Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Riscurile nerespectarii legii dialogului social
10.06.2011 | Ovidiu ARBUREANU

Secţiuni: Dreptul muncii, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Legea dialogului social, intrata in vigoare la 14 mai 2011, cu certitudine reprezinta un pas inainte in ceea ce priveste cadrul legislativ  privitor la relatiile de munca, chiar si in conditiile in care apare ca o norma “supla”, in sensul ca multe din dispozitiile legilor anterioare in materie nu mai sunt reglementate aici.

Important este faptul ca legea redefineste intr-o maniera simpla, clara si foarte precisa termenul de “conflict de munca”, precizand expres relatiile de munca vizate. Astfel, putem spune, ca noua definitie respecta cerinta de a fi o reglementare completa, in sensul ca are in vedere marea majoritate a relatiilor de munca, cuprinzand in continutul aceleiasi norme atat pe salariati cat si pe functionarii publici.

Beneficiul teroretic ca si reglementare, cu siguranta va fi explicitat de marii teoreticeni ai dreptului muncii din tara noastra, eu in cele ce urmeaza voi face doar o simpla observatie practica ce tine de solutionarea acestor proaspat redefinite “ conflicte de munca”.

Astfel plecand de la definirea termenilor de angajator si angajat (art. 1 lit. e si g), observam ca aceste definitii privesc  atat pe cei ce presteaza o munca in baza unui contract individual de munca cat si pe cei ce isi desfasoara activitatea in baza unor raporturi de serviciu. De asemenea, observam ca, legea nu numai ca defineste acordurile colective de munca similar cu contractele colective de munca, dar le si reglementeaza in mod similar.

Astfel putem concluziona ca un conflict de  munca poate privi in egala masura atat un salariat cat si un functionar public.

Ori, stim ca legislatia privitoare la statutul functionarilor publici reprezentata de Legea 188 din 1999, trebuie interpretata si corelata cu noua definire a conflictelor de munca, dar numai sub conditia respectarii prevederilor art. 117 din legea privind statutul functionarilor publici, care prevede ca: “Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice.”, astfel incat implicatiile cuprinderii si pe functionarii publici in definirea termenului de conflict de munca, trebuie analizate/aplicate numai in masura in care ele nu contravin functiei publice.

Efectele cuprinderii relatiilor de munca bazate pe raporturi de serviciu in definitiile date de legea dialogului social, in concret  asupra jurisdictiei privitoare la functionarii publici, ar fi cele privitoare la compunerea completului ce solutioneaza in prima instanta a acestor conflicte de munca (art. 55 din Legea 304/2004: “Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari.”).

Analizand aspectele aratate mai sus, prevederea privind compunerea completului ce solutioneaza conflictele de munca nu contravine in niciun fel legislatiei specifice functiei publice, ba mai mult chiar suntem obligati prin  legea contenciosului administrativ (art. 17, al 1, din Legea 554/2004 – care prevede ca :“ Cererile adresate instanţei se judecă de urgenţă şi cu precădere în şedinţă publică, în completul stabilit de lege.”), sa respectam  compunerea completului ce solutioneaza in prima instanta conflictele de munca ale functionarilor publici, asa cum este reglementat prin art. 55, din Legea 304/2004.

Ori, nesocotirea acestor dispozitii ale legii dialogului social, ar putea duce la casarea tuturor hotararilor date in prima instanta in litigiile privind pe functionarii publici si care au fost pronuntate dupa data de 14 mai 2011 de un complet nelegal constituit.

Ovidiu ARBUREANU
asistent judiciar, Tribunalul Suceava

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti