Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Independenta justitiei – “experiment” esuat?
14.06.2011 | JURIDICE.ro, Lacramioara AXINTE

JURIDICE - In Law We Trust

Joi, 9 iunie 2011, Ministrul Justitiei  a sustinut o conferinta de presa, in care anunta ca va propune Guvernului un proiect de lege privind raspunderea disciplinara a magistraţilor şi consolidarea Inspecţiei Judiciare.

Acest proiect inca nu a fost facut public, ministrul  afrmand  ca  se afla “în stadiu de finalizare şi corectură şi va fi pus în dezbatere publică cel târziu marţi, 14 iunie”.

Potrivit Ministrului, actiunea disciplinara impotriva magistratilor va fi exercitata nu de catre  comisia de disciplina, cum prevede Legea 317/2004 in prezent ( formata din 3 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi, respectiv, 3 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori) ci de Inspectorul sef al Inspectiei judiciare, Inspectori, Presedintele ICCJ sau Procurorul General al Parchetului de pe langa ICCJ  (in functie de calitatea de judecator sau procuror al celui impotriva  caruia se exercita actiunea disciplinara) precum si  de catre Ministrul Justitiei.

Totodata va fi extinsă sfera abaterilor disciplinare şi se va modifica sistemul de sancţiuni disciplinare.

Dupa parerea mea, atribuirea dreptului de a exercita actiunea disciplinara impotriva unui judecator Ministrului Justitiei reprezinta o grava incalcare a principiului independentei judecatorilor, consacrat in 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei.

Nu va  putea fi judecator independent acela care va avea de solutionat o actiune in care una dintre parti este o institutie publica, una guvernamentala sau chiar Ministerul Justitiei. Daca solutia pronuntata nu va fi pe placul guvernului, actiunea disciplinara va putea fi promovata de Ministrul Justitiei in scop evident sicanator si de intimidare a celor care vor mai indrazni sa miste in front.

Ministrul afirma ca “în statele europene, ministrul Justiţiei este titular al acţiunii disciplinare, calitate partajată sau nu, în funcţie de sistemul adoptat de fiecare stat. Soluţia din legea noastră din 2004, în care ministrul Justiţiei nu este titular al acţiunii disciplinare este o particularitate în Europa şi a reprezentat o soluţie greşită, care şi-a produs efectele nedorite în ultimii ani în special.” Este o simpla afirmatie, fara nici o valoare, in lipsa dovezilor ca in toate statele Europei, Ministrul Justitiei ar fi titular al actiunii disciplinare pentru judecatori si, prin urmare, Romania ar fi o exceptie.

Chiar daca afirmatia s-ar dovedi adevarata, trebuie examinat contextul in care au fost adoptate cele trei legi ale Justitiei, in anul 2004.  Romania se pregatea de intrarea in Uniunea Europeana iar independenta justitiei reprezenta un adevarat calcai al lui Ahile si a fost necesara adoptarea acestor legi pentru ca Romania sa incheie in 2004, in cadrul ultimelor 9 capitole de negociere, Capitolul Justitie si Afaceri Interne.

Cu toate ca Romania a aderat la UE la 1 ianuarie 2007 au rămas unele neajunsuri în domeniul reformei în justiţie şi al luptei împotriva corupţiei care au fost considerate ca ar putea împiedica aplicarea efectivă a legilor, politicilor şi programelor UE. În aceste domenii au fost incluse prevederi speciale în Tratatul de aderare (articolele 37 şi 38 din Tratatul de aderare a României) si Comisia a creat un Mecanism de Cooperare şi Verificare (Decizia Comisiei 2006/928CE din 13 decembrie 2006, JO L 354, 14.12.2006, p. 56) pentru a ajuta România să remedieze aceste neajunsuri şi pentru a verifica progresul măsurat prin cele 4 obiective stabilite pentru reforma justiţiei şi pentru lupta împotriva corupţiei.

In rapoartele anuale al Comisiei, cum ar fi cel din 2008 se arata ca “Performanţa sistemului judiciar din România este împiedicată de insecuritatea juridică, ce se datorează mai multor factoriinclusiv aplicării neuniforme a legii şi recurgerii excesive la ordonanţele de urgenţă. “

Pe ministrul justitei  Catalin Predoiu, in functie din 2008, nu l-a preocupat in nici un mod asigurarea mijloacelor financiare si logistice pentru ca sistemul judiciar sa faca fata avalansei de litigii cu care este investit, promovand hei rupist cele patru coduri, despre care nu se cunoaste ce impact vor avea asupra sistemului judiciar, desi atat in Raportul Comisiei din 2009 cat si in cel din 2010, guvernul era trecut cu restanta in acest domeniu.

Vine insa cu o idee, de-a dreptul retrograda, aceea ca Ministrul Justitiei sa fie titular al actiunii disciplinare pentru judecatori, reintorcandu-ne cu 19 ani in urma, la dispozitia din art. 69 alin. 1 din Legea 92/1992 privind organizarea judecatoreasca, potrivit careia : “Actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savirsite de un judecator, cu exceptia judecatorilor si a magistratilor-asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, se exercita de catre ministrul justitiei, iar in cazul abaterilor savirsite de procurori, actiunea se exercita de ministrul justitiei sau procurorul general.”

In legatura cu Inspectia judiciara, potrivit afirmatiilor ministrului, proiectul de lege prevede ca aceasta va funcţiona în continuare pe lângă CSM, dar va avea personalitate juridică şi va fi ordonator principal de credite, lucrările cu care va fi  sesizată inspecţia vor fi repartizate aleatoriu, iar procedurile vor fi simplificate.

In cadrul unei emisiuni TV, ministrul Predoiu explica de ce  prin acest proiect se intentioneaza ca Inspectia judiciara sa aiba buget propriu, citez: “dorim să aibă o autonomie financiară care se va reflecta oarecum şi în independenţa ei faţă de Consiliu, faţă de alte instituţii, faţă de Ministerul Justiţiei, de ce nu”.

Daca autonomia financiara este o premisa a independentei, Ministrul Justitiei ar trebui sa raspunda de ce refuza predarea bugetului instantelor catre ICCJ.

Inspectia judiciara trebuie sa fie independenta chiar si  fata de CSM, de care apartine in prezent si din punct de vedere financiar, dar instantele trebuie sa fie dependente din punct de vedere financiar de Ministrul Justitiei, de Puterea executiva? Instantele judecatoresti nu trebuie sa fie independente?

Daca punem alaturi de acest demers al ministrului Predoiu si afirmatia generala facuta de Presedintele Romaniei, de asemeni intr-o conferinta de presa , potrivit careia  ”niciodată justiţia vreunui stat al Uniunii Europene n-a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează cât a făcut justiţia română”, cred ca intelegem cu totii ca executivul nu-si doreste cu adevarat o justitie independenta, ci una timorata, care sa raspunda comandamentelor momentului de oportunitate bugetara.

Lacramioara AXINTE
judecator, Tribunalul Botosani

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.