ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Interviuri | Interviuri VIDEO
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Stefan Deaconu in dialog cu Andrei Savescu despre proiectul de revizuire a Constitutiei

15.06.2011 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Andrei Savescu: Revizuirea Constitutiei a intrat in linie dreapta.

In 14 mai 2008, s-a hotarat infiintarea Comisiei prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania, unul dintre scopuri fiind sa sugereze cadrul dezbaterii privind revizuirea Constitutiei si reorganizarea institutionala a statului. Pe 15 decembrie 2008 Comisia trebuia sa isi inceteze activitatea. De ce apar dupa 3 ani de la infiintarea acestei Comisii propunerile de revizuire?

Stefan Deaconu: Aşa este. Comisia prezidenţială de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România a avut drept scop întocmirea unui studiu de analiză a situaţiei actuale a României şi elaborarea unor propuneri de îmbunătăţire, din punct de vedere funcţional, a regimului politic şi constituţional românesc. Comisia nu a avut drept scop elaborarea unui proiect de revizuire constituţională.

De aceea, structura Parlamentului, una dintre problemele identificate de această Comisie ca necesitând clarificări constituţionale, a constituit obiect al referendumului iniţiat de Preşedinte în toamna anului 2009. Preşedintele nu putea supune unui referendum toate problemele identificate de această Comisie.

De ce după 3 ani de la constituirea Comisiei apar propunerile? Pentru că Preşedintele nu poate iniţia singur revizuirea Constituţiei, ci numai la propunerea Guvernului. Mai mult, există şi un referendum valid, în urma căruia peste 80% dintre românii care au participat la vot au fost de acord cu modificarea Constituţiei în sensul reducerii numărului de parlamentari şi trecerea la un Parlament unicameral. Cred că acest vot este un motiv puternic pentru a începe dezbaterile în Parlament pe un proiect de revizuire constituţională.

Andrei Savescu: Revizuirea este ampla si de substanta. Vor fi rescrise o mare parte din textele Constitutiei. Cum se coreleza propunerile de revizuire cu alte Constitutii moderne?

Stefan Deaconu: Modificarea structurii bicamerale a Parlamentului a necesitat într-adevăr modificarea unui număr mare de articole din Constituţie. Pe de altă parte, am considerat că dacă tot pornim dezbaterea unei revizuiri ar fi necesar că corectăm şi acele neajunsuri ale Constituţiei actuale care au reieşit din aplicarea practică a acesteia. Mă refer aici la clarificarea unor raporturi instituţionale între Parlament, Preşedinte şi Guvern. De asemenea, problemele legate de reforma sistemului judiciar şi perpetuarea monitorizării României de către Comisia Europeană în domeniul acestei reforme, chiar şi după aderarea la UE, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ne-au determinat să facem unele propuneri de revizuire a Constituţiei şi în privinţa funcţionării justiţiei.

În ceea ce priveşte corelarea acestor propuneri cu alte Constituţii, vă pot spune că în ultimii 5 ani, şi alte state europene şi-au adaptat textele constituţionale noilor realităţi social, politice şi economice. Franţa şi-a modoficat Constituţia în 2008, Germania în 2009, Turcia în 2007, Bulgaria în 2007, Slovenia în 2006, Ungaria în 2011. Acestea sunt doar câteva exemple care ne arată că nu trebuie să facem o tragedie din modificarea textului legii fundamentale.

Ca să vă dau doar un exemplu, vă pot spune că ideea sporirii numărului membrilor societăţii civile în CSM, transparentizarea acestei instituţii prin instituirea votului deschis şi motivat şi eliminarea dispoziţiei constituţionale conform căreia Preşedintele României prezidează şedinţele CSM la care participă, are la bază modificările constituţionale din Franţa din 2008. De asemenea, instituirea prin Constituţie a unor limite în ceea ce priveşte deficitul bugetar excesiv, are ca model revizuirea constituţională din Germania. Eliminarea din Constituţie a dispoziţiei referitoare la prezumţia caracterului licit al dobândirii averii este în acord cu prevederile europene, nicio altă Constituţie a unui stat membru al UE neavând o dispoziţie similară celei româneşti.

Andrei Savescu: Reflecta propunerile de revizuire a Constitutiei o veritabila reconstructie institutionala?

Stefan Deaconu: Cred că propunerile de revizuire reflectă o stare de fapt existentă şi încearcă să dea o nouă perspectivă. De altfel, orice constituţie reflectă momentul istoric al adoptării ei şi stabileşte o anume perspectivă. Starea de fapt are în vedere noile realităţi în care România este un stat membru al UE şi al NATO, iar această calitate scoate în evidenţa foarte multe din problemele cu care societatea românească se confruntă: justiţie lentă şi lipsită de credibilitate din partea cetăţenilor, jurisprudenţă neunitară, instituţii statale neperformante, o birocraţie excesivă, legislaţie neclară, de multe ori neconformă cu legislaţia de la nivelul UE.

Perspectiva la care mă refer şi pe care cred că trebuie să o dea o constituţie, ţine mai de grabă de ideea de viziune. Cred că uneori nu ne putem desprinde de trecut. Privim prea mult în urmă la ceea ce a fost, nutrind totdeauna un sentiment de nostalgie pentru vremurile trecute. Spre exemplu, invocăm totdeauna ideea bicameralismului parlamentar ca ,,tradiţie de glorie a României’’ şi structura monocamerală a Parlamentului din ,,vremea monstruoasă a comunismului’’. Eu nu cred că structura bicamerală a Parlamentului este legată de democraţie şi eficienţă instituţională, iar monocameralismul de dictatură şi non democraţie. Sunt în UE mai multe state cu Parlamente monocamerale iar dintre cele cu structură bicamerală, majoritatea sunt state federale sau state în care membrii celei de-a doua Camere a Parlamentului sunt aleşi în mod indirect.

Ceea ce vreau să vă spun, făcând aşa o glumă, este că o Constituţie este precum o maşină. Ea te duce oriunde, numai tu să ştii unde vrei să ajungi. Pe de altă parte, chiar dacă ai o maşină care te aduce în fiecare seară acasă, nu înseamnă că nu trebuie să o mai schimbi din când în când, să-ţi iei un model mai nou care consumă mai puţin combustibil şi merge mai repede.

Andrei Savescu: Este Romania pregatita pentru o asemenea reforma?

Stefan Deaconu: Aş începe prin a spune că una din modificările de substanţă aduse de proiectul de revizuire a Constituţiei este cea decisă de către români la referendumul din toamna anului 2009. Ei au decis cu o majoritate covârşitoare diminuarea numărului de parlamentari şi un Parlament unicameral. Dacă s-a întâmplat acest lucru eu cred că românii aşteaptă reformele. Problema este că în România toate reformele încep cu mare ,,pompă’’ după care sunt facute pe jumătate sau chiar pe sfert. Cel puţin în ultimii 20 de ani am ajuns să ne ghidăm după celebra formulă conform căreia ,,Numai schimbarea este statornică!’’.

După revizuirea constituţională din 2003, am putut observa cu toţii o serie de neajunsuri ale actualului text constituţional, iar acest lucru ar trebui îndreptat cât mai repede, pentru că efectele nefaste se răsfrâng asupra tuturor românilor. Un exemplu elocvent este reforma din justiţie care are efecte directe în planul aderării României la Spaţiul Schengen.

Andrei Savescu: Ce va aduce noua Constitutie profesionistilor dreptului?

Stefan Deaconu: Noile nodificări constituţionale încearcă să aducă o mai bună înţelegere şi interpretare a normelor juridice care reglementează activitatea principalelor instituţii statale. Cred că toţi ne dorim autorităţi statale funcţionale, evitarea blocajelor instituţionale, norme juridice predictibile, transparenţă decizională, servicii publice de calitate.

Andrei Savescu: Ce scop are proiectata reglementare constitutionala a raspunderii magistratilor?

Stefan Deaconu: Noua reglementare propusă nu face decât să prevadă necesitatea unei legi a răspunderii magistraţilor. Toate categoriile profesionale răspund în momentul de faţă pentru activitatea desfăşurată. Nu cred că ar trebui să îi sperie o astfel de reglementare pe magistraţii corecţi. Nu ştiu cum va arăta o astfel de lege în viitor, dar cred că ea va trebui să prevadă, într-o reglementare unitară, toate tipurile de răspundere a magistraţilor: de la răspunderea disciplinară, până la cea materială.

O altă propunere făcută în textul proiectului de revizuire a Constituţiei care priveşte răspunderea magistraţilor se referă la corelarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 52. În momentul de faţă statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Dacă statul ar dori să se întoarcă împotriva magistratului care a greşit şi pentru care statul a plătit, acesta nu o poate face decât dacă magistratul respectiv se face vinovat de rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Propunerea în textul de revizuire este ca statul să aibă drept de regres împotriva magistratului care a greşit în toate situaţiile în care statul a răspuns din punct de vedere patrimonial. ,,Reaua credinţă’’ şi ,,grava neglijenţă’’ nu au putut fi dovedite până în momentul de faţă în nicio situaţie în care statul a trebuit să despăgubească persoanele care au avut de suferit de pe urma unei hotărâri judecătoreşti. Cazul ,,Ţundrea’’ este unul de referinţă, în care statul a plătit pentru eroarea judiciară săvârşită de magistraţi, fără ca ulterior magistraţii care au săvârşit acele erori să plătească.

Andrei Savescu: Nu credeti ca magistratii se vor simti presati? Sa fii magistrat este foarte greu si implica o mare responsabilitate. Ratiunea legii fundamentale ar putea fi transpusa intern in reglementarea raspunderii patrimoniale a magistratilor care judeca in prima instanta in cazul in care hotararea este desfiintata in caile de atac, ceea ce pare inacceptabil. Fireste, nu vorbim despre aceeasi situatie, dar este o identitate de rationament…

Stefan Deaconu: Sunt de acord cu dumneavoastră că a fi magistrat este foarte greu. Nu este uşor să decizi soarta unui om. Raţiunea modificărilor propuse nu a fost să creăm o presiune în plus asupra magistratului, ci o responsabilizare a lui. În niciun caz nu am avut în vedere ca magistraţii să răspundă pentru situaţiile în care, spre exemplu, o decizie luată de un judecător în primă instanţă este modificată de instanţa de apel. Acestea nu sunt erori judiciare. Doar pentru erori judiciare ei trebuie să răspundă. Aşacum un medic răspunde pentru eroarea medicală, nu înţeleg de ce un magistrat nu ar trebui să răspundă pentru eroarea judiciară. Până la urmă şi judecătorii sunt tot un fel de medici ai societăţii. Aşa cum medicul înlătură ceea ce este rău în corpul uman, tot aşa şi magistratul înlătură ceea ce este rău în societate.

Andrei Savescu: Unele dintre Deciziile Curtii Constitutionale de-a lungul timpului (de exemplu cea privind CNSAS) au reprezentat un motiv in plus pentru revizuirea Constitutiei?

Stefan Deaconu: Da. Unele Decizii ale Curţii Constituţionale, au constituit temei al propunerilor de revizuire constituţională. Spre exemplu, deciziile referitoare la raportul dintre Preşedintele României şi Primul-ministru în privinţa remanierilor guvernamentale au constituit temei al propunerii modificării artiolului 85.

În ceea ce priveşte Decizia invocată de dumneavoastră, aceasta nu a fost avută în vedere. Art. 21 din Constituţie referitor la accesul liber la justiţie şi la jurisdicţiile speciale administrative nu a fost modificat prin textul de revizuire propus.

Andrei Savescu: Care apreciati ca este cea mai importanta modificare adusa Constitutiei?

Stefan Deaconu: Toate modificările propuse sunt importante, tocmai datorită faptului că privesc legea fundamentală a ţării. Efectele modificării unui text constituţional se răsfrâng ulterior în întreg sistemul normativ statal. Tocmai de aceea, o dezbatere parlamentară serioasă în perioada următoare, sine ira et studio, este necesară. Nu există legi perfecte, ci legi perfectibile. Şi acest proiect de revizuire a Constituţiei consider că poate fi completat sau îmbunătăţit în urma unei dezbateri şi a unui dialog constructiv.

Andrei Savescu: Cum vedeti revizuirea Constitutiei, ca un pas inainte sau ca o ajustare?

Stefan Deaconu: Şi una şi alta.

Andrei Savescu: Va multumesc.

Stefan Deaconu: Si eu va multumesc.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate