ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Interviuri | Interviuri VIDEO
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Dana Girbovan in dialog cu Andrei Savescu despre candidatura la CSM
15.06.2011 | JURIDICE.ro


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Andrei Savescu: Candidati pentru un mandat de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. De ce?

Dana Gîrbovan: Fiecare magistrat în parte, dar şi sistemul judiciar în ansamblul său, resimte nevoia unui Consiliu Superior al Magistraturii integru şi determinat, un consiliu suficient de puternic pentru a-şi îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit Constituţiei şi legii dar, mai ales, menirea de apărător al independenţei justiţiei.

În actualul context politico-social nu ne mai permitem un Consiliu lipsit de integritate sau şovăielnic, iar semnalele tot mai dese din spaţiul public sunt o dovada în acest sens. Dacă CSM îşi va rata şi în acest mandat rolul său constituţional, dacă se va dovedi lipsit de verticalitate şi curaj în acţiunile şi poziţiile sale, soluţia propusă prin proiectul de revizuire a Constituţiei ar putea fi doar începutul unui drum care poate duce la desfiinţarea consiliului şi la lipsirea sistemului de justiţie de un organism care să îi apere independenţa.

Cred că proiectul pe care l-am propus, împreună cu determinarea pe care am arătat-o în activitatea din ultimii 10 ani, sunt argumente pentru decizia pe care mi-am asumat-o şi anume aceea de a candida pentru C.S.M. În fond, este continuarea unui drum pe care l-am ales în momentul în care am devenit judecător iar apoi preşedintele unei asociaţii profesionale a cărei voce a devenit tot mai puternică şi mai credibilă în spaţiul public.

Andrei Savescu: Ati contestat candidaturi depuse pentru alegerile noului CSM de anul trecut. Tribunalul Bucuresti a hotarat in sensul celor solicitate de dumneavoastra.

De altfel si judecatorii Curtii Constitutionale au precizat ca „Alegerile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate numai de catre judecatorii si procurorii pe categorii de instante si parchete” cu ocazia solutionarii sesizarii de neconstitutionalitate a Hotararii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Se poate spune ca ati contribuit la reluarea acestor alegeri intr-o mare masura. Aveti astfel un atu fata de ceilalti candidati?

Dana Gîrbovan: In momentul in care am luat decizia de a contesta candidaturile foştilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii am făcut-o dintr-un motiv simplu, dar peste care nu am putut trece. In opinia mea, legea fusese încălcată. Iar pentru un judecător, legea este nu doar singura sa limita, ci raţiunea pentru care exista. El este cel chemat sa constate si sa sancţioneze încălcarea legii si sa dispună restabilirea legalităţii, cu respectarea normelor si a procedurilor pe care tot legea le conturează.

Regret insa ca nu instanţele de judecata au fost cele care in final au decis cu privire la reluarea alegerilor. Sistemul nu a avut nici instrumentele si poate nici determinarea necesare ( a se vedea modul de soluţionare a contestaţiilor de către comisiile electorale, care au evitat in mod constant tranşarea problemei pe fond) pentru a soluţiona acest incident înainte de finalizarea alegerilor si de a evita in acest mod intervenţia Curţii Constituţionale.

Ca sa răspund la întrebarea dumneavoastră in mod punctual, afirm ca in mod categoric nu poate fi vorba de un asemenea atu. Reamintesc faptul ca am fost singurul candidat care a luat decizia de a ataca toate candidaturile apreciate ca nelegale (de altfel, in aceeaşi situaţie au fost judecătorii detaşaţi in ministerul justiţiei), asumându-mi riscul ca acţiunea mea sa fie taxata de către colegii care ar fi ales o alta cale decât cea urmata de mine. Este incomod sa candidez pe un loc vacantat de persoana a cărei candidatura am contestat-o, insa sunt datoare atât principiilor in care cred si pe care sper sa le aplic in CSM, cat si colegilor care m-au susţinut si m-au votat in toamna, sa merg pana la capăt pe acest drum.

Andrei Savescu: In perspectiva alegerii ca membru CSM, cum vedeţi rezolvata veşnica problema a resurselor umane? Unde ar trebui lucrat mai mult? La INM? Cum poate CSM sa influenteze lucrurile?

Dana Gîrbovan: Problema resurselor umane este un exemplu clasic al faptului ca exista vulnerabilitatea grave ce nu pot fi rezolvate decât printr-un efort comun al Consiliului si al Ministerului Justiţiei.

In mod evident, exista în prezent un dezechilibru tot mai accentuat între numărul de dosare şi numărul de judecători. Poate fi adevărată afirmaţia că, raportat la media europeană, România are un număr relativ suficient de judecători pe cap de locuitor, însă, cu siguranţă are prea puţini judecători raportat la numărul de dosare pe care aceştia trebuie sa le soluţioneze.

Ca atare, situaţia resurselor umane în sistem trebuie privită şi abordată pe mai multe paliere.

Adoptarea unei strategii de resurse umane pe termen mediu şi lung, corectarea si dimensionarea echilibrata a schemelor de personal, din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri de procedură constituie etapa cea mai importanta.

Concomitent trebuie să se intervină legislativ şi administrativ pentru a se ajunge la o scădere a numărului de dosare. Un număr important de dosare reprezintă un adevărat balast pentru şedinţele de judecată, implicând costuri importante pentru stat şi un efort semnificativ pentru judecători. O reformă a taxelor de timbru (care sunt fie prea mici– cu efectul încurajării acţiunilor în instanţă vădit netemeinice -, fie prea mari – conducând la condamnări la C.E.D.O.) se impune din această perspectivă cu necesitate. O altă măsură ţine de practicile administrative, fiind de domeniul evidenţei că instituţiile statului ignoră cu desăvârşire jurisprudenţa constantă şi unitară a instanţelor, perpetuând măsuri anulate/anulabile în justiţie ce implică un număr uneori semnificativ de dosare, ce încarcă nu doar rolul instanţelor, ci şi bugetul statului (exemplul caselor judeţene de pensii, al diferitelor ministere pe chestiuni tranşate unitar este edificator in acest sens).

Până la echilibrarea volumului de munca se impune menţinerea programului optim de activitate (argumentele se găsesc pe larg în proiectul meu), cu corectarea însă a unor dezechilibre rezultate din punerea lui în aplicare.

Andrei Savescu: Cat de eficienta este Justitia astazi? Sta in puterea CSM-ului sau a magistratilor ca Justitia sa fie mai eficienta?

Dana Gîrbovan: O justiţie eficienta este o justiţie care oferă cetăţenilor accesul la un proces ce durează o perioada rezonabila de timp, proces al cărui rezultat este, cel puţin intr-o oarecare masură, previzibil. In multe din cazurile punctuale, justiţia este eficienta. Per ansamblu insa, situaţia este diferita, iar problema cea mai mare o constituie, in opinia mea, la nivel de sistem, practica neunitara. Nu îmi propun sa realizez aici o analiza a cauzelor ce duc la practica neunitara şi concluzionez doar ca un sistem in care se pronunţa in mod constant hotărâri irevocabile diferite in cauze ce afectează un număr mare de persoane ( mă refer in special la cauze de litigii de munca si asigurări sociale ) nu poate fi apreciat ca fiind un sistem eficient.

Cred ca este nevoie sa se intervină legislativ, pentru ca soluţiile din noul cod de procedura civila nu sunt cele mai fericite, iar CSM va trebui sa vina cu expertiza sa si cu propuneri concrete menite sa corecteze deficientele sistemului.

Cred de asemenea că un sistem in care exista şedinţe de judecata de sute de dosare nu poate fi considerat un sistem eficient. Este un angrenaj în care resursele minimale puse la dispoziţie nu au cum sa asigure un rezultat eficient, încă o data, la nivel de sistem.

Andrei Savescu: Ministrul Justitiei a declarat saptamana trecuta ca pregateste un proiect de lege privind raspunderea disciplinara a magistratilor.

Anul trecut ati exprimat un punct de vedere cu privire la raspunderea materiala a magistratilor.

Cum apreciati noutatile propuse de ministrul Justitiei?

Dana Gîrbovan: As dori sa mă refer la răspunderea materiala, fără a reitera cele arătate in materialul la care faceţi trimitere. Punctul meu de vedere, larg argumentat, precum si soluţiile propuse, se regăsesc in cadrul lucrării „Analiza vulnerabilităţilor sistemului judiciar”. M-am bucurat sa observ ca aceste idei au fost preluate in detaliu de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie prin vocea doamnei preşedinte Livia Stanciu si expuse in cadrul unei conferinţe ce a abordat aceasta problematica.

Mai adaug doar ca răspunderea materială trebuie abordată într-un context mai larg, acela al răspunderii tuturor puterilor într-un stat de drept. Dacă se doreşte cu adevărat o responsabilizare a actului de conducere, atunci răspunderii magistraţilor pentru erorile judiciare trebuie să i se alăture răspunderea membrilor legislativului pentru erorile legislative( legi neconstituţionale sau care contravin legislaţiei comunitare ori celei internaţionale în domeniul drepturilor omului) precum şi răspunderea membrilor guvernului pentru inacţiunea de punere în executare a legilor sau a hotărârilor judecătoreşti. Este un sistem ce se regăseşte si in alte state de drept, precum Portugalia.

Cu privire la o alta problema, o schimbare esenţială este cea referitoare la titularul acţiunii disciplinare, Ministrul Justiţiei urmând să îndeplinească şi el acest rol. Argumentele de drept comparat aduse de Ministrul justiţiei în acest sens nu sunt sustenabile. Dimpotrivă, regula este aceea că în ţările în care există instituţia Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrul Justiţiei are un rol aproape inexistent în această procedură. De exemplu, în Portugalia şi Spania ministrul nu are nici un rol, la fel în Serbia sau Cipru, iar în Italia deşi ministrul poate sesiza Parchetul General pentru efectuarea cercetării prealabile, sesizarea sa nu este obligatorie pentru acesta din urmă. În Franţa, atribuţiile ministrului sunt intr-adevăr mai sporite, însă inspecţia judiciară se afla sub controlul său, soluţie pe care ministrul român al justiţiei a declarat public în mai multe rânduri – în mod cât se poate de justificat – că nu o agreează. În fine, exemple precum cel al Germaniei sau al Olandei nu sunt relevante, in condiţiile în care în aceste ţări nu există consilii judiciare.

Îmi reafirm categoric poziţia împotriva reglementării sau şi mai grav, a extinderii, răspunderii disciplinare asupra activităţii jurisdicţionale.

Andrei Savescu: Tot saptamana trecuta a fost trimis Curtii Constitutionale proiectul de revizuire a Constitutiei.

Dintre modificari amintim cresterea numarului reprezentantilor societatii civile CSM in dauna scaderii numarului reprezentantilor judecatorilor. Cui profita aceste modificari?

Dana Gîrbovan: Propunerea înaintata de instituţia prezidenţiala în acest sens nu poate fi în nici un caz acceptată, implicând în fapt un control politic real asupra Consiliului. De aceea, pe această temă, se impune o poziţie instituţională a C.S.M., care trebuie exprimată public şi ferm, ca o voce a întregului sistem. Independenţa justiţiei este o valoare fundamentală în orice stat de drept şi nu poate fi subiect al vreunei negocieri.

Apoi, numărului crescut al reprezentanţilor societăţii civile i se adaugă, mai grav, modalitatea de numire a acestora, o modalitate exclusiv politică, ce denaturează rolul pe care aceşti reprezentanţi ar trebui să îl aibă în Consiliu şi contravine tuturor recomandărilor europene în materie.

Mai mult, numărul procurorilor egal cu cel al judecătorilor încalcă nu doar principiul reprezentativităţii ci ascunde, mult mai periculos, aceeaşi tendinţă de control asupra consiliului, în condiţiile în care această propunere nu este dublată de o reglementare nouă a statutului constituţional al procurorilor în vederea consolidării independenţei acestora ca magistraţi, ci dimpotrivă aceştia rămân în continuare sub autoritatea Ministrului Justiţiei.

in schimb, Ministrul Justiţiei rămâne în continuare membru de drept al Consiliului, în pofida faptului că exprimă în mod natural şi firesc voinţa politică a partidelor aflate la un moment dat la guvernare.

Andrei Savescu: De ce sa va voteze judecatorii pe dumneavoastra pentru un mandat in CSM?

Dana Gîrbovan: Îmi doresc nu doar un CSM care sa existe in continuare, ci un CSM care sa fie capabil sa garanteze independenta justiţiei, la nivel individual si de sistem. Prin acţiunile pe care le-am promovat, proiectele realizate si luările publice de poziţie in momente dificile pentru justiţie, am dovedit ca am suficienta determinare si curaj pentru a-mi îndeplini mandatul pe care doresc sa mi-l asum.

Indiferent insa de votul pe care si-l va exprima fiecare judecător la acest nivel, vreau sa mulţumesc fiecăruia pentru şansa de a participa la aceasta campanie. Am fost la toate curţile de apel in timpul campaniei din toamna si fiecare întâlnire pe care am avut-o , fiecare dezbatere la care am participat, fiecare opinie pe care am ascultat-o, a însemnat pentru mine un moment de cunoaştere si de înţelegere. Trăgând linie la sfârşitul acestui drum, lung si extenuant, pot sa concluzionez cu mulţumire ca am ajuns sa cunosc mult mai bine sistemul din care fac parte, problemele pe care le avem si soluţiile ce se pot imagina. Mulţumesc pentru aceasta fiecărui coleg judecător.

Andrei Savescu: Va multumesc.

Dana Garbovan: Va multumesc si eu.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate