Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE

JURINDEX – un nou stadiu de dezvoltare
16.06.2011 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

JURINDEX este probabil cel mai important proiect juridic din România. In sedinta sa de joi, 15 iunie 2011, Plenul CSM a aprobat următoarea propunere de politică publică.

În esență, propunerea, formulată de jud. Adrian Neacșu, inițiatorul și coordonatorul JURINDEX, urmărește dezvoltarea proiectului.

>> Ordinea de zi a Plenului CSM

>> Propunere de politică publică

>> Minuta întâlnirii Comisiei nr. 4 „Transparenţă şi integritate” din data de 25.05.2011

Instituţia iniţiatoare CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Formularea problemei Potrivit art. 127 din Constituţia României toate sedinţele de judecată sunt publice, în afara de cazurile anume prevazute de lege. Potrivit art. 11 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, pronunţarea hotarârilor se face în sedinţă publică, de asemenea cu excepţia cazurilor prevazute de lege.

Transparenţa procedurilor judiciare este un principiu fundamental constituţional menit să asigure încrederea publicului în integritatea sistemului judiciar, să responsabilizeze sistemul judiciar şi să ofere o mai bună înţelegere asupra activităţii curente de administrare a justiţiei. Principiul publicităţii şedinţelor de judecată garantează nu numai faptul că publicul are dreptul de a participa liber la o procedură în sala de judecată, dar şi că toate informaţiile în legatură cu o astfel de procedură, în masura în care nu exista o excepţie de confidenţialitate anume prevazută de lege sau regulamente, trebuie sa ramâna deschise accesului şi controlului publicului.

1. Obligațiile României în cadrul MCV cu privire la publicarea tuturor hotărârilor judecătorești.

În documentul de însoţire a Raportului Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate în România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009) 401 final[i]), din 22 iulie 2009 se prevedea:

“În februarie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a semnat un acord cu Tribunalul Vrancea în vederea stabilirii unui portal național pentru publicarea tuturor hotărârilor instanțelor. În prezent, pe acest site sunt postate din ce în ce mai multe hotărâri judecătorești. Aceasta va asigura publicarea tuturor hotărârilor instanțelor, acestea urmând a fi accesibile tuturor, consolidând transparența actului de justiție.”

În Raportul intermediar al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2010)113 final[ii]) din 23 martie 2010 se prevedea:

“Deşi Înalta Curte de Casație şi Justiţie publică în continuare textul integral şi rezumatele unei selecţii de decizii pe site-ul său internet, precum şi buletinele trimestriale ale casaţiei, iar alte instanţe publică anumite decizii, în intervalul cuprins între vara anului 2009 şi luna ianuarie 2010, pe portalul internet naţional (Jurindex) nu au mai fost adăugate alte decizii judecătoreşti”

În sfârşit, în Raportul intermediar al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2011) 80 final[iii]) din 18 februarie 2011  se prevedea:

“Trebuie depuse în continuare eforturi pentru a se da curs recomandării Comisiei de a asigura faptul că întreaga jurisprudenţă a instanţelor este publicată într-o bază de date uşor de utilizat şi în care căutările se efectuează cu uşurinţă.”

Obligația organizării activității de publicare a tuturor hotărârilor judecătorești revine Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Strategia europeană e-justiție presupune și extinderea accesului cetățenilor la informațiile juridice.

În 2008 a fost adoptată Comunicarea comisiei către Consiliu, Parlamentul european şi Comitetul Economic şi Social European intitulată Către o strategie europeană în domeniul e-justiţiei[iv]. Comunicarea a propus o strategie globală la nivelul Uniunii Europene, creând cadrul unei cooperări între dimensiunea europeană şi eforturile realizate la nivel naţional pentru introducerea tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC) în administrarea justiţiei. Direcțiile prioritare de acţiune în cadrul strategiei europene pentru generalizarea e-justiţiei în perioada 2008-2013 urmăresc în special, să permită cetăţenilor accesul acestora la informaţii, depăşind astfel, barierele lingvistice, culturale şi juridice aferente multiplicităţii sistemelor juridice. Conceput în special, pentru a oferi cetăţenilor europeni acces direct la justiţie, portalul e-justiţie va trebui să permită accesul la bazele de date juridice ale fiecărei ţări, inclusiv la jurisprudenţă.

3. Reutilizarea informațiilor din sectorul public este garantată și gratuită.

Potrivit Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, implementată în legislaţia naţională prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, “Punerea la dispoziţia publicului a tuturor documentelor general disponibile deţinute de sectorul public, care se referă nu numai la procesul politic, ci şi la cel legal şi administrativ, reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la cunoaştere, care este un principiu de bază al democraţiei. Acest principiu se aplica institutiilor la orice nivel, fie el local, national sau international.

Legea obligă instituţiile publice să asigure condiţii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare şi interzice înţelegerile privind acordarea unui drept de exclusivitate asupra documentelor produse de instituţiile publice, impunând ca reutilizarea acestora să fie liberă pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţă.

4. Accesul la informațiile juridice publice este îngrădit.

În România, accesul liber al publicului la informaţia juridică (hotarâri judecătoreşti sau ale altor organe cu activitate jurisdicţională şi legislaţie) este deficitar. Ideologia accesului liber la astfel de informaţii este practic necunoscută şi nu este pus în practică dreptul cetăţenilor de a accesa liber şi gratuit documentele juridice produse de intituţiile statului finanţate din fonduri publice.

a) Accesul la legislație este limitat și contra cost.

Difuzarea actelor normative ale Parlamentului şi ale Guvernului constituie o sursă de venituri importantă atât pentru organismele subordonate statului[v], cât şi pentru agenţii economici.

Regia autonomă Monitorul Oficial redactează Monitorul Oficial al României, publicaţie oficială a statului român de peste 175 de ani, prin intermediul căreia se realizează publicarea oficială a actelor normative prevăzute de Constituţie şi legi.

În acelaşi timp însă, această regie care funcţionează sub autoritatea Camerei Deputaţilor, realizează difuzarea actelor normative către cetăţeni contra cost, îngreunând astfel, din punct de vedere practic cunoaşterea legilor, element fundamental al democraţiei. În mod normal, circulaţia actelor normative ar trebui să fie liberă, iar statul ar trebui să depună eforturi, inclusiv financiare, pentru a asigura diseminarea acesteia pe scară largă, în modalităţi diferite şi integrând progresele tehnice aduse de tehnologia informaţiei. Deşi producerea unui conţinut electronic format din legislaţia României este uşor de realizat din punct de vedere tehnic şi extrem de ieftină, nejustificând astfel impunerea unor tarife, în continuare se încurajează distribuirea comercială a monitorului oficial, atât în format clasic cât şi în format electronic. Singurul produs gratuit al Regiei autonome Monitorul Oficial îl reprezintă proiectul „e-Monitor”[vi], prin intermediul căruia numerele publicaţiei Monitorul Oficial sunt accesibile gratuit pentru un interval de 10 zile. După expirarea acestui termen, arhiva poate fi consultată doar contra cost.

Instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, deşi fac parte dintr-o autoritate publică şi înfăptuiesc justiţia respectiv apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, au acces la legislaţia oficială a statului român prin intermediul unor programe de legislaţie contra cost, consumând resurse publice.

b) Rata de acces la hotărârile judecătorești este de 0,17%

Portalul instanţelor de judecată, gestionat de Ministerul Justiţiei, a dezvoltat şi o secţiune destinată publicării jurisprudenţei relevante a instanţelor judecătoreşti. Portalul deserveşte toate instanţele din România, cu excepţia ICCJ. S-a optat pentru publicarea unor scurte rezumate ale hotărârilor judecătoreşti şi doar a acelora considerate “relevante”. Prelucrarea sub forma de “pastilă” a fiecărei hotărâri ce este publicată pe portal se face manual, fiind o obligaţie administrativă a fiecărui judecător[vii], după care acestea sunt încărcate în platforma centrală de către Biroul de informatică al fiecărei instanţe.

Din punct de vedere practic, secţiunea specială dezvoltată de portalul instanţelor este un eşec, această neputând, prin chiar modul cum a fost concepută, să-şi îndeplinească rolul de a informa publicul larg cu privire la jurisprudenţa instanţelor, adică a totalităţii hotărârilor pronunţate. Mecanismul de selectare şi publicare a hotărârilor judecătoreşti este greoi, ineficient şi rudimentar din punct de vedere tehnic.

Datele statistice cu privire la documentele instanţelor judecătoreşti încărcate pe această platformă descriu cel mai bine eşecul acestei concepţii asupra asigurării accesului publicului larg la hotărârile judecătoreşti.

Astfel, cele 241 de instanţe din România, încărcaseră până în primul trimestru al anului 2010, începând din 2005 un număr total de 16.889 de scurte rezumate ale hotărârilor judecătoreşti pronunţate în această perioadă. În perioada 2005-2009, potrivit datelor statistice[viii], în România s-au pronunţat peste 9.800.000 de hotărâri judecătoreşti, ceea ce înseamnă o rata de acces la hotărârile judecătoreşti de 0,17%.

Pe ani, situaţia publicării rezumatelor hotărârilor judecătoreşti pe portalul instanţelor de judecată, raportată la numărul de hotărâri judecătoreşti pronunţate de întreg sistemul judiciar, mai puţin ICCJ, este următoarea:

Tabel 1 – Numărul de hotărâri judecătoreşti pronunţate de întreg sistemul judiciar, 2005–2010

An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 TOTAL
Număr hotărâri pronunţate 1.547.655 1.707.283 1.452.951 1.265.991 1.738.641 2.117.514 9.830.035
Număr hotărâri publicate 1.235 1.341 1.725 2.730 7.351 2.517 16.899

c) Publicarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) publică constant pe propria sa pagină de internet[ix] textul aproape complet al unei părţi importante din hotărârile pronunţate. Hotărârile sunt prelucrate de către Serviciul legislaţie, studii şi documentare[x], conţin doar considerentele şi dispozitivul, iar eliminarea datelor cu caracter personal şi a datelor de identificare ale părţilor se realizează manual. Având în vedere că hotărârile sunt identificate inclusiv prin numărul dosarului în care au fost pronunţate şi că numele părţilor sunt înlocuite cu iniţiale (de exemplu Ion Vasile devenind I. V.), identitatea acestora poate fi aflată cu uşurinţă prin consultarea fişei dosarului, în care părţile sunt trecute nominal, aflată pe aceeaşi adresă de internet[xi].

Până la data de 31.12.2010, pe www.scj.ro/jurisprudenta.aspx fuseseră publicate, în această modalitate un număr de 53.326 hotărâri judecătoreşti pronunţate de ICCJ în perioada 2003-2010. Acestora li se adaugă un număr de 195 de decizii pronunţate în interesul legii.

În acest interval ICCJ a pronunţat peste 262.000 de hotărâri judecătoreşti[xii], ceea ce reprezintă un procent de peste 20% din numărul total de hotărâri publicate. Aproximativ 1 din 5 hotărâri pronunţate de ICCJ este accesibilă publicului larg în această modalitate.

Situaţia pe ani a asigurării accesului liber la hotărârile judecătoreşti pronunţate de ICCJ este următoarea:

Tabel 2 – Numărul de hotărâri pronunţate de ICCJ comparativ cu cele publicate pe site, perioada 2003–2010

Anul Hotărâri publicate pe site Hotărâri pronunţate de ICCJ
2003 10.507 22.323
2004 9.186 67.792
2005 10.025 43.124
2006 6.499 28.010
2007 4.646 25.342
2008 4.751 24.238
2009 4.837 27.188
2010 5.396 24.755

Modelul utilizat de ICCJ este greu aplicabil celorlalte instanţe, presupunând echipe numeroase de documentare şi prelucrarea manuală a unui număr imens de hotărâri judecătoreşti.

La un volum mare de hotărâri judecătoreşti, metoda manuală folosită de ICCJ este ineficientă şi nesustenabilă.

5. Publicarea hotărârilor judecătorești, instrument pentru succesul noilor coduri

Potrivit proiectelor codurilor de procedura civilă şi penală, mecanismul întrebării prejudiciale devine parte internă a dreptului românesc, pe lângă hotărârile pronunţate de instanţele europene şi hotărârile pronunţate de instanţa supremă naţională în interpretarea legii fiind obligatorii pentru toate celelalte instanţe.

Un astfel de mecanism nu poate fi conceput în absenţa dezvoltării unor instrumente pentru deschiderea completă şi generală la hotărârile judecătoreşti, care să faciliteze cunoaşterea acestora, identificarea şi circulaţia lor liberă. Activitatea de documentare a unei cauze în justiţie va suferi modificări radicale, miza mutându-se dinspre acţiunile de interpretare a textelor de lege înspre aceea de identificare a unor hotărâri judecătoreşti care fie să susţină punctul de vedere al părţii, fie să ofere prilejul sesizării instanţei supreme pentru a oferi o interpretare unitară unor prevederi legale ce au primit în faţa instanţelor de judecată interpretări diferite.

Mecanismul presupune ca, dacă în cursul judecăţii, un complet de judecată, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constată că o problemă de drept de care depinde soluţionarea cauzei respective nu a fost dezlegată unitar în practica instanţelor, atunci va putea solicita secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu problemei de drept cu care a fost sesizată. Hotărârea judecătorească astfel pronunţată este obligatorie pentru toate celelalte instanţe, pe viitor acestea fiind ţinute de interpretarea dată, iar părţile putând-o invoca ca precedent.

În acest context, accesul liber, gratuit, general şi nestingherit la hotărârile judecătoreşti devine o miză pentru chiar funcţionarea sistemului judiciar, eficienţa unui astfel de mecanism fiind de neconceput în situaţia actuală în care majoritatea hotărârilor judecătoreşti sunt inaccesibile publicului larg, iar procurarea lor presupune eforturi, inclusiv financiare, majore.

6. Institutele de Informare Legală – soluţia clasică pentru susţinerea accesului liber la informaţia juridică

În multe ţări, în special în cele din spaţiul anglo-saxon, iniţiativa utilizării internetului pentru furnizarea accesului la informaţii juridice a aparţinut mediului academic şi nonguvernamental, care şi-au dezvoltat serviciile asumându-şi o ideologie explicită de furnizare gratuită a informaţiilor. În foarte scurt timp, de la apariţia primului Legal Institute Information (LII) în 1992, această sintagmă a devenit sinonimă cu liberul acces la informaţiile juridice.

În general, termenul de LII se referă la un furnizor de informaţii juridice care este independent de guvern, oferă acces liber pe bază non-profit, la mai multe surse de informaţii juridice esenţiale, inclusiv legislaţie şi jurisprudenţă. În mod ideal, un LII  este necesar să încerce să ofere o acoperire cuprinzătoare a cel puţin celor mai importante surse de informaţii juridice esenţiale pentru jurisdicţia la care se referă (legislaţie, jurisprudenţă, alte surse secundare de drept) şi ar trebui să permită căutări simultane în toate bazale de date. Sistemele care armonizează aceste criterii pot fi numite în mod rezonabil LII’s.

Motivaţia primară şi raţiunea de a fi LII este de a promova accesul la drept pe motiv de interes public general.

6. Mişcarea mondială pentru accesul liber la jurisprudenţă şi lege (law)

Mişcarea internaţională pentru accesul liber la informaţii juridice a apărut în urma cooperării informale anterioare între principalii participanţi şi instituţii la efortul internaţional de democratizare a accesului la informaţia de natură juridică. Principalul mijloc prin care această cooperare a fost stabilită a constat în seria de conferinţe internaţionale Law on internet, care au loc odată la doi ani, prima conferinţă de acest gen fiind găzduită în 1997 de AusLII.

Scopul principal al mişcării este furnizarea de asistentă tehnică de către membrii săi pentru organizaţiile care doresc să ofere acces liber la drept în ţările în care acest lucru încă nu a apărut. Se prevede de asemenea sprijin reciproc pentru organizaţiile locale, naţionale sau regionale care oferă deja acces gratuit la informaţii juridice si care doresc sa se alăture mişcării internaţionale.

Din FALM fac parte în acest moment: Asian Legal Information Institute (AsianLII), British & Irish Legal Information Institute(BAILII), Canadian Legal Information Institute (CanLII), Commonwealth Legal Information Institute (CommonLII, CyLaw (Cipru), Droit Francophone, Global Legal Information Network (GLIN), Hong Kong Legal Information Institute (HKLII), Irish Legal Information Initiative (IRLII), Istituto di Teoria e Tecniche dell’Informazione Giuridica (ITTIG), JuriBurkina, JuriNiger, Juristiches Internetprojekt Saarbrücken (JPS), Kenya Law Reports (eKLR), LawPhil, Legal Information Institute (SUA), New Zealand Legal Information Institute (NZLII), LexUM, Pacific Islands Legal Information Institute (PacLII), Southern African Legal Information Institute (SAFLII),World Legal Information Institute (WorldLII), Zambian Legal Information Institute (ZamLII).

Caracteristicile mişcării internaţionale pentru accesul liber la informaţii juridice sunt:

  • fundamentarea pe LII-uri independente naţionale sau regionale
  • încurajarea acordării de asistenţă tehnică
  • fundamentarea pe enunţul cheie din Declaraţia cu privire la accesul liber la informaţii juridice (2002) potrivit căreia „informaţiile juridice publice din toate ţările şi instituţiile internaţionale fac parte din patrimoniul comun al umanităţii
  • încurajarea cercetării şi a inovării.

7. Declaraţia internaţională cu privire la accesul liber la lege
În octombrie 2002, în timpul celei de-a 4-a conferinţe Law on internet de la Montreal, participanţii au adoptat o declaraţie istorică, sintetizând filosofia comună internaţională a accesului liber la informaţiile juridice.

Elementele esenţiale ale Declaraţiei cu privire la accesul liber la lege (Declaration on free acces to law) sunt următoarele:

  • Guvernele naţionale nu trebuie să exercite nici un monopol sau control asupra informaţiilor juridice de interes public, fiind necesar ca acestea să fie la dispoziţia organismelor independente care doresc să le republice.
  • Informaţiile de natură juridică şi în special sursele de drept, legile şi jurisprudenţa instanţelor, din toate ţările şi instituţiile internaţionale fac parte din patrimoniul comun al umanităţii. Maximizarea accesului la aceste informaţii promovează justiţia şi statul de drept.
  • Informaţiile de natură juridică de interes public, legile şi jurisprudenţa, constituie proprietate comună digitală şi trebuie să fie accesibile publicului în mod absolut gratuit.
  • Organismele guvernamentale, care creează sau au control asupra  informaţiilor juridice de interes public, trebuie să ofere acces liber la acestea, astfel încât ele să poată fi publicate sau republicate.
  • Prin informaţie juridică de interes public se înţelege informaţia juridică produsă de către organisme publice care au datoria de a elabora şi adopta acte normative ori hotărâri judecătoreşti, la toate nivelele, inclusiv actele Parlamentelor naţionale sau ale altor autorităţi publice centrale sau locale.

România, prin Jurindex, respectă parţial standardele ideologiei fondatoare a LII, cu excepţia organizării sale sub controlul statului, prin intermediul Tribunalului Vrancea şi al Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit art 26/5 din Regulamentul de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti[xiii],

„(1) Instanţele de judecată sunt obligate să completeze şi să actualizeze permanent portalul, prin publicarea propriei jurisprudenţe relevante, în conditiile legii.

(2) Pe măsura asigurării resurselor necesare, obligaţia prevăzută la alin (1) vizează toate hotărârile judecătoreşti, care constituie informaţii de interes public, pronunţate ulterior.”

Modificarea a fost introdusă având în vedere dezvoltările tehnice ale programului Jurindex şi în vederea extinderii sale la nivel naţional, prin cuprinderea tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate.

În tot mai multe ţări publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet devine obligatorie. Recent, Ungaria şi Republica Moldova au adoptat acest nou standard de transparenţă. Astfel de tendinţe se reflectă şi în preocuparile organismelor internaţionale.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C 127 din data de 29 aprilie 2011[xiv] au fost publicate Concluziile Consiliului privind introducerea identificatorului european de jurisprudenţă (European Case Law Identifier — ECLI) precum şi un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudenţă.

În concluziile sale, Consiliul Uniunii Europene invită Statele Membre să introducă la nivel naţional identificatorul european de jurisprudenţă (European Case Law Identifier – ECLI), având în vedere importanţa accesului transfrontalier la jurisprudenţa naţionala pentru sistemul juridic european.

Sub egida Biroului OSCE pentru Institutii Democratice a apărut în 25 iunie 2010 documentul Recomandările de la Kiev cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, care conţine şi următoarele:

Pentru a spori responsabilitatea profesională şi publică a judecătorilor, deciziile vor fi publicate în baze de date şi pe site-uri în moduri care le fac cu adevărat accesibile şi gratuite. Deciziile trebuie să fie indexate în funcţie de subiect, aspectele juridice abordate, precum şi numele judecătorilor care le-au scris. Deciziile organelor disciplinare de asemenea trebuie să fie publicate”.

În 8-10 iunie 2011 va avea loc în Hong Kong conferinţa Law via the internet, unde România, prin Jurindex, a primit invitaţia de a se alătura formal Mişcării mondiale privind accesul liber la legislaţie şi jurisprudenţă (Free Access to Law Movement).

În acest moment pe portalul naţional de jurisprudenţă sunt publicate peste 230.000 de hotărîri judecătoreşti în forma lor completă, cu protejarea datelor cu caracter personal. Portalul constituie cea mai mare bază de date de jurisprudenţă din România.

Concluzie nevoi identificate Continuarea publicării hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţe ulterior ultimei hotărâri publicate în JURINDEX (martie 2010). Organizarea serviciului de publicare a hotărârilor judecătoreşti astfel încât să se asigure sustenabilitatea financiară, conformitatea cu ideologia internaţională a accesului liber la informaţii juridice şi afilierea la mişcarea internaţională pentru accesul liber la jurisprudenţă şi legislaţie, pentru obţinerea recunoaşterii internaţionale, precum şi a suportului tehnic şi de know-how. Accelerarea în 2012 a publicării hotărârilor judecătoreşti, în considerarea intrării în vigoare a noilor coduri ale României. Aplicarea legislaţiei principale şi secundare cu privire la obligaţiile CSM şi ale instanţelor în domeniul reutilizării informaţiilor deţinute de instituţiile publice şi al asigurării publicării hotărârilor judecătoreşti.
Denumirea politicii publice Accesul liber la informaţiile juridice în România. Publicarea hotărârilor judecătoreşti.
Scop Accesibilitatea publicului larg, în mod gratuit şi necondiţionat, la documentele publice cuprinzând informaţii juridice, inclusiv la hotărâri judecătoreşti şi legislaţie.
Obiective generale / obiective specifice Obiectiv general: Aplicarea în practică a valorilor Mişcării mondiale privind accesul liber la legislaţie şi jurisprudenţă.

Obiective specifice:

1. crearea unui organism independent intitulat Institutul Român pentru Informaţii Juridice – Romanian Legal Institute Information (RoLII);

2. aderarea RoLII la Mişcărea mondială privind accesul liber la legislaţie şi jurisprudenţă (Free Access to Law Movement) – iunie 2011.

3. dezvoltarea capacităţii tehnice, administrative şi organizatorice a RoLII, în vederea preluării, prelucrării şi publicării a unui procent din ce în ce mai mare din numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate.

Beneficiari Beneficiari direcţi: publicul larg, justiţiabilii, avocaţii

Beneficiari indirecţi: instanţele şi parchetele, instituţiile publice, instituţiile de media

Variante de soluţionare Varianta 1

Înfiinţarea prin Hotărâre de Guvern a unui Institut pentru informaţii juridice ca organism de specialitate, autonom, în subordinea Guvernului României, a Ministerului Justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii.

Implementarea acestei variante de politică publică presupune înfiinţarea unei structuri administrative noi, care să acţioneze în domeniul accesului liber la informaţiile juridice, dezvoltând proiecte şi programe pentru preluarea, prelucrarea şi publicarea hotărârilor judecătoreşti, a hotărârilor altor autorităţi cu activitate jurisdicţională (Curtea Constituţională, Consiliul pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Naţional al Audiovizualului ş.a.) şi a actelor normative.

Implementarea acestei variante presupune şi preluarea responsabilităţilor care în prezent revin instanţelor şi Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi derularea unor activităţi în domeniul standardizării hotărârilor judecătoreşti, a documentelor altor autorităţi, precum şi implementarea tehnologiilor informaţiei în sistemul judiciar.

Instituţia ar urma să preia şi responsabilităţile ce revin României în introducerea Identificatorului european de jurisprudenţă (European Case Law Identifier – ECLI), dar şi coordonarea şi derularea acţiunilor în cadrul programului european e-justice.

Riscurile variantei de politică publică:
– capacitatea administrativă redusă de a răspunde scopurilor ideologiei accesului liber la legislaţie şi jurisprudenţă,
– renunţarea la stadiul actual de dezvoltare a serviciului public de publicare a hotărârilor judecătoreşti (Jurindex) şi demararea unor proceduri greoaie de regândire integrală a unor mecanisme viitoare,
– incapacitatea generală a instituţiilor publice de atragere a personalului necesar realizării unor competenţe dinamice în domeniul noilor tehnologii ale informaţiei,
– dificultăţile aferente atragerii de resurse financiare necesare dezvoltării unui program complex informatic la nivel naţional.

Un risc major al acestei variante este dat de imposibilitatea de a beneficia de expertiza şi asistenţa tehnică a organismelor similare existente la nivel mondial şi organizate în cadrul Mişcării mondiale pentru accesul liber la lege şi jurisprudenţă (law), datorită depărtării de valorile Declaraţiei de la Montreal (Institutele de Informare Legala trebuie sa fie independente de stat).

Oprirea publicării hotărârilor judecătoreşti ar pune România într-o situaţie dificilă în cadrul relaţiilor cu Uniunea Europeană stabilite prin Mecanismul de cooperare şi verificare şi presupune negocieri anterioare.

Economic

Cca. 1,14 mil. lei/an (din bugetul de stat)

Notă:
– impactul estimat este necesar a fi actualizat cu rata inflaţiei
– nu au fost estimate cheltuielile necesare aranjamentelor instituţionale pe care le implică implementarea variantei de politică publică de către instituţiile publice

Social

Pozitiv:
– creşterea gradului de responsabilizare în sistemului judiciar;
– asigurarea sustenabilităţii pe termen mediu şi lung prin suportarea cheltuielilor din bugetul de stat.
– creşterea autorităţii şi eficienţei derulării în România a unor activităţii specifice ideologiei accesului liber la informaţii juridice.
– standardizarea acţiunilor statului român în domeniul accesului la informaţie în cadrul autorităţilor publice din România.

Negativ:
– dificultatea înfiinţării unei structuri administrative noi, în contextul obligaţiilor asumate de Guvernul României.
timpul lung necesar înfiinţării, organizării logistice, recrutării personalului şi organizării de la 0 a activităţilor de preluare şi publicare a hotărârilor judecătoreşti (aproximativ 2 ani până la primele rezultate)
– dependenţa de bugetul de stat

Buget estimat
cheltuieli funcţionare:
cca. 200.000 lei/ an
cheltuieli de personal (10 funcţii executie + 1 director + 2 şefi birou)
cca. 936.000 lei /an
cheltuieli investiţii
(echipamente IT, softuri, achiziţionare servicii specializate)

cca. 280.000/an
total estimat / an:
1,14 mil. lei
Varianta 2

Organizarea unui serviciu intern dedicat publicării hotărârilor judecătoreşti în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin reorganizare administrativă.

Implementarea acestei variante de politică publică presupune organizarea administrativă în cadrul Consiliul Superior al Magistraturii a unui serviciu specializat sau chiar direcţie, cu activitate în domeniul centralizării tuturor hotărârilor judecătoreşti, prelucrării lor în vederea eliminării datelor cu caracter personal şi a publicării lor pe internet.

Astfel, se va avea în vedere, alocarea în cadrul noului serviciu a unui număr relativ redus de personal tehnic de specialitate (cel putin 3 persoane cu studii IT, analist-programator, administrator reţele şi informaticieni), precum şi a unor persoane cu atribuţii de conducere şi orientare a programului.

Hotărârile judecătoreşti ar urma să fie centralizate prin folosirea reţelelor existente în prezent, iar pentru anonimizarea acestora şi proiectarea unui site specializat, Consiliul ar urma să achiziţioneze servicii de pe piaţă, în condiţiile legale privind achiziţiile publice. După livrarea produselor achizitionate de pe piaţa liberă, serviciul ar urma să asigure coordonarea, întreţinerea şi mentenanţa acestuia.

În această variantă de politică publică CSM devine în primul rând beneficiar al unor servicii şi produse achiziţionate de pe piaţa de echipamente IT şi programare software.

Un avantaj major al acestei politici publice îl constituie autoritatea serviciului în a asigura responsabilizarea tuturor instanţelor implicate, precum şi standardizarea practicilor referitoare la   elaborarea din punct de vedere tehnic a hotărârilor judecătoreşti. Din punct de vedere normativ, CSM deţine competenţa de a organiza prin hotărâri proprii direcţii sau servicii interne.

Riscul major al acestei variante de opinie publică, similar variantei 1, îl constituie renunţarea la stadiul actual al Jurindex, oprirea procesului de publicare a hotărârilor judecătoreşti şi reluarea lui la un termen ulterior dificil de precizat (cca 1 an), respectiv după derularea procedurilor de achiziţionare a unor servicii şi produse specifice şi livrare a produselor finale care au făcut obiectul contractelor de achiziţie publică.

Un alt risc important este determinat de inexistenţa prevederilor bugetare pentru exerciţiul bugetar în curs în vederea derulării unor proceduri  de achiziţie publică specifice, precum şi interdicţia legală privind angajarea de personal de specialitate tehnică în CSM.

Tot un risc specific îl reprezintă imposibilitatea noului serviciu de a organiza la nivel naţional activitatea de publicare a informaţiilor juridice, acesta trebuind să se limiteze la hotărârile judecătoreşti.

Celelalte riscuri identificate pentru varianta 1 se păstrează în mod similar, după cum urmează
– capacitatea administrativă redusă de a răspunde scopurilor ideologiei accesului liber la legislaţie şi jurisprudenţă,
– renunţarea la stadiul actual de dezvoltare a serviciului public de publicare a hotărârilor judecătoreşti (Jurindex) şi demararea unor proceduri greoaie de regândire integrală a unor mecanisme viitoare,
– incapacitatea generală a instituţiilor publice de atragere a personalului necesar realizării unor competenţe dinamice în domeniul noilor tehnologii ale informaţiei,
– dificultăţile aferente atragerii de resurse financiare necesare dezvoltării unui program complex informatic la nivel naţional.

Impact

Economic:
cca. 280.000/an

Notă: impactul estimat este necesar a fi actualizat cu rata inflaţiei

Social:

Pozitiv:
– creşterea gradului de responsabilizare a instanţelor judecătoreşti;
– asigurarea sustenabilităţii pe termen mediu şi lung prin suportarea cheltuielilor din bugetul propriu CSM.
– creşterea autorităţii şi eficienţei derulării în România a unor activităţii specifice ideologiei accesului liber la informaţii juridice.

Negativ:
– dificultatea înfiinţării unor noi posturi cu caracter tehnic în cadrul CSM.
timpul lung necesar identificării resurselor financiare, a derulării programelor de achiziţie publică şi organizării de la 0 a activităţilor de preluare şi publicare a hotărârilor judecătoreşti (aproximativ 2 ani până la primele rezultate)
– dependenţa de bugetul de stat

Buget estimat
cheltuieli funcţionare:
cheltuieli investiţii
(echipamente IT, softuri, achiziţionare servicii specializate)
cca. 280.000/an
Varianta 3

Organizarea unui Institut Naţional pentru Informaţii Juridice sub forma unei fundaţii în condiţiile OG 26/2000, republicată

Implementarea variantei de politică publică presupune participarea CSM la înfiinţarea unei organizaţii neguvernamentale, persoană juridică de drept privat, non profit, având ca scop fundamental deschiderea accesului publicului larg la hotărârile judecătoreşti şi în perspectivă şi la alte hotărâri ale unor autorităţi cu activitate jurisdicţională, precum şi la legislaţie.

Principalul avantaj al acestei variante de politică publică  constă în implicarea activă a principalilor beneficiari ai publicării hotărârilor judecătoreşti, care vor asigura prin contribuţii proprii sustenabilitatea şi dezvoltarea proiectului. Activitatea fundaţiei  va fi susţinută prin participarea Uniunii Naţionale a Avocaţilor din România, a barourilor judeţene, a principalelor edituri cu profil juridic din România, a mediului academic şi universitar precum şi a oricăror altor structuri care doresc să sprijine dezvoltarea serviciului public gratuit.

Această variantă de politică publică satisface integral criteriile mişcării internaţionale pentru accesul liber la lege – organizarea nonguvernamentală fiind standard în cadrul institutelor de informaţii juridice pe plan mondial.

Aceasta este singura variantă care asigură continuitatea activităţilor derulate în cadrul programului Jurindex, prin aducerea necondiţionată a dreptului de folosinţă asupra programelor software folosite (HotMod) în patrimoniul iniţial al fundaţiei.

Implementarea politicii publice presupune participarea CSM la înfiinţarea fundaţiei, stabilirea irevocabilă a scopurilor acesteia ca fiind punerea la dispoziţia publicului în mod integral, gratuit şi necondiţionat a hotărârilor judecătoreşti, organizarea managementului privat al acesteia, atragerea în calitate de membri cotizanţi ai principalilor stakeholderi, afilierea la mişcarea mondială pentru accesul liber la jurisprudenţă şi lege (law) şi obţinerea suportului tehnic şi de know-how din partea altor organisme similare.

Riscul principal al acestei politici publice ţine de posibilele disfuncţii ale funcţionării fundaţiei ca persoană de drept privat, atât în ce priveşte organizarea ei cât şi cu privire la continuitatea finanţării private.

Alte riscuri sunt legate de posibilele confuzii la nivelul imaginii publice şi a unor posibile critici   legate de organizarea în regim public-privat a serviciului public de asigurare a accesului publicului larg la informaţiile juridice.

În sfârşit, o altă categorie de riscuri ţine de interesul redus al finanţatorilor privaţi în dezvoltarea calităţii interfeţei web şi a facilităţilor puse la dispoziţia publicului.

Varianta alternativă: înfiinţarea într-o primă etapă a unei asociaţii, al carui capital de început este mai mic, urmând ca ulterior aceasta să se transforme juridic într-o fundaţie.

Impact

Economic:

Cca. 70.000 lei

Social:

Pozitiv:
– corespondenţă deplină cu nevoile identificate.
– asigurarea sustenabilităţii pe termen scurt, mediu şi lung, independent de finanţarea publică.
– creşterea autorităţii şi eficienţei derulării în România a unor activităţii specifice ideologiei accesului liber la informaţii juridice.
– standardizarea acţiunilor statului român în domeniul accesului la informaţie în cadrul autorităţilor publice din România.
– compatibilitatea cu organizarea la nivel internaţional a Institutelor de Informare Legală (LII)

Negativ:
– riscuri de imagine pentru CSM
evoluţiile nepredictibile ale legislaţiei pot afecta funcţionarea fundaţiei.
– autonomia deplină faţă de CSM şi instanţe (în acelaşi timp constituie şi un impact pozitiv)

Buget estimat

maxim  70.000 lei (patrimoniul iniţial, o parte din acesta urmând să constea în aport în natură, respectiv programele software folosite de Jurindex, care urmează să fie evaluate)

Varianta de soluţionare recomandata Urmarea a analizei multicriteriu efectuată, a fost eliminată, din considerente de impact, eficienţă şi grad de corespondenţă cu nevoile identificate, varianta 1 de politică publică. Între variantele rămase (2 şi 3), ultima se detaşează puternic cu privire la toate criteriile, inclusiv la costurile de implementare. Varianta de politică publică 3 este preferabilă întrucât nu ridică dificultăţi majore în implementare şi nu presupune modificări structurale majore în sistemul de actual de publicare a hotărârilor judecătoreşti, asigurând astfel îndeplinirea obligaţiilor în contextul MCV pentru următorul raport de monitorizare. În aceste condiţii, se recomandă implementarea variantei de politică publică 3 ca fiind singura adecvată nevoilor identificate şi timpului necesar acoperirii lor.

Beneficiile variantei recomandate:
– costuri de implementare reduse pentru bugetul de stat şi independenţa de sumele cuprinse în exerciţiul bugetar 2011 al Consiliului Superior al Magistraturii;
– se estimează faptul că, urmare a implicării managementului şi suportului financiar privat, serviciul va avea o evoluţie dinamică, fără întreruperi şi în afara birocraţiei financiar-bugetare specifică autorităţilor şi instituţiilor publice;
– implicarea editurilor juridice specializate în dezvoltarea programelor informatice de jurisprudenţă asigură şi accesul la logistica şi personalul de dezvoltare a acestora;
– conformitatea cu legislaţia europeană privind reutilizarea documentelor deţinute de autorităţile şi instituțiile publice;
– organizarea sub forma unei persoane juridice fără scop patrimonial facilitează accesul acesteia la resursele organismelor naţionale şi internaţionale cu tradiţie în domeniu.

Riscurile variantei recomandate:
– lipsa disponibilităţilor pentru patrimoniul iniţial al fundaţiei;
– riscuri pentru imaginea CSM;

Grupurile vizate de implementarea variantei recomandate de politică publică sunt:
– Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de iniţiator al persoanei juridice fără scop patrimonial, UNBR şi grupurile editoriale cu activitate în domeniul dezvoltării programelor informatice de jurisprudenţă şi legislaţie;
– instanţe, judecători, procurori, studenţi, mediul universitar, avocaţi, justiţiabili.

Termene preconizate de realizare

1. înfiinţarea fundaţiei RoLII: iulie 2011.
2. modificarea legislaţiei secundare astfel încât să se asigure centralizarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de toate instanţele: iulie 2011.

Buget estimat

maxim 70.000 lei (patrimoniul iniţial al fundaţiei)

Analiza multicriteriu

Criterii

Variante

1. Uşurinţa în implementare 2. Costuri 3. Eficienţă 4. Respondenţă la nevoile identificate 5. Impact TOTAL
Varianta 1 1 (-) 5 4 4 4 13
Varianta 2 3 (-) 3 3 3 2 11
Varianta 3 5 (-) 1 5 5 4 19

Notele acordate sunt de la 1 la 5, unde 5 este valoarea cea mai mare. Totalul este realizat fără indicatorul costuri, care trebuie privit separat, ca având efect negativ.


[i] http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/docs/sec_2009_1073_ro.pdf

[ii] http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/docs/com_2010_113_ro.pdf

[iii] http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/docs/com_2011_80_ro.pdf

[iv] Bruxelles, 30.5.2008, COM(2008)329 final

[v] Profitul Regiei autonome Monitorul Oficial a fost in 2008 de 12,34 milioane euro, iar în 2009 de 9,01 milioane euro (a se vedea http://www.monitoruloficial.ro/RO/article–Rezultate_financiare–96.html)

[vi] A se vedea şi Andrei Săvescu, „Monitorul Oficial on line gratuit”, https://www.juridice.ro/36492/monitorul-oficial-online-gratuit.html

[vii] A se vedea şi Hotărârea nr. 1315 din 28.11.2008 a CSM prin care a fost modificat art. 26/5 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti

[viii] Accesibile pe pagina de internet a CSM, www.csm1909.ro

[ix] www.scj.ro/jurisprudenta.aspx

[x] Conform art. 59 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 21.09.2004, republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1076 din 30/11/2005 .

[xi] http://www.scj.ro/dosare.asp?

[xii] Potrivit datelor statistice publicate pe pagina de internet a ICCJ, secţiunea Statistici

[xiii] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/27_10_2009__27577_ro.doc

[xiv] http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:C:2011:127:SOM:RO:HTML


Judecător Adrian Neacşu

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.