JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
ÎCCJ. Recurs în interesul legii
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

RIL promovat. Chemarea in garantie a MFP in litigiile privind acordarea unor drepturi de natura salariala personalului bugetar
17.06.2011 | Andrei PAP, Andrei PAP


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Procurorul General al României, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii întrucât în practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedre unitar în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea  dispoziţiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportate la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi art. 1 – 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, referitor la chemarea în garanţie a Ministerului Finanţelor Publice în litigiile vizând acordarea unor drepturi de natură salarială personalului bugetar.

Optica jurisprudenţială

1. Unele instanţe de judecată au admis cererile de chemare în garanţie reţinând că în temeiul dispoziţiilor art. 60 din Codul de procedură civilă, poate fi chemată în garanţie persoana împotriva căreia se poate îndrepta cel căzut în pretenţii, iar potrivit dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 550/2002 coroborate cu prevederile art. 3 alin. (1) pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, această instituţie coordonează acţiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin elaborarea proiectului legii bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, a proiectelor legilor de rectificare a acestor bugete, precum şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie.

În lipsa alocării unor fonduri pentru achitarea sumelor solicitate, cu ocazia rectificării bugetare, ordonatorii principali de credite s-ar afla în imposibilitatea executării obligaţiilor de plată stabilite în sarcina lor prin hotărâri judecătoreşti.

Prin admiterea cererii de chemare în garanţie, Ministerul Finanţelor Publice devine un debitor al obligaţiei de a face, respectiv, de a efectua demersurile necesare în vederea alocării de fonduri, pentru ca debitorul din acţiunea principală să fie în măsură să-şi execute obligaţia stabilită prin hotărârea judecătorească.

Aşadar, în temeiul Legii nr. 500/2002, între Ministerul Finanţelor Publice şi ordonatorul principal de credite s-a născut un raport juridic bugetar, având ca obiect o obligaţie legală, de garantare a plăţii sumelor stabilite prin titlurile executorii, iar în condiţiile în care s-ar respinge cererea de chemare în garanţie, hotărârea judecătorească nu ar putea fi executată efectiv, pentru lipsa fondurilor, întrucât aceasta nu ar fi opozabilă instituţiei publice chemate în garanţie.

De altfel, recunoaşterea existenţei unui drept patrimonial printr-o hotărâre judecătorească trebuie urmată de realizarea efectivă a dreptului, iar în lipsa alocării fondurilor bugetare necesare, executarea hotărârii ar rămâne fără rezultat.

Obligaţia de a asigura fondurile necesare ordonatorilor de credite pentru a plăti drepturile salariale legale la care sunt îndreptăţiţi reclamanţii, constituie un temei suficient care să justifice calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanţelor Publice prin instituţia procesuală a chemării în garanţie.

2. Alte instanţe de judecată, dimpotrivă, au respins cererile de chemare în garanţie a Ministerului Finanţelor Publice, reţinând că între instituţia publică chemată în garanţie şi instituţiile publice pârâte nu există un raport juridic obligaţional.

Astfel, s-a arătat că instituţia juridică a chemării în garanţie se întemeiază pe existenţa unei obligaţii de garanţie sau despăgubire ce revine, în principiu, tuturor acelora care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se face cu titlu oneros, iar obligaţia de garanţie este condiţionată de existenţa unei transmisiuni anterioare, cu titlu oneros, a unui bun sau drept subiectiv.

Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţelor publice, bugetul de stat se aprobă prin lege, rectificarea bugetară urmând aceeaşi procedură, conform principiului simetriei actelor juridice.

De asemenea, art. 28 din acelaşi act normativ prevede că Ministerul Finanţelor Publice are atribuţii în elaborarea proiectelor legilor bugetare pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite şi rolul de administrator al bugetului statului prin repartizarea sumelor către ordonatorii principali de credite, neavând atribuţia de a vira acestora alte sume decât cele prevăzute în legea bugetului de stat şi nici de a proceda la modificarea bugetelor ordonatorilor principali de credite cuprinse în bugetul de stat.

De altfel, prin Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 sunt reglementate modalităţile prin care instituţiile publice vor proceda la punerea în executare a titlurilor executorii, iar dispoziţiile art. 2 din acest act normativ prevăd expres că, dacă executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată.

Aşadar, între autoritatea chemată în garanţie, Ministerul Finanţelor Publice şi autorităţile publice pârâte nu există un raport juridic obligaţional, iar atribuţiile stabilite în sarcina Ministerului Finanţelor Publice prin art. 19 din Legea nr. 500/2002 nu pot constitui fundamentul unui asemenea raport.

Opinia Procurorului General este în sensul că cererile de chemare în garanţie a Ministerului Finanţelor Publice sunt întemeiate, în măsura în care instituţiile publice bugetare, în calitate de pârâţi în litigiile având ca obiect plata unor drepturi de personal urmăresc pe această cale asigurarea opozabilităţii hotărârii ce se va pronunţa în contradictoriu cu acest minister.

>> Textul integral al recursului în interesul legii

Pentru Juridice.ro, Andrei PAP

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate