« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

VIDEO. Cum a fost la conferinta Intrarea in vigoare a noului Cod civil: realitati si provocari legislative ale modernizarii societatii romanesti
01.07.2011 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Cuvântul de deschidere a conferinţei Intrarea in vigoare a noului Cod civil: realitati si provocari legislative ale modernizarii societatii romanesti, desfasurata la Bucuresti in data de 30 iunie 2011 i-a apartinut domnului Cătălin PREDOIU, ministrul justiţiei.

Domnia sa i-a dat cuvantul domnului Emil BOC, prim-ministru al Romaniei. Textul integral al discursului: „Domnule ministru, excelenţele voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori, dragi colegi, distins auditoriu, Şi eu vă mulţumesc poentru invitaţia adresată şi, în acelaşi timp, sper ca ziua de astăzi să fie una care să facă aplicarea Codului Civil, începând cu data de 1 octombrie, eficientă, directă şi în folosul tuturor. Guvernul României s-a implicat în reforma justiţiei atât pe componenta modernizării codurilor, cât şi pe componenta modernizării justiţiei. În ultimă instanţă, ceea ce aşteaptă societatea de la justiţie, în momentul de faţă, sunt două lucruri: o justiţie care să judece în termene rezonabile, cu alte cuvinte o scurtare a duratei proceselor judiciare şi, în al doilea rând, o justiţie care să ofere sentinţe corecte, bazate pe lege, pe respectarea principiului potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. În cadrul procesului de reformare a statului, am promovat, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, cele patru coduri juridice – Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură Penală. Am adoptat legea accelerării proceselor judiciare, cunoscută sub numele de Legea micii reforme. De asemenea, am eliminat din sistemul juridic românesc unele practici care duceau la tergiversarea proceselor judiciare, mai ales ale acelora care vizau cazurile de mare corupţie, şi mă refer aici la eliminarea din legislaţia românească a suspendării cauzelor în cazul invocării excepţiei de neconstituţionalitate, cunoscut fiind faptul că devenise o practică curentă, mai ales în dosarele de mare corupţie, de invocare a excepţiei de neconstituţionalitate, în vederea suspendării cauzei până la analiza Curţii Constituţionale. Am modificat şi acel cadru legal, astfel încât celeritatea actului de justiţie să devină o realitate în România. Dar încă lucrurile sunt departe de a fi aşa cum ne aşteptăm şi noi, politicienii, cum se aşteaptă şi cetăţenii şi cum aşteaptă şi mediul de afaceri. Spun asta pentru că de modul cum funcţionează actul de justiţie depinde şi performanţa economică a ţării. La prima vedere, nu pare a exista o legătură directă între un cod şi dezvoltarea economică a ţării. Vă spun cu toată sinceritatea: există o mare legătură şi un impact direct al actului de justiţie asupra mediului de afaceri şi a dezvoltării economice a ţării. Atunci când într-un proces de insolvenţă se dau termene de la un an la altul sau când în procese care vizează litigii comerciale sunt termene care depăşesc şase, nouă luni de zile sau când apar unele sentinţe care, după aceea, sunt desfiinţate în instanţele superioare, care este un lucru firesc într-un sistem de drept, dar în măsura în care proporţia acelora care sunt anulate capătă o proporţie foarte, foarte mare, atunci evident că aceste lucruri aveau un impact negativ asupra ceea ce înseamnă mediul de afaceri şi dezvoltarea economică a ţării. Românii au făcut sacrificii uriaşe în aceşti doi ani de recesiune pe care i-am încheiat, recesiune care este primul pas spre ieşirea din criza economică şi orice semn pozitiv al justiţiei, pe linia scurtării duratei proceselor judiciare, al transparenţei actului de justiţie, în sensul bun al cuvântului, de a oferi respectarea principiului egalităţii în faţa legii şi a faptului că nimeni nu este mai presus de lege. Toate aceste lucruri vor aduce încrederea în mediul de afaceri, că în România litigiile sunt soluţionate în timp, la timp şi în baza legii. De aceea, cred că, dincolo de responsabilităţile de modernizare a codurilor, avem cu toţii responsabilitatea ca, prin ceea ce facem în justiţie, să oferim cadrul necesar pentru ca mediul de afaceri şi activitatea economică să fie susţinută, pentru că, oricât am face reformă într-un domeniu sau altul, fără susţinerea activităţii economice nu vom avea resursele necesare pentru promovarea tuturor celorlalte reforme fundamentale. Spun asta pentru că şi Codul Civil are un impact fundamental asupra mediului de afaceri, prin modul în care reglementează, într-o manieară unitară, foarte multe contracte care până acum erau disparate sau prinse în coduri sau în legi distincte, iar intrarea lui în vigoare va duce la unificarea practicii judiciare şi la o celeritate a actului de justiţie, inclusiv în domeniul mediului de afaceri.

În al doilea rând, tot pe această componentă, salut munca pe care profesorii universitari, magistraţii, atât judecători, cât şi procurori, oameni din Ministerul Justiţiei, avocaţi au desfăşurat-o în elaborarea acestui Cod şi a celorlalte coduri. E o muncă pe care o apreciem şi pentru care vă mulţumesc şi fără de care nu ar fi fost posibil ca la 1 octombrie să vorbim de intrarea în vigoare a noului Cod Civil. Nu vreau să fiu patetic, dar, totuşi, este un moment istoric. Dacă facem un arc peste timp, 1865- 2011, aceşti doi ani, la diferenţă foarte mare de timp, aceşti ani sunt legaţi de Codul Civil.

Primul Cod Civil al României a fost în 1865 şi cu toţii am învăţat din acel Cod Civil, cu modificările ulterioare, în facultate, la cursuri de pregătire, în instanţe. Astăzi, suntem în faţa unei noi provocări: experienţa românească, combinată cu soluţiile moderne europene şi trans-atlantice se regăsesc într-un Cod modern Civil al României. Pentru asta trebuie apreciată munca experţilor, repet, atât a celor din mediul universitar, cât şi a celor care sunt practicieni în domeniul dreptului, pentru că eu cred că astăzi are România un Cod Civil cu care se va putea mândri. De cunoaşterea şi implementarea rapidă a acestuia depinde şi succesul acestui cod şi al modernizării justiţiei din România. Spun asta pentru că, dacă îmi amintesc corect şi nu greşesc, numai făcând referiri la câteva instituţii nou reglementate prin noul Cod Civil, dăm o perspectivă diferită societăţii româneşti. Ştiu că noul Cod Civil consacră acum în termeni expres o instituţie care s-a impus în decursul timpului în practica jurisdicţională, dar mai ales în practica civilă şi în ceea ce înseamnă dezvoltarea societăţii româneşti. Mă refer aici la instituţia logodnei, care acum nu mai este doar o chestiune de doctrină, este o chestiune de drept şi acest lucru cred că este bine-venit. De asemenea, salut faptul că iarăşi se consemnează în dreptul civil şi prin noul cod pe care îl punem în aplicare regimul bunurilor soţilor, care, de asemenea, reprezintă o noutate faţă de practica anterioară şi conferă soţilor posibilitatea de a decide asupra bunurilor lor, alegând regimul patrimonial pe care îl doresc. Evident, aici nu voi intra în detalii.

Subliniez, de asemenea, noua reglementare a instituţiei divorţului, care ţine cont de două necesităţi fundamentale. În primul rând, ea pune la dispoziţia cetăţenilor căi mai eficiente, mai directe şi mult mai simple din punct de vedere procedural pentru rezolvarea divorţului – mă refer la divorţul pe cale administrativă – fie în faţa stării civile, fie pe cale notarială, atunci când în cauză nu sunt minori. O asemenea prevedere va duce cu siguranţă la degrevarea instanţelor de judecată de foarte multe cauze, instanţe de judecată care astăzi erau, în fapt, puse în situaţia de a derula proceduri administrative, proceduri care pot fi foarte bine derulate, aşa cum am spus, pe căile menţionate anterior.

Nu în ultimul rând, aş sublinia introducerea în Codul Civil a administrării bunurilor altuia, fapt ce va da o mai mare flexibilitate raporturilor civile şi a modului în care cetăţenii îşi reglementează activitatea economică. Evident că nu am venit aici să fac o enumerare a noutăţilor Codului Civil. Le veţi discuta dumneavoastră, cu implicaţii pe toate faţetele. Este rolul întâlnirii de astăzi de a sublinia impactul şi valenţele tehnice pe care noul Cod Civil le are. Eu pot doar să vă asigur, în calitatea vremelnică pe care orice om politic o are, de data aceasta de prim-ministru, că pentru Guvernul României justiţia a fost, este şi rămâne un obiectiv prioritar şi fundamental. Rămâne un obiectiv prioritar, pentru că este cerută de nevoia vieţii de zi cu zi şi de ceea ce oamenii aşteaptă de la noi. Şi am spus că aşteaptă, în primul rând, două lucruri: o justiţie corectă şi la timp, fără procese interminabile şi cu termene care să se anunţe de la un an la altul.

În acelaşi timp, aştept analiza studiilor de impact pentru a stabili şi data de intrare în vigoare a următoarelor coduri, care sunt pregătite. Aşteptăm analize care se fac de către Ministerul Justiţiei împreună cu toţi factorii de resort în vederea implementării şi celorlalte coduri juridice, care vor întregi reforma în domeniu. De asemenea, eu cred că, la nivelul Guvernului şi al Parlamentului, s-au făcut acele lucruri necesare pentru modernizarea justiţiei, cred că prin ceea ce vor face în continuare atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vom reuşi să eliminăm şi ultimele puncte negative care mai există în rapoartele de ţară ale României, astfel încât cetăţeanul român să se bucure de aceleaşi drepturi ca orice cetăţean al Uniunii Europene, în sensul că, odată eliminat Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie, cu adevărat cetăţeanul român este egal în drepturi cu orice cetăţean al Uniunii Europene. Pentru asta este sarcina autorităţilor statului cu responsabilităţi în materie, să-şi îndeplinească fiecare, pe componenta pe care o au, obligaţiile instituţionale. De asemenea, vreau să ştiţi că, de la nivelul Guvernului, de fiecare dată, am ţinut cont de locul şi rolul pe care justiţia şi puterea judecătorească îl au în sistemul statului de drept şi cred că astăzi nimeni nu mai poate contesta faptul că am asigurat contextul instituţional al promovării şi dezvoltării unei justiţii independente. De asemenea, din punct de vedere financiar, în contextul Legii salarizării unitare, am ţinut cont de locul şi rolul magistratului şi în funcţie de posibilităţile pe care ţara le are. Vă asigur că am asigurat o reprezentare corespunzătoare în sistemul salarizării publice a magistratului din România. Dar pentru asta, evident, este nevoie ca şi justiţia să-şi aducă contribuţia la ceea ce înseamnă modernizarea societăţii româneşti, în special pe ceea ce aşteaptă cetăţenii şi mediul de afaceri pentru a consolida această ieşire din recesiune, în contextul în care vedeţi că state vechi din Uniunea Europeană se confruntă cu probleme extrem de delicate şi dificile din punct de vedere economic. România a depăşit acea parte de furtună şi pentru asta, în primul rând trebuie să le mulţumim românilor că au înţeles acest lucru, iar noi, cei care suntem actori instituţionali, pe componenta pe care fiecare o avem, să ne facem datoria pentru că atunci acest proces de consolidare economică devine ireversibil şi România va fi ferită de alte furtuni viitoare din punct de vedere economic.

Domnule ministru, vă felicit pentru că aţi reuşit să ajungeţi în acest moment. Și, felicitându-vă pe dumneavoastră, repet, vă felicit pe toţi, pentru că suntem astăzi în pragul intrării în vigoare a noului Cod Civil, un pas important spre modernizarea societăţii româneşti și vă urez succes în acest seminar şi în activitatea pe care o aveţi de pregătire a acestui cod şi a celorlalte pentru intrarea lor în vigoare. Vă doresc succes.”

* * *

Alocutiunea domnului Stefan DEACONU, consilier prezidential:

„Domnule Prim-ministru,
Domnule Ministru al Justiţiei,
Doamnelor şi domnilor invitaţi,
Distinsă audienţă,

În ultimii ani, România şi-a asumat o vastă operă de reformare, iar reforma sistemului judiciar ocupă un loc important. Aplicarea noului Cod civil reprezintă o veritabilă provocare pentru instituţiile juridice româneşti şi spun acest lucru deoarece în acest moment, rolul celor ce aplică dreptul este esenţial cu privire la efectiva implementare. Cred că este nevoie ca toţi profesioniştii dreptului să-şi însuşească rapid noile reglementări pentru o aplicare eficientă a lor.

Pentru orice stat, Codul civil reprezintă cel mai complex act normativ, pentru că reglementează majoritatea raporturilor de drept privat, adică acele raporturi întâlnite cel mai frecvent în viaţa de zi cu zi a oamenilor. În plus, importanţa reformei în materie este subliniată şi de faptul că orice cod civil constituie dreptul comun pentru toate domeniile. Ori de câte ori o ramură de drept nu conţine reglementări proprii pentru un raport juridic se apelează la norma corespunzătoare din dreptul civil.

Punerea în aplicare a noului Cod civil reprezintă un act de mare responsabilitate. Modificările substanţiale aduse unor instituţii de drept sunt adevărate provocări pentru cei nevoiţi să le aplice. Pentru asta este nevoie ca toate profesiile juridice să coopereze pentru a oferi o interpretare unitară a textelor de lege în vederea identificării soluţiilor optime pentru problemele ivite în procesul de aplicare a noii legi.

Noul Cod civil corespunde exigenţelor secolului XXI. Au fost regândite în noua reglementare unele instituţii clasice, adoptându-se soluţii novatoare. De asemenea, au fost transpuse în sistemul nostru de drept principii recunoscute în plan european, dar şi internaţional. În redactarea acestui cod au fost avute în vedere, prevederile similare din alte state, respectiv Franţa, Italia, Spania, Germania, sau Elveţia. De asemenea, pentru corelare cu noul Cod de procedură civilă, au fost avute în vedere şi soluţiile Codului civil al provinciei Quebec.

Remarc în mod deosebit claritatea şi accesibilitatea textului, adaptat limbajului legislativ contemporan, aspect de natură a facilita implementarea acestuia. Un rol important l-au avut aici profesioniştii dreptului care au contribuit la redactarea acestui cod. Pentru acest lucru nu pot decât să îi felicit.

Sigur, pot exista şi dificultăţi de interpretare şi chiar ezitări jurisprudenţiale, dar noi toţi trebuie să ajutăm la formarea în viitor a unei practici judiciare unitare.

Vom afla în timp dacă noul Cod civil reprezintă o arhitectură în care fiecare detaliu este la locul său. O lege îşi probează eficienţa numai prin aplicarea ei practică.

Din perspectiva instituţiei pe care o reprezint, vă pot spune că prin punerea în aplicare a noului Cod civil, România a îndeplinit una dintre recomandările făcute de către Comisia Europeană privind obiectivele de referinţă stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Încă din anul 2009, monitorizarea reformelor din domeniul justiţiei s-a axat pe pregătirea implementării rapide a celor patru coduri, adoptarea legilor de punere în aplicare a acestora reprezentând o etapă esenţială în scopul asigurării coerenţei cadrului legislativ.

Îmi exprim speranţa, că în raportul ce va fi dat publicităţii în curând, Comisia va reţine că România a răspuns în mod constructiv la recomandările formulate în cadrul ultimului raport intermediar.

În încheiere, mulţumesc organizatorilor pentru invitaţia de a participa la acest eveniment şi doresc noului Cod civil să aibă o viaţă la fel de lungă precum cea a actualului Cod.

Vă urez tuturor mult succes în activitate!”

* * *

Potrivit unui comunicat dat publicitatii de catre Consiliul Superior al Magistraturii, „în alocuţiunea rostită în deschiderea Conferinţei, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul judecător Horaţius DUMBRAVĂ, a reiterat că, prin adoptarea şi promulgarea Legii nr. 71/2011, se confirmă faptul că, începând din acest moment, cale de întoarcere nu mai există în privinţa implementării noului Cod civil. Intrarea în vigoare a acestui act normativ fundamental constituie un eveniment de mare însemnătate în amplul proces de modernizare a României, în acord cu exigenţele prezentului european, care deschide largi perspective către viitor. Este un eveniment major nu numai pentru toţi slujitorii Justiţiei, ci şi, mai ales, pentru întreaga societate românească.

În continuare, domnul judecător Horaţius Dumbravă a evocat modul în care este soluţionată în noul Cod civil problematica proprietăţii, atrăgând atenţia, în acest context, asupra eliminării din textul proiectului noii Constituţii a României a unor garanţii privind proprietatea sub aspectul licietăţii.

Menţionând faptul că aproximativ 84 la sută din totalul cauzelor supuse judecăţii instanţelor din ţară este reprezentat de litigiile civile, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a subliniat necesitatea unor eforturi conjugate din partea CSM, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei, a altor instituţii precum Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Consiliul Naţional de Mediere şi Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România, în vederea unei temeinice pregătiri profesionale în materia prevederilor noului Cod civil atât pentru magistraţi şi personalul auxiliar, cât şi pentru celelalte categorii profesionale angrenate în actul de justiţie.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a accentuat că nu trebuie câtuşi de puţin să fie neglijată pregătirea cetăţenilor, întrucât Codul civil se adresează în primul rând acestora, astfel că mediatizarea dispoziţiilor acestui act normativ, precum şi a celorlalte trei coduri – penal, de procedură penală şi de procedură civilă – devine un element de bază în succesul implementării noilor coduri. Legat de acest aspect, domnul judecător Horaţius Dumbravă a făcut un apel la adresa clasei politice în vederea adoptării unui calendar riguros pentru intrarea în vigoare a celorlalte trei coduri, astfel încât atât slujitorii justiţiei, cât şi societatea în ansamblul ei să fie cât mai bine pregătiţi.

În acest sens, un rol decisiv îl vor deţine studiile de impact care sunt, în prezent, în plină desfăşurare.

În încheiere, urând mult succes tuturor practicienilor din Justiţia română, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a subliniat că, în pofida faptului binecunoscut referitor la problemele – nu puţine şi nici uşoare – cu care se confruntă sistemul judiciar românesc, în ultimii doi ani Justiţia a făcut dovada că este un factor de echilibru şi că nu se implică în executarea vreunei comenzi politice.”

* * *

Alocuţiunea domnului avocat dr. Gheorghe FLOREA, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România:

„Stimaţi participanţi,

Profesia de avocat prin organismele sale instituţionale organizate la nivelul barourilor sau la nivelul Uniunii Naţionale a Barourilor din România s-a implicat şi se implică activ în acţiuni ce au drept obiectiv pregătirea practicienilor dreptului pentru aplicarea corectă a noilor Coduri, a Codului civil, în particular.

De ce apreciază profesia de avocat că impactul noului Cod civil trebuie pregătit inclusiv prin iniţierea şi susţinerea unor acţiuni tip Conferinţă după modelul celei organizate azi de Ministerul Justiţiei?

Avocaţii consideră că trebuie susţinut orice efort pentru ca noua legislaţie – creată printr-un proces de codificare fără precedent în România datorită multiplicării accelerate a surselor legislaţiei în ultimii ani ce au generat nevoia unei raţionalizări normative de mare anvergură – să fie înţeleasă şi aplicată corect şi coerent încă de la intrarea în vigoare a noilor Coduri, mai ales în condiţiile în care noua legislaţie intervine concomitent cu reformarea justiţiei prin proiecte îndelungate în care confruntarea dintre ceea ce este conservator şi ceea ce este nou se dovedeşte a fi încă supraîncărcată de pasiuni şi mentalităţi, în adaptare permanentă la mediul social şi politic în evoluţia sa.

Dialogul de idei şi comunicarea reprezintă cheia progresului în ştiinţa şi practica dreptului.

Interpretarea şi aplicarea legii se bazează, tradiţional, pe cultura dialogului, a argumentării şi a strategiilor de convingere. De regulă, interpretarea legii se concretizează în alegerea unor alternative rezultate din formularea unui raţionament fundamentat pe logica internă a reglementării legale. În practica aplicării legii cel puţin doi oponenţi, participanţi la dialog, trebuie să admită, în final, că unul are dreptate şi celalalt s-a înşelat în aşteptările sale subiective privind „dreptatea” realizată prin interpretarea şi aplicarea legii.

În ştiinţa dreptului, raţionamentul constrângător este totdeauna un raţionament de valoare ce nu poate fi substituit de raţionamentul de conjunctură, bazat pe prezumţia că ceea ce este mai recent este şi mai adevărat, ori mai bun.

Dezbaterile ce pregătesc aplicarea noilor Coduri nu pot face abstracţie de aceste principii!

Deşi judecăţile de progres, bazate pe prezumţia că ceea ce este nou este „mai acceptabil”, ceea ce este recent este şi „mai adevărat” sunt deseori impuse în numele modernităţii eficienta noului Cod civil se va verifica în timp. Este de esenţa dreptului conservarea în timp a soluţiilor alese pentru echilibrarea raporturilor dintre oameni, astfel că noul Cod civil este şi va fi evaluat în cadrul dezbaterilor premergătoare aplicării sale pe baza valorilor oferite de reglementări de durată, vechi, a căror logică internă a fost descifrată prin studiu şi aplicaţii practice, care le-au verificat şi au fost cenzurate cu simţul realităţii.

În drept, nu totdeauna ultimul care deschide gura are dreptate!

Poticneala cu care ne confruntăm când reconstruim este explicabilă. Spontan, practicienii dreptului – şi nu numai – confruntaţi cu iminenţa aplicării noului Cod civil se împart în două tabere ireconciliabile şi inegale: conservatorii, oponenţi la nou, oricât bine ar face noua reglementare, şi progresiştii, modernii, oricât rău ar produce, soluţii insuficient ancorate în realitatea în care ar urma să se aplice.

Confruntarea dintre raţionamentul constrângător, bazat pe argument, şi raţionamentul de progres, bazat pe noutatea impusă ca valoare supremă, indiferent de conţinutul său nu se poate realiza decât în cadrul unor dezbateri de natura Conferinţei de astăzi.

Viata demonstrează că în ultimii ani mania legiferării a generat fluctuaţii normative şi inconsecvente, deoarece, în general, legiferarea a servit unor interese de grup. Este din ce în ce mai greu de identificat baza legala adecvată unor situaţii de fapt tot mai complexe. Profesia de avocat este confruntată cu imprevizibilitatea soluţiilor deoarece labirintul juridic existent în prezent cultivă hăţişul legislativ, favorizează discreţionarul, obturează certitudinea, generează şi întreţine neîncrederea în sfatul şi opinia avocatului, onest, profesionist, care îşi întemeiază demersurile exclusiv pe lege!

Avocaţii nădăjduiesc schimbarea situaţiei prin aplicarea corectă şi coerentă a Noilor Coduri deoarece este nevoie de ordonare legislativă cu aplicare imediată, aptă să înlăture interpretarea contradictorie şi convenabilă a legii. Codul civil care se va aplica de la 1 octombrie trebuie să devina un instrument de lucru astfel aplicat încât să devină cât mai rapid credibil şi eficient, ca un veritabil model normativ ce impune progresul! Pentru că această nouă legislaţie trebuie nu doar însuşită, ci şi înţeleasă.

Felicitări organizatorilor care propun prin Conferinţă descifrarea filozofiei Noului Cod civil şi îndemnul la aprofundarea sa!

Succes Conferinţei!”

* * *

În cadrul conferinţei au mai avut loc câteva prezentări, între care „Principiile de drept tranzitoriu şi Noul Cod civil”, susţinută de domnul conf. univ. dr. Marian Nicolae, „Normele de punere în aplicare a Noului Cod civil”, domnul prof. univ. dr. Lucian Mihai, şi „Reconfigurarea legislaţiei de drept privat în contextul consacrării de către Noul Cod civil a monismului reglementării raporturilor de drept privat” – prof. univ. dr. Nicolae Turcu, preşedintele secţiei de drept privat a Consiliului Legislativ.

Până la finalul discuţiilor, între alte prezentări, o amintim pe cea a domnului conf. univ. dr. Marian Nicolae, cu tema „Consecinţele juridice ale abrogării Codului de comerţ din 1887 şi ale «reunificării» dreptului privat român”.

 
Secţiuni: Anunțuri, Drept civil, VIDEO | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD