Dupa un an de INM…
29 iulie 2011 | JURIDICE.ro, Victor CONSTANTINESCU
A fost alegerea mea să mă prezint la examenul de admitere şi mă aşteptam să fie un an dificil. Cu toate că experienţa, per total, a fost pozitivă, consider că aşa cum formatorii mi-au evaluat critic prestaţia pe parcursul anului, pot da efect principiul reciprocităţii. Staţi liniştiţi, nu o să mă vait despre câte hotărâri şi ordonanţe am avut de redactat, cât de mult am avut de citit sau alte clişee pe care le auzim despre INM.
Pregătirea unitară – o iluzie
Poate cea mai importantă deficienţă a programului de formare iniţială este lipsa de omogenitate oferită de formatori în cadrul dezbaterilor. Pentru a fi mai bine înţeles, trebuie precizat că în cadrul INM, cursurile sunt foarte puţine şi fără vreo importanţă deosebită, accentul căzând asupra dezbaterilor, un fel de seminar ca în facultate, numai că în general dezbaterea este în jurul unui dosar de instanţă sau de urmărire penală. Cum poate intuiţi, fiecare grupă are un alt formator pentru fiecare disciplină, iar un formator are în general o grupă sau două.
Deficienţele se manifestă pe două planuri: (i) pregătirea oferită de către formatori este diferită şi (ii) soluţiile oferite de către formatori pe anumite probleme de drept sunt diametral opuse.
Deşi programa este aceeaşi pentru toată lumea, problemele care sunt tratate în cadrul dezbaterilor diferă de la o grupă la alta. În timp ce unii petrec cele două ore jumătate încercând să găsească încadrarea corectă şi să redacteze minuta unui dosar de dificultate medie, altora li se indică varianta corectă, fără nici o explicaţie sau argumentaţie din partea formatorului. Dacă o grupă discută despre aplicarea hotărârii Adrian Constantin vs. România şi cum afectează aceasta jurisprudenţa ICCJ în materie, la o altă grupă se dă citire teoriei schimbării de încadrare şi atât. Dacă o grupă are în mod constant acte de redactat, care sunt corectate de către formator „la virgulă” şi toate greşelile sunt discutate şi explicate de către formator, o altă grupă poate să redacteze 1 – 2 acte procesuale, returnate cu o notă seacă, fără nici o explicaţie sau discuţie a greşelilor. Şi exemplele pot continua.
Sub al doilea aspect, în cadrul unei catedre, există 2 sau 3 soluţii care sunt oferite auditorilor ca fiind corecte, pe o anumită problemă de drept.
Or, putem să ne punem întrebarea legitimă, dacă cei care se află la vârful sistemului judiciar nu pot lăsa orgoliile profesionale la o parte pentru a adopta o opinie majoritară, cum pot pretinde ca tinerii magistraţi să o facă? Cum putem spera să avem vreodată jurisprudenţă majoritară (unitară ar fi o utopie) dacă încă de la formarea iniţială auditorilor nu le este insuflată această doleanţă – ba chiar, se poate spune că este prezentată ca un element negativ (dăunează grav independenţei, nu?). Nu văd nimic greşit în a argumenta o anumită soluţie sau alta, de a dezbate o anumită problemă de drept, însă dezbaterea trebuie să aibă şi o concluzie – clară şi în consonanţă cu opinia majoritară.
Contrastând cu tabloul pe care l-am pictat mai sus, există mulţi judecători şi procurori care dau sens noţiunii de „formator”. Oamenii care trec dincolo de a fi un bun pedagog şi nu se rezumă la a preda, ci formează viitorii magistraţi. Nu este puţin lucru să stai la masă cu un judecător de la instanţa supremă care să te înveţe cum se studiază un dosar, modul de comportare într-o sală de judecată sau ce se întâmplă dincolo de hârtii. Nu este puţin lucru ca un judecător care are vârsta ta vechime în magistratură, să îţi corecteze o motivare şi să îţi explice de ce o anumită expresie este nepotrivită sau de ce un argument nu prea ţine şi, cu o eleganţă desăvârşită, să te facă să ajungi singur la răspunsul corect.
Materiile fundamentale – CEDO şi UE
Deşi în programa analitică materiile fundamentale sunt cele 4 tradiţionale, în fapt, CEDO şi Dreptul UE sunt materiile fundamentale care se studiază la Institut. Întotdeauna le-am spus colegilor că la cât CEDO şi UE facem, mă aştept la capacitate să avem locuri la Strasbourg sau la Luxembourg. Nu asta este problema, însă.
Ambele materii pot fi caracterizate printr-o expresie foarte plastică „a mile wide and an inch deep” (întinsă pe o milă şi adâncă de un inch).
Cu privire la Dreptul Uniunii Europene, nu înţeleg cu ce îl ajută pe viitorul procuror sau judecător de judecătorie, studiul materiilor ca cum sunt cooperarea judiciară în materie penală şi civilă sau dreptul concurenţei. Care este folosul practic? Pe cine ajută? Nu ar fi mai util să ne axăm pe acele probleme cu care o să ne confruntăm la judecătorie şi să ne luăm timpul necesar pentru a le studia în amănunt?
CEDO suferă de aceeaşi boală. O materie cu 1 ora şi 20 de minute de dezbateri o dată la două săptămâni pentru care trebuie să studiezi cât pentru cele 4 materii fundamentale puse la un loc. Spre deosebire de dreptul Uniunii Europene, aspectele studiate la CEDO sunt utile în mare parte, însă există aceeaşi senzaţie de galop prin materie, acea impresie că trebuie să bifăm anumite aspecte, fără să avem timp să le studiem suficient de bine. Moto-ul celor două materii pare să fie „mult şi repede”.
Şi mai este o problemă de gândire a celor două materii. Ni se tot spune că trebuie să aplicăm normele naţionale în spiritul CEDO şi a dreptului UE. Or, cum am putea să unim cele două materii cu dreptul naţional, când ele ne sunt prezentate separat de dreptul naţional. În opinia mea, viitorul magistrat le va considera întotdeauna două elemente distincte, atât timp cât ele îi sunt prezentate ca fiind două materii distincte.
Evaluarea – crucea auditorului
Toate incongruenţele prezentate mai sus au pentru auditor un efect imediat asupra notelor. Deşi pare sterilă discuţia pentru cineva care nu a trecut prin formarea iniţială, nu trebuie pierdut din vedere că auditorii sunt repartizaţi la sfârşitul INM-ului în ordinea mediilor şi în general departajarea este realizată la sutime. Astfel, un auditor care a avut parte de formatori exigenţi şi dedicaţi, porneşte cu un avantaj consistent atât în sesiune, dar şi (mai ales) în profesie.
Ne putem întreba dacă accentul ar trebui să fie aşa de pronunţat asupra notelor? Pentru că este clar că din moment ce toţi am promovat examenul de admitere, prezumţia simplă este în sensul că stăpânim destul de bine partea teoretică. Nu am putea găsi oare alte modalităţi de evaluare a viitorilor magistraţi şi să renunţăm la cele clasice pe care le-am experimentat din plin în facultate? Nu există oare nici o diferenţă între modalitatea de evaluare a unui student şi cea a unui auditor de justiţie?
De lege ferenda
Pentru că Institutul oferă un cadru concurenţial pentru auditori, propun ca un sistem concurenţial să fie creat şi pentru formatori. Spre exemplu, s-ar putea oferi posibilitatea auditorilor de a alege să frecventeze dezbaterile susţinute de un alt formator, în acest fel formatorii care nu vor oferi calitatea necesară vor rămâne în scurt timp cu sala goală. Mai mult, evaluarea formatorilor ar putea să fie ceva mai detaliată decât un formular tip la sfârşitul anului. Corelativ, auditorii de justiţie ar trebui să renunţe la atitudinea pasivă şi să îşi exprime în mod vizibil şi organizat nemulţumirile.
Materiile CEDO si dreptul UE ar putea fi integrate în materiile fundamentale, spre exemplu, trimiterea cererilor preliminarii la CJUE ar putea fi dezbătută pe parcursul mai multor seminarii de drept procesual civil, împreună cu un formator de civil şi unul de dreptul UE sau art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ar putea fi tratat la dezbaterile de drept procesual penal. Din câte am înţeles, această idee se află deja pe masa de discuţie şi ar fi cu adevărat un pas înainte dacă ar fi realizată. Consider că ar trebui, de asemenea, analizată programa celor două materii şi optarea pentru una din cele două soluţii: (i) restrângerea materiei sau (ii) alocarea unui număr de ore superior, pentru ca materia să poată să fie studiată, nu alergată.
Mă întreb, oare INM-ul trebuie să fie legat numai de cărţi, examene şi dosare? Poate am putea include în programul de formare iniţială şi altceva? Ceva fără bibliografie?!
Victor Constantinescu
Institutul Naţional al Magistraturii, Grupa 4
* mulţumiri Mădălinei Jebelean pentru sugestii şi pentru sfaturile stilistice
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
