« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 
2 comentarii

CSM despre dosarele in materia insolventei
05.08.2011 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii joi, 4 august 2011, urmatoarele precizari privind aspectele cuprinse în articolul CSM a creat o brambureală in dosarele de insolvenţa, mărind numărul lor: Contestaţiile primesc acelaşi număr de dosar, plus indicative de la A1 la Ax ”, apărut pe luju.ro din data de 24 iulie 2011:

„Având în vedere susţinerile din articolul publicat pe site-ul www.luju.ro, Inspecţia Judiciară de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii face următoarele precizări:
Comisia nr. 3 pentru Eficientizarea activităţii şi performanţei judiciare şi a instanţelor şi parchetelor, constituită în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a constatat, urmare a datelor furnizate de către instanţe, faptul că  nu exista  un mod unitar de  înregistrare a diverselor categorii de cereri cu caracter judiciar, unele din ele incidentale unei proceduri  în curs.

Maniera diferită de înregistrare a acestor cereri avea consecinţe în ceea ce priveşte statistica furnizată de către instanţe şi programul  de normare a muncii, astfel încât, prin nota nr. 16941/1154/16946/ST/2011, Comisia de  Eficientizarea activităţii şi performanţei judiciare şi a instanţelor şi parchetelor a înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii propunerea privind modul de înregistrare ca dosare asociate a diverselor categorii de cereri.

Propunerea a fost adoptată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii  nr. 425/23.06.2011, fără ca Inspecţia Judiciară să aibă o implicare în acest demers.

Specificul procedurii de insolvenţă presupune soluţionarea prin hotărâri distincte a mai multor cereri având un caracter contencios. Cele mai multe dintre tribunale înregistrau totalitatea acestor cereri fie ca dosare distincte, fie ca dosare asociate.

Tribunalul Bucureşti era printre puţinele instanţe în care cea mai mare parte a cererilor incidentale procedurii insolvenţei, inclusiv contestaţiile la creanţele înscrise în tabelul preliminar/ preliminar suplimentar al obligaţiilor debitorului, erau înregistrate în cadrul dosarului în care se dispusese deschiderea procedurii.

În lipsa unui sistem statistic adaptat specificului procedurii insolvenţei, care să evalueze în mod real activitatea judecătorului sindic în condiţiile unor complexităţi sensibil diferite între procedurile derulate în privinţa diverselor categorii de debitori, prin Hotărârea nr. 425/23.06.2011 s-a dispus ca toate aceste cerii incidentale să fie înregistrate ca dosare asociate la dosarul de fond.

Înregistrarea ca dosare asociate nu influenţează repartizarea celorlalte cauze nou intrate şi nu are niciun impact în privinţa duratei primului termen de judecată, dar permite o evaluare reală a volumului de activitate al judecătorului sindic.

Notele Inspecţiei Judiciare nr. 2476/IJ/2932/SIJ/2008 şi 2494/IJ/1955/SIJ/2010 invocate în cuprinsul articolului, aşa cum rezultă din însuşi conţinutul prezentat, nu au nici o legătură cu problema înregistrării cererilor incidentale procedurii insolvenţei.

În cuprinsul acestor Note, aprobate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii anterior comunicării lor către instanţe, se fac recomandări în privinţa stabilirii unui circuit intern al cererilor de recurs formulate în materia insolvenţei şi a modului de înaintare a dosarelor în vederea soluţionării căilor de atac.”

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni: Insolvență, _CONTENT | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “CSM despre dosarele in materia insolventei”

  1. Carmen POPA spune:

    Din articol nu am inteles foarte exact daca la baza deciziei CSM a mai stat si altceva in afara gradului de incarcare al unui judecator cu un anumit numar de cereri. In materia insolventei procedura este unitara, iar daca sunt 50 de contestatii la tabelul de creante – potrivit legii insolventei ele se judeca impreuna, de regula probatoriile sunt unitare, iar daca se dispune expertiza contabila prin acelasi raport se verifica toate creantele contestate. Decizia CSM privind modul de inregistrare a dosarelor asociate nu face decat sa incarce in mod inutil statisticile instantelor si sa ingreuneze din punct de vedere administrativ circuitul dosarelor si evidenta termenelor. CSM trebuie sa isi reanalizeze hotararea pentru ca apare rupt de realitate…

  2. Ioan PITICAR spune:

    Din păcate, in situaţia dezbătută, relativ la operaţiunile tehnico-administrative ale instanţelor legate de materia insolventei, pot avea opinii proprii – cu trasabilitate dovedibila si dovedita-despre neconformităţi multiple ce pot avea ca efect lipsa de transparenta dar si de integritate a judecătorului-sindic, încadrate unui eşafodaj profund vătămător social dar mai ales perfid prin „legalitatea sa” evident decisa de nişte indivizi dubioşi din mediul politic, de „genul VOICU”.
    Din start trebuie sa spunem ca Legea nr. 85/2006 ESTE O LEGE PROASTA socialmente vorbind, dar perfecta pentru EXCROCI!
    Este la fel de evident ca a fost propusa de persoane din aparatul politico-administrativ (guvern si parlament) ce au in mod cert o CALITATE MORALA DUBIOASA si aşa a si fost adoptata. Cu dedicaţie pentru firmele ce practica escrocheria/ înşelăciunea comerciala, dar protejate politico-judiciar.
    SPETA:
    Dosar 2310/98/2011
    Firma insolventa: SC […] Impex SRL din Ialomita (unul dintre focarele […])
    Judecător sindic: TUDOR Ionela – Tribunalul Ialomita
    Administrator judiciar (numit la cererea debitorului insolvent solicitant): […]
    Data deschiderii procedurii: 10.05.2011

    Din situaţia de fapt dar si din derularea dosarului de insolventa – la cererea debitorului- reies următoarele:

    1. Da este adevărat ca se formează dosare asociate/ colaterale(incidente), marcate in ECRIS IV cu /a1,… etc.
    2. Incheierile/Hotararile din aceste dosare colaterale NU SE PUBLICA IN BPI (lipsa de transparenta). De altfel, nici toate încheierile din dosarul de baza nu s-au publicat, viciul legii fiind identificat tocmai in lipsa stipulării precise a actelor juridice ale Judecătorului sindic si ale Lichidatorului/ Administratorului judiciar, obligatorii la publicare in BPI, sub sancţiunea nulităţii absolute.
    3. Speţa mai interesanta (chiar in dosar) este cazul dovedit de bancruta frauduloasă, unde iarăşi decelam o mişcare „legislativa” de încurajare a escrocilor, întrucât fapta fiind înlăturată din C.Penal, NU SE MAI REGASESTE DECAT IN LEGEA nr. 85/2006 (cu 10 MODIFICARI).
    Ei bine! CUM O JUDECAM si mai ales CUM INREGISTRAM DOSARUL?
    LA JUDECATORUL SINDIC ORI LA SECTIA PENALA?
    ESTE INFRACTIUNE cu plangere prealabila si cu cercetare de catre parchet, SAU SE CERCETEAZA SI SE JUDECA DIRECT DE INSTANTA PENALA PE BAZA DOVEZILOR (EXPERTIZA JUDICIARA CONTABILA)?
    Opinam ca NU ESTE CAZUL DE PLANGERE PREALABILA si ca trimiterea spre cercetare a unui caz care deja este susţinut de dovezi juridice – in cazul de fata EXPERTIZA JUDICIARA CONTABILA a trecut prin cenzura JUD. S4 si Trib. Buc. sectia VI-a COM. – NU SE CONSTITUIE DECAT O NEPERMISA „ADAUGARE LA LEGE” in speta din partea Tribunalului Ialomita -Sectia penala.
    In cazul de fata, ca si in alte spete despre care in mod indirect avem ştiinţa, domicilierea/localizarea insolventei strict la tribunalul local, a condus la constituirea de adevărate tandemuri Judecator sindic – Lichidator, ce sunt in situaţia de a-si trafica realmente imensa puterea de decizie, aproape discreţionara, in scopul obţinerii de avantaje financiare proprii, cu lipsa integrităţii si in frauda creditorilor, inclusiv bugetul de stat.
    Tocmai acesta lipsa de conformitate si de procedurabilitate uniforma, nesancţionata explicit de lege, face ca Judecător sindic si Lichidatorul sa acţioneze LA BUNUL PLAC.
    Mai mult, lipsa obligativităţii înregistrărilor cu mijloace tehnice audio, face ca majoritatea deciziilor privind debitorul si creditorii, sa ia aspectul unor „HOTARARI DE CONCLAV” discreţionare.
    4. Judecătorul sindic si Lichidatorul/ Administratorul judiciar „numit” si deci care NU MAI ESTE IMPARTIAL IN PROCEDURA, devin în mod cu totul nefiresc personaje -parte a afacerii firmei insolvente, de cele mai multe ori in dauna creditorilor, practic păcăliţi.
    Această situaţie este dovedită indubitabil de mai multe fapte/ acte juridice pe care Judecătorul sindic si Lichidatorul/ Administratorul judiciar le decid si le pun in aplicare in mod CONIVENT, ca o adevărata „super AGA” dar si ca un DUMNEZEU al tuturor firmelor angajate in procedura insolventei.
    Concluzia in dosarele insolventei:
    NE REGASIM IN FATA UNEI VERITABILE AFACERI COMERCIALE INTERNE ADUSE IN MEDIUL JUSTITIEI, in care Judecătorul sindic si Lichidatorul/ Administratorul judiciar VASALIZEAZA pe toţi ceilalţi Creditori, mai ales prin MASURA „LEGALA” a SUSPENDARII JUDECARII TUTUROR CAUZELOR AFLATE DEJA PE ROL SI A CAILOR DE ATAC ALE CREDITORILOR!!
    Iata o grava imixtiune in actul de justiţie a legiuitorului, ce creează lipsa EGALITATII DE ARME intre întreprinderile justiţiabile.
    Care este greşeala Întreprinderii creditoare, pentru care trebuie sancţionata cu suspendarea? Faptul că face uz de dreptul sau juridico – comercial de a-si recupera crianta pe calea instantei? Ca reclamanta-Creditoare fiind, intr-o cauza deschisa in urma cu 4 ani (!!) cu 3 re-re judecări, pentru recuperarea creanţei sale de la actuala insolventa si cu o Decizie comerciala a Tribunalului Bucureşti (in apel), este oare firesc din punct de vedere al cutumelor juridico-comerciale Europene sa i se blocheze valorificarea dreptului de instituire a masurilor asiguratorii atunci cand vorbim de 60.000 euro intr-o perioada de criza.
    Este in discuţie un debit de mai bine de 7 ani (din 2004!!), iar asta nu demonstrează reaua-credinţa a Administratorului social ce a avut profit consistent an de an?
    Căci, in conformitate cu Cp.civ. suspendarea legala de drept este reglementata de art 243 cod proc. civ. care intra in coliziune cu prev. art.36 din Legea 85/2006 rep:
    Art 243 „Cazurile in care operează suspendarea legala de drept sunt:
    1. Prin moartea uneia dintre parţi, afara de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea in judecata a moştenitorilor;
    2. Prin interdicţie sau punere sub curatelă a unei părţi pana la numirea tutorelui sau curatorului;
    3. Prin moartea mandatarului uneia din părţi, întâmplata cu mai puţin de 15 zile înainte de ziua înfăţişării;
    4. Prin încetarea funcţiei tutorelui sau curatorului;
    5. Prin deschiderea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului asupra reclamantului in temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile.”
    Din toate cele 5 cazuri doar cel prev. la pct. 5 este eminamente aplicabil in materie comercială.
    De ce oare distinşii jurişti romani cu putere de decizie legală nu au observat până acum această coliziune a legilor, în care pe de-o parte acţiunea Reclamantului – creditor poate fi suspusă suspendării DOAR ÎN SITUAŢIA FALIMENTULUI SĂU (C.p.civ.), iar pe de alta parte
    ART. 36 din Legea 85/2006 rep.
    „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.”
    Nu este oare îndestul vitregită întreprinderea creditoare de lipsa folosirii la timp a fondurilor financiare (creanţa sa) generată de refuzul plaţii (sub motive de obicei hilare) a debitorului – insolvent?
    Care poate fi raţiunea pentru care IN LOC SĂ SE ACCELEREZE CLARIFICAREA SITUAŢIEI JURIDICE a recuperării creanţei/masurilor asiguratorii (de exemplu la toate instanţele în max.60 de zile de la declanşarea insolvenţei) prin maxima urgentare a tuturor litigiilor societăţii insolvente aflate pe rolul altor instanţe şi cu depunerea prin ECRIS a soluţiilor motivate direct la dosarul insolvenţei, legiuitorul prin ART. 36 BLOCHEAZA INFATUIREA JUSTITIEI PANA LA UN TERMEN LA CARE RECUPERAREA CREANTEI NU MAI POATE EFECTIV AVEA LOC (după INCHIDEREA PROCEDURII).
    Cei care au drept de iniţiativă legislativa DE CE NU CORECTEAZĂ cu maximă urgenţă Legea Insolventei prost făcută, dar si mai prost modificată?
    Dreptul de acces la căile de atac in justiţie ale Creditorului devine iluzorii, daca litigiul este suspendat vreme de 3 ani (in situaţia unei false reorganizări), ori daca după finalul procedurii (închidere) fondurile financiare a insolventei sunt ZERO (cum de obicei se întâmpla), iar in mod conivent Judecătorul sindic si Lichidatorul/ Administratorul judiciar refuza a face aplicare art.138 –atragerea răspunderii.
    Cine da dreptul moral unor parlamentari corupţi de a se interpune prin votul lor, între dreptul creditorului păgubit la recuperarea creanţei sale în justiţie si momentul finalizării rapide a acesteia în scopul recuperării integrale a creanţei?
    Realitatea constatărilor din Rapoartele MCV-RO ne demonstrează care este calitatea parlamentarilor ce dau astfel de norme.
    Aceste pseudo-norme, în planul doi generează în mod obişnuit posibilităţi de comportament discreţionar, lipsit de integritate ale tandemului Judecător sindic – Lichidator, cu mare potenţial coruptiv, în defavoarea creditorilor.
    Desigur că este adevărat că „procedura falimentului este procedura de insolventa concursuală colectiva si egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului” dar vedem că „a priori” (creditorii-concurenţi) sunt plasaţi artificial de legiuitor în poziţii inechitabile prin faptul că unora li se refuză dreptul de clarificarea a situaţiei creanţei lor (ca lichida, certa, exigibila şi neprescrisă) astfel încât la momentul înscrierii pe tabloul creditorilor, TOTI creditorii interesaţi să aibă situaţia juridică clară în raport cu debitorul insolvent.
    În mod nepermis se ajunge la situaţia transferului unei cenzuri juridice a instantei iniţial investită cu recuperarea creanţei, la aprecierea caracterului creanţei după bunul plac a lichidatorului, susţinut de cele mai multe ori de un Judecătorul sindic local uşor coruptibil, aspect valabil şi în cazul nostru.
    Acesta obligaţie juridică ce trebuie urgent reglementată corect de Normă, devine cu atât mai stringentă cu cât momentul înscrierii pe tablou generează Creditorilor drepturi ulterioare şi ele afectate în cascadă – recte alegerea în Comitetul creditorilor dar si dreptul la vot asupra planului si altor acte) ce acum sunt pe nedrept amputate creditorului.
    Este inadmisibil ca debitorul să se poată folosi de procedura insolventei –prin declararea acesteia – continuând astfel fraudarea creditorilor săi, fără atrage deloc consecinţe asupra sa.
    Ne întrebam unde este moralitatea unor astfel de prevederi?
    Dincolo de spiritul anti-european al prevederilor art. 36 si art. 64 din Legea 85/2006 rep., este evident şi impactul social profund negativ asupra angajaţilor întreprinderii creditoare, care pe un termen predictibil de 3 ani (printr-un posibil plan) este obstrucţionată de la recuperarea pe orice cale a creanţei sale, necesară pentru plata salariilor, dar si de la luarea deciziilor ce ii privesc interesele.
    Astfel prin modificarea adusa de Legea nr. 169/2010 la art. 64 din Legea 85/2006 rep. legiuitorul adânceşte vătămarea adusă creditorului, prin REPRIMAREA DREPTULUI LA VOT si la LIBERA EXPRIMARE în Comitet în considerarea protecţiei intereselor sale financiare.
    Astfel, procedura insolventei se transformă pentru Creditorul de buna-credinţă într-o veritabilă jefuire a sa, sub acoperirea legii şi cu potenţialul concurs al unui Judecător sindic local, de multe ori conivent.
    La fel ca si in fosta situaţie a domicilierii locale a executorilor, localizarea insolventei, desemnarea nealeatorie a lichidatorului de pe raza unei Curti de Apel, cumulate cu refuzul preponderent al ICCJ de strămutare a judecării cauzelor de insolventa, au ca efect un fenomen de amploare a domicilierii corupţiei locale in cazurile de insolventă.
    Informaţii pe surse apropiate instanţelor, arată ca uzuale practicile de vehiculare între judecătorul sindic si lichidator a unor importante sume de bani „la pungi de plastic”(!!).
    Iată cum neconformităţile procedurale, combinate cu tratamentul discriminatoriu al Legii 85/2006 rep. întreţin şi stimulează un mediu lipsit de integritate, insolventa fiind reglementata doar la modul principial şi de bun simţ comercial de către Regulamentul (CE) 1.346/2000.
    Stim despre demersurile judecătorilor coagulate de CSM prin tabelul cu „Propuneri de modificare şi completare a Legii insolvenţei nr. 85/2006″ dar iată ca modificările din perioada 2010-2011 aduse legii de bază sunt, evident mai degraba vătămătoare creditorilor, în timp ce propunerile CSM nu se regăsesc”.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD