Aspecte generale privind infiintarea persoanei juridice potrivit dispozitiilor noului Cod civil
16 august 2011 | Adrian DOBRE
I. Precizări prealabile
Înfiinţarea persoanei juridice este cuprinsă în Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată în cadrul Cărţii I – ,,Despre persoane” – Titlul IV – ,,Persoana juridică” – Capitolul II – ,,Înfiinţarea persoanei juridice”, respectiv art. 194-204 inclusiv. În cadrul prezentului studiu, vom prezenta modurile de înfiinţare a persoanei juridice, durata persoanei juridice, nulitatea persoanei juridice şi înregistrarea persoanei juridice. Având în vedere că, potrivit art. 230 lit. c), n) şi o) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (Legea nr. 71/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 409 din 10 iunie), la data intrării în vigoare a noului Cod civil vor fi abrogate multe din prevederile Codul comercial, precum şi în întregime Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice şi Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, este deosebit de importantă cunoaşterea de către participanţii la raporturile juridice comerciale a modului de înfiinţare a persoanei juridice din prisma noului Cod civil, ce se preconizează a intra în vigoare la data de 1 octombrie 2011 potrivit art. 220 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod civil.
II. Modurile de înfiinţare a persoanei juridice
Potrivit art. 194 alin. 1 din noul Cod civil, persoana juridică se înfiinţează:
a) prin actul de înfiinţare al organului competent, în cazul autorităţilor şi al instituţiilor publice, al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi al operatorilor economici care se constituie de către stat sau de către unităţile administrativ-teritoriale. În toate situaţiile, actul de înfiinţare trebuie să prevadă în mod expres dacă autoritatea publică sau instituţia publică este persoană juridică;
b) prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, autorizat, în condiţiile legii;
c) în orice alt mod prevăzut de lege.
În cazul în care printr-o lege specială, derogatorie de la dreptul comun în materie (Codul civil) nu se dispune altfel, prin act de înfiinţare se înţelege actul de constituire a persoanei juridice (act constitutiv, contract de societate) şi, după caz, statutul acesteia.
III. Durata persoanei juridice
Persoana juridică se înfiinţează pe durată nedeterminată, dacă prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel.
Regula o constituie aşadar înfiinţarea persoanei juridice pe durată nedeterminată, iar excepţia – înfiinţarea pe durată determinată, numai în situaţia în care aceasta este prevăzută prin lege, actul de constituire sau statut.
IV. Nulitatea persoanei juridice
Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanţa judecătorească numai atunci când:
a) lipseşte actul de înfiinţare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situaţiile anume prevăzute de lege;
b) toţi fondatorii sau asociaţii au fost, potrivit legii, incapabili, la data înfiinţării persoanei juridice;
c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;
d) lipseşte autorizaţia administrativă necesară pentru înfiinţarea acesteia;
e) actul de înfiinţare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate;
f) actul de înfiinţare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaţilor ori capitalul social subscris şi vărsat;
g) s-au încălcat dispoziţiile legale privind patrimoniul iniţial sau capitalul social minim, subscris şi vărsat;
h) nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociaţi prevăzut de lege;
i) au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a persoanei juridice.
Nerespectarea dispoziţiilor cuprinse la lit. a), c) – g) se sancţionează cu nulitatea absolută, ceea ce înseamnă că nerespectarea dispoziţiilor cuprinse la lit. b), h) şi i) se sancţionează cu nulitatea relativă a persoanei juridice.
Nulitatea relativă a persoanei juridice poate fi invocată în termen de un an de la data înregistrării sau înfiinţării acesteia, după caz.
Nulitatea absolută sau relativă a persoanei juridice se acoperă în toate cazurile, dacă, până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de judecată, cauza de nulitate a fost înlăturată.
De la data la care hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulităţii a devenit definitivă, persoana juridică încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare.
Prin hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulităţii se numesc şi lichidatorii.
Hotărârea judecătorească definitivă se comunică, din oficiu, spre a fi notată în toate registrele publice în care persoana juridică a fost înregistrată sau, după caz, menţionată.
În toate cazurile, fondatorii sau asociaţii răspund, în condiţiile legii, pentru obligaţiile persoanei juridice care s-au născut în sarcina acesteia de la data înfiinţării ei şi până la data notării în registrele publice a hotărârii judecătoreşti de constatare sau declarare a nulităţii persoanei juridice.
Constatarea sau, după caz, declararea nulităţii nu aduce atingere actelor încheiate anterior în numele persoanei juridice de către organele de administrare, direct sau prin reprezentare, după caz.
Nici persoana juridică şi nici fondatorii sau asociaţii nu pot opune terţilor nulitatea acesteia, în afară de cazul în care se dovedeşte că aceştia cunoşteau cauza de nulitate la momentul încheierii actului.
V. Înregistrarea persoanei juridice
Persoanele juridice sunt supuse înregistrării, dacă legile care le sunt aplicabile prevăd această înregistrare.
Prin înregistrare se înţelege înscrierea, înmatricularea sau, după caz, orice altă formalitate de publicitate prevăzută de lege, făcută în scopul dobândirii personalităţii juridice sau al luării în evidenţă a persoanelor juridice legal înfiinţate, după caz.
Înregistrarea se face la cerere sau, în cazurile anume prevăzute de lege, din oficiu.
Persoana juridică este obligată să verifice identitatea dintre textul actului constitutiv sau al statutului şi textul depus la registrul public şi cel apărut într-o publicaţie oficială. În caz de neconcordanţă, terţii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste texte, în afară de cazul în care se face dovada că ei cunoşteau textul depus la registru.
Dacă înregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv, persoana juridică nu se consideră legal înfiinţată, cât timp înregistrarea nu a fost efectuată.
Dacă însă înregistrarea este cerută numai pentru opozabilitate faţă de terţi, actele sau faptele juridice făcute în numele sau în contul persoanei juridice, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută în acest scop de lege, nu pot fi opuse terţilor, în afară de cazul în care se face dovada că aceştia cunoşteau că publicitatea nu a fost îndeplinită.
Fondatorii, reprezentanţii persoanei juridice supuse înregistrării, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale acesteia răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea formalităţilor de înregistrare a persoanei juridice, dacă aceste formalităţi era necesar să fie cerute de aceste persoane.
Dispoziţiile de mai sus referitoare la înregistrarea persoanei juridice sunt aplicabile şi în cazul înregistrării modificărilor aduse actului de înfiinţare a persoanei juridice realizate cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege sau de actul de înfiinţare a acesteia, după caz.
VI. Concluzii
Potrivit art. 18 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispoziţiile Codului civil privitoare la regimul juridic general aplicabil persoanelor juridice se aplică şi persoanelor juridice în fiinţă la data intrării sale în vigoare, însă numai în măsura în care prin legile aplicabile fiecărei persoane juridice nu se prevede altfel.
Iată că şi persoanelor juridice deja înfiinţate li se vor aplica prevederile cuprinse în noul Cod civil referitoare la aceste entităţi. Numai dacă prin lege aplicabilă fiecărei persoane juridice se prevede altfel nu se vor aplica şi acestora dispoziţiile noului Cod civil. Până la acest moment, nu există vreo lege aplicabilă unei anumite forme de persoană juridică care să prevadă neaplicarea prevederilor noului Cod civil, chiar dacă acea persoană juridică este deja înfiinţată la data intrării în vigoare a acestui act normativ. Norma cuprinsă în art. 18 din Legea de punere în aplicare a noului Cod civil este de imediată aplicare, este deosebit de important pentru participanţii la activitatea comercială să cunoască şi prevederile cuprinse în noul Cod civil prin care este reglementată înfiinţarea persoanei juridice.
Adrian DOBRE
avocat, Baroul Bucureşti
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
