Ce cred cizmele de guma despre razele de luna

22 august 2011 | Robi CIOBANU

Ne-am propus să fim ciobani doar atunci când avem robă pe noi, prin urmare, dacă e să ținem partea cuiva, fie el/ea procuror/judecător o vom face. Și asta nu fiindcă sperăm ulterior să primim vreo bere/n.u.p., ci fiindcă observăm lipsa de profesionalism a altora.

Am observat mai nou că în presă se atacă procurorii, cu sau fără motiv. Judecătorii nu, ptiu drace!, doar n-or fi nebuni jurnaliştii, ştiu ei foarte bine că aceştia decid arestările şi condamnările. Procurorii doar le propun, aşa că, dacă nu îşi prea pot permite să dea în judecători (cine ştie când ai nevoie de ei), dau în procurori. Nu prea dau nici în avocaţi, şi aici aplicându-se regula că nu ştii când ai nevoie de ei.

Trecând peste acest preludiu necesar, o ştire senzaţională, cum altfel, dacă nu e senzaţională nu atrage priviri, ne spune despre o poveste cu bătăuşi pe undeva pe meleaguri clujene. Titlul frământat de neuronii autorului a ieşit cum nu se poate mai de gazetă: Ca de obicei justiţia clujeană protejează interlopii: Bătăușii din “Happy Park”, eliberaţi pe motiv că nu au produs scandal public. Of, Doamne, şi noi care trăim pe altă planetă, în care regula respectată de procurori e reţinere, urmată de arestare! Pe bune, ne vine să ne mutăm în Cluj şi să practicăm avocatura acolo, fără să avem cel mai mic stres că dacă ne sună telefonul e despre o arestare. De fapt, nu, staţi, pe altă planetă sunt cei care cred că e aşa. Justiţia, clujeană sau nu, arestează, ca regulă.

Mergem mai departe şi ne întâlnim cu acelaşi stil profesionist de a strânge informaţii, o zi mai târziu, când ni se spune că Procurorul de caz Anda Murgoi este procuror de mai puţin de un an. Bineînţeles, referirea este la procurorul care ar instrumenta dosarul privind incidentul din ştirea anterioară, cea în care justiţia protejează interlopii.

În final, tragem linie şi, pe acelaşi subiect, amintim titlul, Procurorii clujeni: bătaia de la Polus Center nu a indignat pe nimeni.

Tragem şi o concluzie referitor la profesionalismul presei de ştiri relativ juridice? Tragem.

1. După cum ziceam, justiţia nu protejează interlopi, nearestându-i. Când îi prinde, de obicei îi arestează. Când nu îi arestează, de obicei e fiindcă: nu au probe, infracţiunea nu e una care să permită arestarea sau ştiu că pentru infracţiunea imputată niciun judecător nu ar fi dat madat de arestare (cum probabil a gândit procurorul din prezentul caz).

2. În speţa de mai sus, pare-se că e o reglare de conturi (a se vedea comentariul postat la unul dintre articole: „18 august, 23:39, flo: Individul batut e la fel de interlop ca batausii. A fost o reglare de conturi. Cautati pe hi5 userul bebe_mercedes270, intrati la galeria de poze si veti constata ca in romania exista interlopi… care iau bataie uneori sub ochii unor copii„). Dincolo de faptul că nu suntem de acord cu violenţa fizică, în nicio ipostază şi nici nu ne bucurăm în vreun fel că cineva a luat bătaie, mai mult sau mai puţin justificat, ne este foarte greu să credem ce zice victima: că nu ştie de ce a luat bătaie.

3. Nu credem nici că procurorul de caz i-a lăsat liberi pe cei bănuiţi de agresiune (observăm că jurnaliştii nu cunosc conceptul de prezumţie de nevinovăţie şi dau verdicte înainte ca orice instanţă să se pronunţe pe speţă, numindu-i direct bătăuşi pe cei suspectaţi de comiterea unei infracţiuni) pe motiv că bătaia nu ar fi indignat pe nimeni. De altfel, după cum ne arată ultima ştire citată mai sus, concluzia asta e trasă ca urmare a declaraţiilor unor „surse apropiate anchetei„. E drept că nu ne miră deloc că nu se apelează la vreun birou de presă etc. pentru a obţine justificări oficiale, ci se merge pe „surse”. Însă sursele ăstea, fie ele şi apropiate anchetei (probabil rude de gradul unu până în patru cu ancheta), nu par să aibă terminată vreo facultate de profil şi prin urmare nici nu prea înţeleg ele cum e cu motivele pentru care nu se face o propunere de aresare.

4. Nu vrem să îi băgăm în ceaţă pe domnii jurnalişti, însă trebuie să înţeleagă două lucruri foarte importante, dacă vor să scrie corect şi imparţial ştiri despre persoane arestate sau reţinute: a) Propunerea de arestare e atributul exclusiv al procurorului, adică, numai dacă acesta consideră că sunt întrunite condiţiile stabilite de codul de procedură penală, înaintează propunerea de arestare judecătorului. Doar analiza cazului şi textul legal îl pot determina pe procuror să facă propunerea de arestare. Nimic nu îl obligă să ia această măsură dacă acesta consideră că nu e necesară. b) Arestarea preventivă nu e acelaşi lucru cu pedeapsa cu închisoarea în regim de detenţie, deşi multe articole lasă senzaţia că cei care le scriu cam aşa văd problema. Procurorul când propune arestarea nu propune o pedeapsă, cum înţeleg unii, iar când unele persoane arestate sunt ulterior puse în libertate, nu înseamnă că judecătorul care i-a pus în libertate consideră că respectivii sunt nevinovaţi. Probabil, în acelaşi spirit ca explicaţiile date la prezentul punct, CSM-ul a pus, prin 2008, la dispoziţia jurnaliştilor un Ghid practic pentru jurnalişti: Introducere în drept. Se pare că foarte puţini l-au şi citit, deşi e cât se poate de accesibil.

5. Peste toate acestea, ţinem să vă atenţionăm prieteneşte, stimaţi colegi jurnalişti, că deseori şchiopătaţi şi la capitolul documentare corectă. Când scrieţi de un procuror, vizibil cu titlu de reproş, că e procuror de mai puţin de un an, ar fi bine să nu vă faceţi de râs. Afirmaţia nu face decât să arate că documentarea dvs. e făcută pe Goagăl. Măcar de ar fi pe goagăl şi nu v-aţi opri la prima pagină. Decretul de numire a doamnei Murgoi în funcţia de procuror, cel din 2011, e corect, în aparenţă, însă acela e decretul prin care dânsa a fost numită la momentul la care a devenit procuror definitiv (dacă ne este permisă o astfel de analogie cu profesia de avocat). Doamna Murgoi e procuror de mai bine de 2 ani. În acest sens, a se vedea Hotărârea nr. 1141/25.06.2009 a CSM, de numire a acesteia ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (pagina 12, poziţia 56). Şi nu, procuror stagiar nu e un fel de procuror, e un procuror la fel ca toţi ceilalţi procurori, însă cu un examen mai puţin, la fel ca judecătorii stagiari şi ca avocaţii stagiari.

Prin urmare, înainte ca doamna procuror să facă o cerere către CSM de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale, noi o admitem, pentru toate argumentele de mai sus.

Încheiem cu tradiţionalul: Cum? S-a abrogat lit. f) de la art. 148 C.p.p.?

PS: Nu ne putem abţine şi vom fi şi noi la fel de neprofesionişti ca cei pe care i-am dojenit în cele de mai sus. Sursele noastre, multe mai apropiate anchetei ne-au declarat, în exclusivitate, că doamna procuror Anda Murgoi nici măcar nu e procuror de caz în dosarul respectiv. A se vedea în acest sens dreptul la replică al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.