Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Principiul ocrotirii bunei-credinte nu se aplica titularului unui drept de ipoteca
24.08.2011 | JURIDICE.ro, Raluca CIRSTEA


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Judecătorii Cristian Pup, Marinela Giurgincă şi Erica Nistor au apreciat (în cuprinsul deciziei civile nr. 570 din 1 iunie 2009 pronunţată în recurs de Secţia Civilă a Curţii de Apel Timişoara având ca obiect nulitate act juridic – JURINDEX20105911849) că principiul ocrotirii bunei-credinţe se aplică strict subdobânditorului cu titlu oneros al unui bun imobil, nu şi titularului unui drept de ipotecă, contractul de ipotecă neavând caracter oneros. Desfiinţarea dreptului de proprietate al constituitorului ipotecii, ca modalitate de stingere a garanţiei dă aplicare principiului resolute jure dantis resolvitur  jus accipientis. Astfel, nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare principal constatată prin hotărâre irevocabilă, are ca efect desfiinţarea retroactivă a acestuia, ca şi cum nu ar fi existat, consecinţa imediată fiind şi nulitatea absolută a contractului de ipotecă subsecvent, nefiind incident principiul ocrotirii bunei-credinţe ca excepţie de la regula anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal.

Raluca CÎRSTEA
avocat stagiar

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Principiul ocrotirii bunei-credinte nu se aplica titularului unui drept de ipoteca”

  1. Radu RIZOIU spune:

    Bun venit in minunata lume noua in care ipotecile sunt gratuite! Stau si ma intreb atunci de ce mai fac debitorii (si creditorii) atat caz despre acordarea (sau suplimentarea) de ipoteci?

    Mi-as permite totusi sa am o opinie contrara, pentru doua motive:

    1. Accessorium sequitur principale

    Ipoteca este un accesoriu al obligatiei principale. In imensa majoritate a cazurilor (pentru a nu fi inflexibil – caci mi se va reprosa ca se poate garanta cu ipoteca orice obligatie, deci si obligatia(?) de a preda bunul donat) obligatia garantata este derivata dintr-un contract cu titlu oneros. Cum poate fi atunci ipoteca un act cu titlu gratuit?

    2. Cauza actului de ipoteca

    Fara a intra in detalii cu privire la scopul pentru care debitorul acorda creditorului o ipoteca, este suficient sa precizam ca, in lipsa ipotecii, debitorul (i) fie nu va primi creditul solicitat, (ii) fie il va primi la un cost (in special nivelul ratei dobanzii) superior. Fata de aceasta observatie, cred ca apare si beneficiul pe care il primeste debitorul si, in consecinta, si caracterul oneros al ipotecii.

    Cat priveste speta rezolvata prin aceasta decizie, nu cred ca era necesara recurgerea la o afirmatie atat de hazardata. Solutia era aceeasi si daca se observa ca regula (?), controversata de altfel, a ocrotirii dobanditorului de buna credinta nu se aplica in cazul ipotecii. De vreme ce ipoteca este un simplu accesoriu, ea greveaza un bun numai in masura in care acel bun este proprietatea constituitorului ipotecii. In acest sens, art. 1769 Cod civil se refera la „capacitatea de a instraina” a debitorului ipotecar, iar art. 1770 (facand aplicarea principiului accesorialitatii) mentioneaza ca orice incident care afecteaza dreptul constituitorului va afecta automat si ipoteca. Poate ca art. 2367 din Noul Cod civil are o redactare mai clara in aceasta privinta, dar principiul ramane acelasi…

    Bineinteles ca ramane la latitudinea creditorului ipotecar ramas chirografar sa il decada pe debitor din beneficiul termenului pentru pierderea garantiilor creantei.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate