Despre INM
12 septembrie 2011 | Radu CHIRIȚĂ
Suntem in plin examen de admitere la INM. O alta generatie de absolventi de drept care si-or omorat neuronii in ultimele luni se pregateste sa devina auditori de justitie si, peste doi ani, judecatori sau procurori.
Am cunocut de-a lungul vremii o gramada de studenti care au ales acest drum. Aproape toti au iesit din INM alti oameni, dar nu in sensul bun. Grosul lor se comporta de parca cineva le-a facut o zdravana spalare pe creier, transformandu-se din oameni normali in niste fiinte superioare, paranoice si intepate, speriate parca de viata. Ceva se intampla acolo, dupa parerea mea, iar ceea ce se petrece nu e bine. Personal, vreau sa am judecatori si procurori normali la cap, care sa realizeze ca ceea ce fac la serviciu este o slujba cu bune si rele, iar nu o misiune divina.
Sunt convins ca e foarte greu ca un mucos de 24-25 ani care termina INM-ul sa nu ajunga sa se creada Dumnezeu cand isi pune fundul in scaunul de judecator si toata lumea se roaga, intr-o forma sau alta, de el. Sunt la fel de convins ca e greu la 25 de ani sa fii sigur pe tine si sa poti gandi natural si normal atunci cand iei o decizie. Cam acelasi lucru se petrece si cu cadrele didactice universitare, la inceput de cariera. Cand ai 25 de ani si cateva sute de studenti fac flotari daca le ceri tu, ai tendinta naturala sa te urci pe un piedestal imaginar si sa o iei razna.
Cred insa ca trebuie facut ceva. Nu stiu exact ce li se spune auditorilor de justitie in cei doi ani, ce sunt invatati (in afara de notiuni teoretice de drept), cert este sunt invatati prost. Si cred ca acest lucru se datoreaza, in principal, faptului ca sunt educati sa fie magistrati de o maniera unilaterala, avand contact aproape exclusiv cu magistrati. Sigur ca e normal ca viitorii magistrati sa primeasca invataminte de la alti judecatori ori procurori, insa astia din urma au avantajul experientei, pe care mai tinerii lor cursanti nu il au. Nu e normal ca prima slujba din viata unui om sa fie cea de judecator. Nu e normal ca un om de 25 de ani, care nici macar nu stie foarte bine cu ce se mananca viata reala sa ajunga sa judece situatii pe care le stie numai din carti sau de la televizor. Nu e normal ca ceea ce stie el sa ii fie transmis numai din partea unor persoane care au urmat, in buna parte, acelasi traseu.
Sigur ca nu auditori de justitie sunt de vina ca sistemul le permite sa judece la 25 de ani, insa cred ca INM-ul trebuie sa se focusese nu neaparat pe incarcarea lor cu teorie, ci mai degraba pe acumularea de experienta de viata si de drept in regim intensiv. Prefer sa am parte de un judecator care trebuie sa citeasca in carte cum se contopesc pedepsele rezultante, dar stie cat de cat cum se petrec lucrurile in viata reala, decat de judecator care stie teorie cat incape, dar nu o stat in viata lui la coada la finante. Prefer un judecator cu mai putina carte, dar care sa stie ca, de cele mai multe ori, un avocat e angajat cu 2 zile inainte de primul termen si daca cere termen pentru pregatirea apararii o face pentru ca chiar nu stie dosarul, decat unul care are carte si care crede ca orice avocat incearca sa il pacaleasca, pentru ca asa i s-o spus la INM.
De aceea, cred ca o idee buna ar fi ca auditori de justitie sa faca un pic de practica si pe la niste firme de avocatura, pe langa cea de la instante ori parchete. Nu vor deveni nici mai destepti si nici mai bine pregatiti teoretic, dar e una dintre formele de acumulare de experienta de viata in regim intensiv. Grosul avocatilor nu sunt mari cunoscatori ai dreptului, dar sunt persoanele cele mai bine infipte cu picioarele in pamant, pentru ca in 2-3 luni de avocatura intensiva ajungi sa cunosti jumate din chestiile pe care ti le ofera viata. Eu cred ca 3 luni de stagiu la o firma de avocatura poate ajuta un viitor magistrat in a percepe mai corect ceea ce se va intampla in fata lui. Poate sa vada diferenta dintre omul care vorbeste cu avocatul si omul care depune o marturie, poate sa vada cum arata registratura si arhiva pe dinanfara, poate sa vada ce inseamna sa ai 5 cauze in aceeasi zi la instante diferite, poate sa vada cum e sa citesti cele 3 paragrafe de motivare ale unui dosar de sute pagini pe care il stii in somn, poate sa vada o sala de judecata din partea cealalta a pupitrului, poate sa vada ca a gresi ca si judecator nu consta in a uita sa mentionezi ca sedinta a fost publica etc. Poate va invete multe, mai multe oricum decat buchisind la nesfarsit aceleasi trei manuale de procedura civila si penala. Sunt convins ca, daca INM-ul ar solicita-o, suficiente firme de avocatura din Bucuresti si din tara ar fi dispuse sa asigure aceste stagii de practica. Este imposibil astazi sa avem precum altii, judecatori care au facut si altceva inainte de a decide destinul unor oameni, pentru ca nu avem posibilitatea de a angaja magistrati cu o experienta de cativa ani buni. Avem insa posibilitatea de a le oferi viitorilor magitrati macar o bruma de experienta. Si poate asa vor mai scapa de nesiguranta asta care ii face atat de speriati de bombe.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
