Secţiuni » Jurisprudenţă » ÎCCJ » Recurs în interesul legii
ÎCCJ. Recurs în interesul legii

RIL promovat. Calitatea procesuala pasiva a Statului Roman prin MFP in cererile avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru imobilele preluate abuziv
14.09.2011 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust

Procurorul General al României, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii întrucât la nivelul instanţelor s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice în cererile având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit în natură şi pentru care se prevăd măsuri reparatorii prin Titlul VII al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Optica jurisprudențială

În urma verificării jurisprudenţei la nivelul întregii ţări, s-a constatat că instanţele au fost învestite cu soluţionarea unor cereri prin care reclamanţii solicitau,  fie în cadrul soluţionării contestaţiei formulate în temeiul Legii nr.10/2001, fie direct, pe calea unei acţiuni distincte, obligarea Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice la plata despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv şi pentru care Titlul VII al Legii nr. 247/2005 prevede o procedură pentru obţinerea măsurilor reparatorii prin echivalent.

În prima situaţie, acţiunile au avut o natură mixtă, fiind formulate în contradictoriu  atât cu unitatea notificată  ( Primărie, Consiliul Local, etc.), cât şi cu Statul prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitându-se printr-un capăt de cerere, anularea dispoziţiei emise prin care se constata dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent  sau  obligarea entităţilor notificate la emiterea unor astfel de dispoziţii, după caz, iar printr-un alt capăt de cerere, obligarea Statului la acordarea despăgubirilor pentru imobilele în litigiu, preluate abuziv şi imposibil de restituit în natură.

În cea de-a doua situaţie, acţiunile au fost formulate direct, împotriva Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, distinct de procedura prevăzută de Legea nr.10/2001, respectiv de Legea nr. 247/2005, solicitându-se de la acest pârât despăgubiri pentru imobile preluate abuziv ce nu puteau fi restituite în natură.   Ca temei de drept au fost invocate dispoziţiile art.480 din Codul civil şi art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În soluţionarea tuturor acestor cauze, practica judiciară este neunitară, referitor la calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi, implicit, la obligarea acestuia la plata despăgubirilor  pentru imobilele preluate abuziv care nu pot fi restituite în natură şi care intră sub incidenţa Titlului VII din Legea nr.247/2005.

1. Astfel, unele instanţe de judecată, fiind învestite cu soluţionarea unor acţiuni mixte, prin care se solicita, în principal, anularea dispoziţiei emise de unitatea deţinătoare sau obligarea acesteia la emiterea unei astfel de dispoziţii, iar în subsidiar, obligarea statului la acordarea de despăgubiri, acţiuni îndreptate atât împotriva unităţii deţinătoare, cât şi statului prin Ministerul Finanţelor Publice, întemeiate pe dispoziţiile Legii nr.10/2001 şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, au apreciat că statul are calitate procesuală pasivă.

S-a reţinut că, raportat la obiectul şi temeiul pretenţiilor  formulate, îndreptate împotriva pârâtului Statul Român, acesta are calitate  procesuală pasivă în cauză, fiind titularul obligaţiei de a răspunde în raportul juridic dedus judecăţii prin cererea subsidiară, iar reprezentarea sa în proces se realizează prin Ministerul Finanţelor Publice, deoarece, în absenţa unor dispoziţii contrarii, statul este reprezentat în raporturile juridice în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi şi obligaţii, de această instituţie, conform art. 25 din Decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice şi juridice şi art. 3 pct. 81 din H.G. nr. 34/2009, privind organizarea şi funcţionarea  Ministerului Finanţelor Publice.

S-a apreciat şi că susţinerea potrivit căreia, în sistemul Legii nr.10/2001, obligaţia de a se pronunţa prin decizie motivată asupra notificării persoanelor îndreptăţite revine unităţii deţinătoare a imobilului, nu justifică înlăturarea din proces a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, întrucât acesta este singurul răspunzător pentru prejudiciul cauzat prin nefuncţionarea mecanismului destinat a asigura plata măsurilor reparatorii prin echivalent datorate în baza Legii nr.10/2001.

De asemenea, s-a reţinut că, întrucât Fondul „Proprietatea” nu funcţionează, iar în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit că statul trebuie să garanteze realizarea efectivă şi rapidă a dreptului la restituire, fie că este vorba de o restituire în natură, fie că este vorba de acordarea despăgubirilor, conformându-se principiului preeminenţei dreptului şi protecţiei efective a drepturilor patrimoniale enunţate în art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie, Statul Român are calitate procesuală pasivă, pentru capătul de cerere distinct prin care se solicită plata echivalentului bănesc al imobilului care nu poate fi restituit în natură şi pentru care nu s-au acordat măsurile reparatorii propuse conform Legii nr.10/2001.

2. Alte instanţe de judecată, în acelaşi tip de acţiuni au apreciat că Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu are calitate procesuală pasivă.

Astfel, s-a reţinut că stabilirea calităţii procesuale pasive presupune stabilirea existenţei unei identităţi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

În sistemul Legii nr.10/2001, raportul juridic creat prin aplicarea acestui act normativ se stabileşte între persoana îndreptăţită şi unitatea deţinătoare a bunului sau unitatea implicată în privatizare.

Statul Român poate fi subiect al raportului juridic născut din aplicarea Legii nr.10/2001, republicată, numai în situaţia de excepţie, reglementată de art.28 din lege, atunci când unitatea deţinătoare nu poate fi identificată.

Potrivit art.25 din Decretul nr.31/1954, „statul este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi şi obligaţii. El participă în astfel de raporturi prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, afară de cazurile în care legea stabileşte anumite alte organe în acest scop ”.

Întrucât în contestaţia formulată împotriva dispoziţiei emise de unitatea deţinătoare, doar aceasta este titular de obligaţii conform legii, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu există identitate între persoana pârâtului şi cel care este obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Totodată, s-a reţinut că prevederile art.16 alin.(1) şi (2) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, referitor la regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv de fostul regim comunist, stipulează expres că se predau Secretariatului Comisiei Centrale, atât deciziile, cât şi dispoziţiile emise de entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor sau cererilor de retrocedare în care s-a consemnat suma ce urmează a se acorda ca despăgubire, însoţită de întreaga documentaţie aferentă acestora, cât şi notificările formulate potrivit Legii nr.10/2001 şi care nu au fost soluţionate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005.

Despăgubirile ce se pot acorda pentru imobilele preluate abuziv de stat se stabilesc printr-un raport întocmit de acest Secretariat al Comisiei Centrale din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Prin urmare, atât prin Legea nr. 10/2001, cât şi prin Legea nr.247/2005 se indică, în mod imperativ, procedura ce trebuie urmată de cei îndreptăţiţi la măsuri reparatorii prin echivalent.

3. Pe de altă parte, instanţele de judecată învestite cu acţiuni îndreptate direct împotriva statului prin Ministerul Finanţelor Publice, întemeiate pe dispoziţiile art. 480 Cod civil şi art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, formulate după emiterea dispoziţiei/deciziei prevăzute de Legea nr.10/2001 prin care s-a propus acordarea despăgubirilor în condiţiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, au apreciat că Statul Român are calitate procesuală pasivă, cu motivarea că, măsurile reparatorii  prevăzute de Legea nr.10/2001 nu sunt reale şi efective, deoarece Fondul „Proprietatea” nu funcţionează, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate garantat de art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

În acest sens, s-a reţinut că, după epuizarea procedurii prevăzute de Legea nr.10/2001, în faza în care Comisia Centrală pentru Acordarea Despăgubirilor nu a întreprins niciun demers în vederea despăgubirii efective, părţile beneficiază de protecţia oferită de art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie.

Situaţia părţilor care nu au putut beneficia de despăgubiri pe o perioadă mare de timp, combinată cu lipsa vreunui demers din partea autorităţilor în vederea achitării acestora şi cu o procedură de selecţie aleatorie a dosarelor ce lasă loc arbitrariului, reprezintă o lipsire de proprietate, ce face incidentă a doua normă a art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

Lipsirea de proprietate, în lumina celei de-a doua norme, poate fi justificată numai dacă a intervenit pentru o cauză de utilitate publică, a avut un temei legal şi a existat un just echilibru între cerinţele de interes general ale comunităţii şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului.

Curtea europeană a statuat că justul echilibru nu există atunci când persoana în cauză suportă o sarcină specială şi exorbitantă.

Or, intervalul mare de timp în care părţile nu au putut beneficia de despăgubiri şi imposibilitatea în care s-au aflat de a accelera mecanismul de funcţionare a sistemului de plată, datorată lipsei unei proceduri previzibile, echivalează cu o sarcină excesivă impusă acestora, de natură a rupe justul echilibru între atingerea adusă dreptului de proprietate şi scopul legitim urmărit.

Prin urmare, raportul juridic dedus judecăţii este stabilit între reclamanţi şi Statul Român, ca debitor al obligaţiei pozitive de a organiza un mecanism funcţional care să asigure respectarea tuturor obligaţiilor internaţionale asumate, printre care şi aceea a respectării dreptului de proprietate garantat de Convenţie, astfel încât, acesta poate fi obligat la acordarea de despăgubiri.

Opinia Procurorului General este în sensul că  Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu are calitate procesuală pasivă în cererile având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit în natură şi pentru care se prevăd măsuri reparatorii potrivit Titlului VII al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, indiferent dacă aceste cereri sunt formulate distinct de contestaţia împotriva dispoziţiei prevăzute de art. 26 din Legea nr.10/2001 sau în cadrul acestei proceduri.

>> Textul integral al recursului în interesul legii

Pentru Juridice.ro, Andrei PAP

Secţiuni: Recurs în interesul legii, VARIA (alte surse) | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO