Actul juridic unilateral in noul Cod civil
28 septembrie 2011 | JURIDICE.ro, Adrian DOBRE
1. Aspecte introductive
În cadrul Legii nr. 287/2009 privind Codul civil republicată (noul Cod civil), actul juridic unilateral este cuprins în Cartea a V-a – Despre obligaţii, Titlul II – Izvoarele obligaţiilor, Capitolul II – Actul juridic unilateral, respectiv art. 1324-1329.
2. Dispoziţii generale
Actul juridic unilateral reprezintă un izvor de obligaţii prin care este care presupusă numai manifestarea de voinţă a autorului său. Aşadar, actul juridic unilateral presupune o singură manifestare de voinţă, numai aceea a autorului său.
Ca regim juridic, în lipsa unei dispoziţii contrare din lege, dispoziţiile privitoare la contracte se aplică în mod corespunzător actelor unilaterale.
Actul unilateral este supus comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al destinatarului şi ori de câte ori informarea destinatarului este necesară potrivit naturii actului. Per a contrario, nu se comunică actul juridic unilateral atunci când el nu constituie, modifică sau stinge un drept al destinatarului şi nici atunci când nu este necesară informarea destinatarului dat fiind natura juridică a actului.
Dacă prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face în orice modalitate adecvată, după împrejurări. Aşadar, ca regulă, comunicarea actului juridic unilateral se poate face în orice modalitate prin care se poate asigura transmiterea conţinutului (prin poştă, fax, e-mail, executor judecătoresc).
Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu a luat cunoştinţă de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile. Acest text cuprins în alin. 3 al art. 1326 din noul Cod civil este criticabil întrucât actul juridic unilateral produce efecte chiar dacă destinatarul comunicării nu a luat la cunoştinţă de conţinutul acesteia, deşi a ajuns la el. Firesc ar fi fost ca respectivul act unilateral să-şi fi produs efectele din momentul în care destinatarul a luat la cunoştinţă de conţinutul acestuia, nefiind normal să-i fie opozabil un act al cărui conţinut nu îl cunoaşte, neapucând să îl citească.
3. Actul unilateral ca izvor de obligaţii
3.1. Promisiunea unilaterală
Promisiunea unilaterală făcută cu intenţia de a se obliga independent de acceptare îl leagă numai pe autor. Destinatarul actului poate să refuze dreptul astfel născut. Dacă autorul actului nu a stipulat expres un termen, promisiunea se consideră făcută pentru o anumită durată, potrivit cu natura obligaţiei şi cu împrejurările în care a fost asumată. De exemplu, o ofertă de a contracta venită din partea unei persoane juridice prin care îi propune unei persoane fizice încheierea unui contract pentru montarea unor geamuri termopan la un anumit preţ, geamurile montate având o calitate superioară, îl obligă numai pe cel ce face o asemenea ofertă (autorul ofertei). Persoana căreia îi este adresată oferta (promisiunea unilaterală) poate refuza oferta. În cazul în care autorul promisiunii unilaterale (act juridic unilateral) nu a prevăzut un termen, oferta se consideră făcută pe un termen limitat, în funcţie de natura obligaţiei şi de împrejurările în care aceasta a fost asumată.
3.2. Promisiunea publică de recompensă. Acordarea recompensei
Cel care promite în mod public o recompensă în schimbul executării unei prestaţii este obligat să facă plata, chiar dacă prestaţia a fost executată fără a se cunoaşte promisiunea. Dacă prestaţia a fost executată de mai multe persoane împreună, recompensa se împarte între ele, potrivit contribuţiei fiecăreia la obţinerea rezultatului, iar dacă aceasta nu se poate stabili, recompensa se împarte în mod egal. Atunci când prestaţia a fost executată separat de mai multe persoane, recompensa se cuvine aceleia care a comunicat cea dintâi rezultatul. De exemplu, dacă o persoană promite în mod public acordarea unei sume de bani în schimbul prestării unor servicii de curăţenie, promitentul se obligă să plătească suma promise în mod public în cazul în care prestaţia a fost executată, chiar dacă prestatorul a şi-a executat obligaţia fără să ştie că este recompensat. În cazul în care serviciile de curăţenie au fost prestate de mai multe persoane simultan, recompensa se împarte între acestea în funcţie de contribuţia fiecăruia la obţinerea rezultatului final iar, dacă nu se poate stabili contribuţia, aceasta se împarte în mod egal. Dacă serviciile de curăţenie au fost executate separat de mai multe persoane, recompensa se cuvine acelei persoane care a comunicat cea dintâi rezultatul obţinut.
3.3. Revocarea promisiunii publice de recompensă
Promisiunea poate fi revocată în aceeaşi formă în care a fost făcută publică sau într-o formă echivalentă. Continuând exemplul de mai sus cu promisiunea de recompensă în cazul prestării unor servicii de curăţenie, aceasta poate fi revocată în aceeaşi formă în care a fost făcută publică sau într-o formă echivalentă.
Revocarea nu produce efecte faţă de cel care, mai înainte de publicarea ei, a executat prestaţia. Astfel, mergând mai departe cu exemplul de mai sus, revocarea promisiunii publice de recompense în cazul prestării unor servicii de curăţenie nu produce efecte faţă de persoană care a finalizat serviciile de curăţenie anterior publicării revocării promisiunii publice de recompense.
Dacă revocarea a fost făcută fără justă cauză, autorul promisiunii datorează o despăgubire echitabilă, care nu va putea depăşi recompensa promisă, celor care înainte de publicarea revocării au făcut cheltuieli în vederea executării prestaţiei. Cu toate acestea, promitentul nu datorează despăgubiri, dacă dovedeşte că rezultatul cerut nu putea fi obţinut. Dreptul la acţiunea în despăgubire se prescrie în termen de un an de la data publicării revocării. Continuând cu exemplul prezentat mai sus, dacă revocarea promisiunii publice de recompensă a prestatorului de servicii de curăţenie s-a produs fără un motiv bine întemeiat (fără justă cauză), promitentul datorează despăgubiri către prestatorul serviciilor de curăţenie, despăgubire ce trebuie să fie echitabilă şi să nu depăşească recompensa promise în mod public persoanelor ce au cheltuit diverse sume de bani pentru achiziţionarea celor necesare pentru a executa în mod corespunzător prestaţiile la care s-au obligat, şi anume serviciile de curăţenie.
4. Concluzii
Sunt numeroase situaţiile în care se încheie acte juridice unilaterale. Având în vedere că, de la 1 octombrie 2011, intră în vigoare noul Cod civil, este necesară o bună cunoaştere a acestuia (prevederile referitoare la actul juridic unilateral fiind cuprins în acesta) pentru că, potrivit adagiului latin nemo censetur ignorare legem, adică nimănui nu-i este permis să nu cunoască legea.
Adrian DOBRE
avocat, Baroul Bucureşti
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
