Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Catalin Predoiu: Sistemul judiciar este afectat de 4 vulnerabilitati
29.09.2011 | JURIDICE.ro

Ministerul Justitiei a dat publicitatii miercuri, 28 septembrie 2011, discursul ministrului Catalin Predoiu, sustinut la evenimentul „Deschiderea anului judiciar 2011-2012”:

„Doamnă Preşedinte a Înaltei Curţi,
Domnule Prim Ministru,
Domnule Preşedinte al Consiliului,
Domnule Preşedinte al Comisiei Juridice a Senatului,
Doamnă adjunct a Procurorului General,
Domnule Preşedinte al Institutului de Cercetări Juridice,
Domnule Consilier prezidenţial,
Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale,
Domnule Preşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor,
Doamnelor şi Domnilor,

Doresc, înainte de toate, să mulţumesc pentru onoarea care mi se face de a mă adresa dumneavoastră şi să felicit organizatorii pentru iniţiativa de a relua manifestarea deschiderii anului judiciar. În urmă cu mai mulţi ani am avut ocazia să particip, ca avocat, la deschiderea anului judiciar în Marea Britanie, ţară cu Justiţie independentă şi eficientă şi am constatat cât de important este acest eveniment acolo şi cât de încărcat de simboluri, mesajul principal fiind că justitia est fundamentum regnorum. Probabil de aceea organizarea evenimentului se face în comun de Înalta Curte şi Ministerul Justiţiei, ceremonia având loc la Catedrala Westminster Abbey, lângă Parlament. Profesiile juridice sunt, bineînţeles, reprezentate, invitate de onoare, ca parte intrinsecă a mecanismului Justiţiei. Parte din ceremonie constă într-o rugăciune înălţată pentru înţelepciunea judecătorilor – Nihil Sine Deo. Fastul şi solemnitatea sunt pe măsura figurilor prezente. Îmi exprim speranţa şi încrederea că şi la noi, cu timpul, această sărbătoare să devină un prilej tradiţional de bilanţ împlinit şi speranţă întemeiată pentru binele cetăţenilor prin Justiţie.

Doamnelor şi domnilor, deocamdată, realitatea ne arată că mai este destul de muncă până să ajungem ca sistemul judiciar să fie cu totul cuprins de spiritul dreptăţii. Ne dorim, fără îndoială, cu toţii, o Justiţie mai bună! Ne deosebim uneori în privinţa căilor prin care să ajungem la acest scop. Cu atât mai mult este important să continuăm să ne vorbim sincer şi să încercăm să facem ce spunem. Există, la acest moment, în opinia mea, câteva provocări şi vulnerabilităţi fundamentale care trebuie depăşite şi rezolvate pentru a face justiţia mai dreaptă şi mai eficientă.

Prima provocare este susţinerea unanimă a programului de modernizare a Justiţiei. S-a vorbit adesea despre un „Pact naţional pentru Justiţie”. Cred că ar trebui să acceptăm realist faptul că, deocamdată, acest pact naţional nu poate fi altul decât Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu Comisia Europeană. Este chiar un fel de pact internaţional de vreme ce a fost convenit de România cu Uniunea Europeană şi implicit statele membre. Acceptăm însă cu toţii, cu adevărat, acest pact? O asumare mai clară a obiectivelor sale de către partidele politice parlamentare, inclusiv cele din opoziţie, ar conferi garanţia unei continuităţi pe termen mediu şi lung a reformelor şi ar atrage încrederea cetăţenilor şi partenerilor.

O a doua provocare strategică o reprezintă crearea unei noi mentalităţi în sistemului judiciar, mai responsabilă faţă de statul din a cărui structură face parte autoritatea judecătorească şi faţă de cetăţeanul beneficiar al Justiţiei ca serviciu public. Trebuie să accelerăm aceste procese prin măsuri instituţionale, dar, exact cum spunea şi doamna Preşedinte al Înaltei Curţi, şi prin exemplul personal practicat în sistemul judiciar. Fiecare act de nedreptate petrecut în Justiţia statală stimulează formele de justiţie paralelă prin care statul pierde, în acest fel, monopolul Justiţiei şi treptat pe cel al manum militarium.  Această tendinţă este inadmisibilă pentru că ceea ce deosebeşte un stat civilizat de un stat eşuat este respectul legii, Justiţia şi monopolul necontestat al statului asupra impunerii legii.

Iată de ce o a treia provocare strategică o reprezintă instalarea unei noi mentalităţi în societate şi, nu în ultimul rând, în suprastructură politică despre drept şi Justiţie. Dacă nu acceptăm superioritatea strategică a ideii de respect a legii în defavoarea avantajului tactic al încălcării, nu vom ajunge la capăt cu reformele. Aceasta ne-ar putea afecta reputaţia şi, poate chiar, pe termen lung, poziţia în grupul Nord Atlantic. A spus-o cifrat, dar foarte explicit, chiar Preşedintele Statelor Unite: Să facem justiţie! Dar a face ceva înseamnă, înainte de toate, a crede în ceva. Scutul nostru împotriva crizelor de tot felul  trebuie să fie legea, acest scut le acţionează pe toate celelalte, sabia noastră împotriva nedreptăţilor de tot felul trebuie să fie Justiţia, nicidecum scurtăturile relaţiilor oculte. Aceasta va elimina arbitrariul, va instala concurenţa creatoare de valori, pacea socială. Avem nevoie de o maturizare accelerată a sistemului judiciar pentru a ne garanta aceste deziderate.

Doamnelor şi domnilor, sistemul judiciar este afectat, în prezent, de patru vulnerabilităţi a căror rezolvare cere încă eforturi considerabile din partea tuturor celor trei puteri ale statului.

Prima vulnerabilitate este deficitul de resurse umane. Avem nevoie de  reorganizarea schemelor în sistem în anul 2012 şi de suplimentarea rezonabilă a acestora în 2012 şi 2013, de continuarea refacerii hărţii instanţelor de judecată şi a Parchetelor de pe lângă acestea. Suplimentarea schemelor trebuie să vizeze atât magistraţii, cât şi personalul de specialitate, în primul rând grefierii şi domnul Prim Ministru a anunţat deja măsuri în acest sens, făcute, vă spun, cu eforturi dramatice de către Guvern, pentru că implică şi un impact bugetar considerabil.

A doua vulnerabilitate este legată de precaritatea lucrărilor logistice în cadrul unor sedii de instanţe şi parchete. Unele sedii sunt la standarde normale, altele sunt însă, improprii pentru actul de Justiţie. Această realitate se cere schimbată în următorii doi-trei ani, dar ea nu depinde doar de buget, ci şi de modul în care este cheltuit şi administrat banul public la nivelul instanţelor.

A treia vulnerabilitate este persistenţa, chiar şi cu caracter izolat, şi subliniez ”caracter izolat,” a unor fapte de corupţie în sistemul judiciar. Date şi informaţii ne arată că mai există încă reţele care tarează actul de Justiţie. Acţiunea lor se întinde uneori de la primele acte procesuale pe parcursul procesului chiar şi în faza de executare. Efectele acestui flagel se manifestă inclusiv în penitenciare, unde este din ce în ce mai dificil să-l diminuăm, chiar dacă îl stăpânim. Indiferent cât de redusă este această plagă, indiferent cât de minoritar ar fi numărul celor implicaţi în ea, efectele asupra credibilităţii Justiţiei şi a statului în general sunt formidabile şi deja le resimţim.

O altă vulnerabilitate este lipsa de uniformitate în ceea ce priveşte pregătirea profesională în sistemul judiciar. Excelenţa şi mediocritatea coexistă în sistemul judiciar contemporan, iar acest lucru afectează media generală şi din nou încrederea.

Doamnelor şi domnilor, aş dori să fac o menţiune specială privind combaterea corupţiei. În urmă cu câteva zile, Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, a pus în dezbatere o nouă Strategie Naţională împotriva corupţiei. Concepţia de bază a acesteia este abordarea holistică, multisectorială şi coordonată. Sarcina principală în această direcţie îi revine Justiţiei. Faptul că în viaţa de zi cu zi, afacerile private sau afacerile statului, mai sunt încă, uneori, afectate de corupţie, este un semn că Justiţia nu a reuşit, încă, să stârpească fenomenul. Când cei certaţi cu legea îşi vor înlocui sentimentul impunităţii cu sentimentul insecurităţii, înseamnă că suntem pe calea cea bună. Pentru aceasta trebuie să lovim mai tare în interesele şi activele economice ale infractorilor, confiscarea extinsă şi agenţiile de recuperare a produselor infracţiunii trebuie să devină realităţi ca să putem consolida trendul început în urmă cu câţiva ani de DNA şi DIICOT sprijinite de Parchetul General. Cu timpul, Agenţia Naţională de Integritate se va dovedi, fără îndoială, mai ofensivă, mai eficientă pe cât este de vocală, pentru că are pârghiile necesare pentru a-şi atinge scopul. Nu putem trece cu cadrul legislativ al Agenţiei Naţionale de Integritate peste barierele constituţionale fixate de Curtea Constituţională, fără să creăm pericolul invalidării ulterioare acestui cadru legislativ, cum s-a mai întâmplat în trecut.

În acelaşi timp, aş vrea să subliniez că, în opinia Ministerului Justiţiei, instituţie destul de informată cu privire la raporturile noastre externe, ar fi un atentat la interesele naţionale ale României, diminuarea, pe cale legislativă, a prerogativelor Agenţiei Naţionale de Integritate, aşa cum s-a întâmplat în prima parte a anului 2010, cu consecinţa compromiterii raportului de ţară din iulie 2010, reparat cu greu de Parlament printr-o sesiune extraordinară în acelaşi an.

Doamnelor şi domnilor, prin simpla listare a celor de mai sus rezultă  punerea pe ”fix” a sistemului judiciar pentru ca el să poată pune, la rândul său, pe ”fix”, România, ţine de acţiunea tuturor puterilor statului. Cadrul legislativ elaborat de Ministerul Justiţiei va avea impact limitat în absenţa unui număr corect de magistraţi şi grefieri. Codul Civil ce va să intre în vigoare peste trei zile nu este panaceul bolilor noastre, chiar dacă este un imens pas înainte.

Celelalte Coduri, ce vor fi probabil programate pentru prima sau a doua parte  a anului viitor, nu au nevoie de un covor roşu, dar au nevoie de camere preliminare, de camere de consiliu şi în unele locuri de săli de judecată.

Simbolic, această problemă persistă chiar şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ordonator principal de credit. Noua mentalitate în sistemul judiciar reclamă o lege a răspunderii disciplinare, fie ea şi parţial  avizată de CSM. O calitate superioară a actului profesional reclamă o performanţă superioară a şcolii juridice româneşti, dar şi un altfel de pregătire la Institutul Naţional al Magistraturii.

Actul de Justiţie corect şi profesional reclamă o profesie de avocat puternică, apărată la rândul ei de Justiţie şi lista ar putea continua. Sunt acum lucruri cunoscute, cristalizate, sunt lucruri realizabile dacă dorim cu toţii acest lucru.

Doamnelor şi domnilor, îmi exprim speranţa că în anul judiciar care se deschide astăzi, acţiunea instituţională a Ministerului Justiţiei va fi receptată corect. Dorim şi încercăm să fim imparţiali şi eficienţi. Vom continua demersul de profesionalizare a acţiunii Ministerului, este instituţia de la care cei mai mulţi aşteaptă uneori cel mai mult, deşi are cele mai puţine atribuţii în sistemul judiciar şi cuprinde cel mai mic număr de magistraţi detaşaţi, şapte, dintre toate instituţiile Justiţiei. Sunt convins că Ministerului Justiţiei va continua pe aceeaşi linie de performanţă. Îmi exprim, de asemenea, speranţa, că instituţiile celor trei puteri să obţină două rapoarte pozitive în februarie 2012 şi iulie 2012 pentru că aceasta ar însemna implicit şi faptul că CSM şi magistraţii vor fi îmbunătăţi Justiţia spre binele cetăţenilor.

În încheiere, doresc să mulţumesc Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi, preşedinţilor Curţilor de Apel, profesiei de avocat, profesiei de notar, executorilor judecătoreşti şi ceilalţi care desfăşoară, de câteva luni bune, acţiuni concertate şi substanţiale de pregătire pentru intrarea în vigoare a Codului Civil.

Aş dori să mulţumesc domnului Prim Ministru, aici de faţă, pentru suportul politic decisiv în adoptarea acestui Cod şi a celorlalte. Sper, în acelaşi timp, ca şi dumneavoastră, în longevitatea acestor Coduri, fără să mai trecem prin tot ce a arătat doamna Preşedinte a Înaltei Curţi că ar trecut ţara noastră în ultimii 145 de ani şi zece luni. Vă mulţumesc.”


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.