Lidia Barac: Justitia romaneasca este independenta in forma sa si in continutul sau
29 septembrie 2011 | JURIDICE.ro
Suntem in masura sa va prezentam mesajul secretarului de stat, Lidia Barac, cu ocazia deschiderii Anului Judiciar 2011-2012 adresat magistratilor si intregului personal care sustine Justitia romana:
„Stimaţi colegi,
Deschiderea ANULUI JUDICIAR 2011-2012 reprezintă un real eveniment în viaţa justiţiei române.
În astfel de momente, invocăm tradiţiile, constantele şi variabilele justiţiei şi Dreptului în România.
Într-un cuvânt suntem datori să evaluăm justiţia din perspectiva ei istorică şi funcţională. Ponderea este fireşte diferită şi determinată de natura evenimentului.
Încercăm să respectăm proporţiile şi, totuşi, nu putem să nu observăm provocările care înconjoară sistemul judiciar român din toate părţile.
România este un stat de drept. Principiul este înscris în Constituţie. Vorbim de justiţie ca valoare constituţională, vorbim de justiţie ca pilon al statului de drept.
Ce poate fi mai grav decât punerea în discuţie a funcţionalităţii statului de drept din perspectiva rezultatelor justiţiei într-un stat?
Cât de grav este un astfel de discurs la care s-au înscris chiar proprii cetăţeni, independent de legăturile lor cu procedurile judiciare concrete?!
Este capabilă justiţia română să gestioneze astfel de răspunsuri? Şi, deopotrivă, să fie credibilă?!
Dacă privim în istoria noastră avem speranţe şi motive care ne permit să fim încrezători în viitor. Oameni de stat, oameni de drept, jurişti eminenţi şi-au unit mâinile şi au făurit România modernă.
Sunt momente istorice care ne obligă la acţiuni şi concentrare maximă!
Actul de justiţie nu este un act în sine. El face legătura dintre regulile înscrise în legi, care nu sunt altceva decât răspunsul la nevoile sociale care le-au reclamat, şi oameni.
Menirea actului de justiţie este de a se insera în ţesutul social, iar menirea judecătorului este de a evalua feed-back-ul rezultat din acest proces. Aceasta este măsura, dacă vorbim de calitatea actului de justiţie şi rostul său!
În calitate de judecător de carieră, cu o experienţă de peste 30 de ani constat că, în prag de an 2012, nu suntem suficienţi de concentraţi asupra nevoii de a găsi răspunsuri la întrebări grele. Mai mult, aşteptăm ca răspunsul să vină din afara sistemului judiciar.
Aceasta este un pericol, un mare pericol, cu consecinţe de nebănuit pentru existenţa noastră, a tuturor.
Este momentul să ne concentrăm asupra menirii justiţiei într-un stat şi să fim conştienţi de puterea cu care suntem investiţi.
Este momentul să trecem la acţiuni şi să rezolvăm punctual probleme simple, căci ţin de resorturile justiţiei, problemele de care depinde, însă, rezolvarea Marii Ecuaţii, al cărui rezultat afectează destinele românilor.
Corupţia, infracţionalitatea sunt socotite flageluri ale timpurilor pe care le trăim. Ele privesc naţiunile şi marchează destinele omului.
România se confruntă cu asemenea fenomene.
Extinderea lor la nivelul tuturor structurilor sociale reprezintă, deopotrivă, o măsură a funcţionalităţii justiţiei în ţara noastră.
Nu este capabil sistemul judiciar român să gestioneze eficient şi rapid cazurile de mare corupţie, invocate mai mult sau mai puţin oportun peste tot şi oriunde se vorbeşte despre noi?
Eu cred că DA! Important este să ne concentrăm! Vom realiza importanţa soluţionării acestei probleme pentru România, pentru fiecare dintre noi.
În momente extreme din istoria noastră am dovedit că putem!
Suntem acum, din nou, în faţa unui astfel de moment.
Stimaţi colegi,
Jurisprudenţa neunitară ucide! Ucide cetăţeanul fiindcă-i clatină speranţele şi valorile! Ucide sistemul de drept român fiindcă-i afectează unitatea, substanţa şi credibilitatea.
Iată un alt subiect care reclamă concentrare şi acţiune!
Legile sunt prea multe şi incoerente! Acesta să fie răspunsul?!
Istoria spaţiului juridic demonstrează că Dreptul s-a format şi consolidat, a înflorit graţie minţii celor puşi să interpreteze aceste legi. Măiestria cu care cel care aplică legea o traduce în ţesutul social, corectând imperfecţiunile legiuitorului şi minusurile legilor a fixat valenţa de ARTĂ a ştiinţei Dreptului şi a transformat profesiile juridice în veritabile arte juridice.
Un veritabil jurist al timpurilor noastre ne spune că, există trei tipuri de judecători:
– artizanii, veritabile automate, care, folosindu-şi doar mâinile, emit hotărâri în serie şi în cantităţi industriale, fără a se coborî la nivel uman şi la ordinea socială;
– actorii, care îşi folosesc mâinile şi creierul, supunându-se metodelor de interpretare tradiţionale care, inevitabil, îi determină să se mulţumească cu transpunerea voinţei legiuitorului;
– artiştii, care, cu ajutorul mâinilor, al gândirii şi al inimii, deschid orizonturi mai bune cetăţenilor, fără a întoarce spatele realităţilor şi situaţiei concrete.
Stimaţi colegi,
România are nevoie de artişti, vremurile îi reclamă!
Şi, fiindcă am pătruns în această zonă nu putem să nu constatăm că justiţia, prin actul de justiţie are, deopotrivă, misiuni moralizatoare, educaţionale. Justiţia are vocaţia rezolvării crizei morale cu care ne confruntăm.
Poate justiţia românească să se implice în acest proces?
Răspunsul impune o autoanaliză de identificare a măsurii în care cultivăm valori morale în interiorul profesiei.
Temele legate de răspundere şi responsabilitate poate au fost uşor neglijate, cu consecinţa ruperii echilibrului care trebuie să existe între independenţa şi responsabilitate, răspundere, acestea din urmă fiind veritabile garanţii ale independenţei justiţiei.
Trebuie să medităm la acest raport şi să fixăm un echilibru just între independenţă şi responsabilitate.
Rezultatul acestei analize trebuie să ne motiveze, cu atât mai mult în fundamentarea politicilor noastre legislative şi de reformare a sistemului judiciar român.
Dacă reuşim să ne îndeplinim şi această misiune vom demonstra fără putinţă de tăgadă că România este un stat de drept şi că punerea în discuţie a acestui subiect nu reprezintă decât consecinţa unei mari confuzii care alimentează discursul politic de tip extremist, între statul de drept şi nivelul de realizare a reformelor în justiţie.
Stimaţi colegi,
Justiţia românească este independentă în forma sa şi în conţinutul său!
Din punct de vedere constituţional şi funcţional lucrurile sunt clare!
Judecătorul român şi-a asumat independenţa şi este capabil să o traducă în acţiunile sale.
Aderarea României la Uniunea Europeană este un ACT. Integrarea României în Uniunea Europeană este un PROCES.
În cadrul acestui proces României nu i se poate cere să alerge singură. Dacă ne referim la Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu putem să nu constatăm că acesta nu este exclusiv unul de verificare a paşilor parcurşi de justiţia română. Este în egală măsură unul de cooperare.
Sigur că trebuie să ne facem temele, dar exerciţiile sunt, deseori, complicate. Avem nevoie de ajutor!
De aceea, se cuvine să împărţim nu doar succesele înregistrate în acest proces de reformare a sistemului judiciar, ci şi eşecurile! În egală măsură!
Nu poate fi acceptată ideea responsabilizării exclusive a justiţiei române de neajunsurile care sunt semnalate în foaia noastră de parcurs!
Nu pot fi invocate în orice context, de oricine şi oriunde aceste neajunsuri pentru a bloca dosarele externe ale României, care, cu sinceritate şi bună-credinţă, s-a angajat într-un amplu proces de consolidare a Uniunii Europene însăşi!
Dragi colegi,
Mai avem o mare provocare – implementarea cu succes a Codurilor României. Ele însele sunt REFORMĂ prin dimensiunea lor socială, economică, morală şi juridică.
Avem şansa de a demonstra că se poate, iar această ocazie ne este oferită de intrarea în vigoare a Codului Civil la 1 octombrie 2011.
Modul de implicare al magistraţilor acestei ţări, al întregului personal din justiţie în procesul de însuşire şi diseminare a informaţiilor care configurează conţinutul Codului civil, este exemplar.
Exemplar este şi modul în care, în cadrul acestui proces, se implică organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, mass-media românească, cetăţenii însişi, cărora le putem reînvia speranţele şi visele puse la încercare în contextul unei crize mondiale, care a afectat România într-o măsură mult mai mare, decât puteam estima.
Iată că avem deja acţiuni în sistemul judiciar care ne demonstrează că entuziasmul nu a pierit.
Evident că, o bună implementare a Codului Civil reprezintă o garanţie a capacităţii noastre de a aborda şi celelalte trei mari Coduri.
Nu sunt, însă, suficiente eforturile sistemului judiciar românesc. E nevoie de o reexprimare a voinţei politice de a susţine financiar această reformă. Numai aşa putem menţine entuziasmul în interiorul sistemului!
Prin urmare, Justiţia este obligată să acceseze astfel de ajutoare, interne şi externe.
Modul în care a debutat procesul de implementare a Codului Civil arată că reforma justiţiei în România este pe drumul cel bun.
Este un motiv suficient pentru mine, personal, şi Ministerul Justiţiei de a răspunde: PREZENT în faţa Dumneavoastră!
De aceea, permiteţi-mi, să adresez mulţumirile mele, ale Ministerului Justiţiei, pentru eforturile pe care Dumneavoastră zi de zi le depuneţi şi să vă urez ,,Un an bun, cu roade şi satisfacţii personale şi profesionale”. Dumneavoastră aveţi şansa de a fi, deopotrivă, părtaşi la modernizarea statului român, la reconfigurarea Dreptului în societatea noastră.
Dumnezeu să vă fie alături în acest măreţ proces!”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
