Emil Boc: „Cand am ajuns premier am realizat impactul Justitiei asupra economiei”
29 septembrie 2011 | JURIDICE.ro
Premierul Emil Boc a declarat miercuri, 28 septembrie 2011, cu ocazia deschiderii anului judiciar 2011-2012:
„Doamna președinte, domnilor președinți, Excelențele voastre, doamnelor și domnilor,
Cu toții cred că avem în față, în aula Academiei Române, anul 1866; este pe frontispiciul Academiei. Adică anul de naștere al Academiei Române, la acea vreme Societate Literară Română, anul următor Societatea Academică Română, iar din 1879, neîntrerupt, Academia Română. Spun asta pentru că suntem oarecum față în față cu provocarea istoriei. Doamna președinte amintea mai devreme de 1865 – anul intrării în vigoare a Codului Civil. Un arc peste timp, două instituții fundamentale care au consolidat statul modern; Academia Română, prin prestigiul şi forţa de care a dat dovadă în toată această perioadă a istoriei, Codul Civil, o coloană vertebrală a sistemului judiciar românesc. Astăzi suntem în faţa unui moment de retrospectivă, dar şi de perspectivă în ceea ce privește Codul Civil. De la 1 octombrie va intra în vigoare noul Cod Civil, care, în bună parte, este o continuitate a Codului Civil anterior, dar un Cod Civil adaptat, pe de-o parte, la nevoile societăţii româneşti actuale şi care include cele mai bune practici europene şi transatlantice şi, nu în ultimul rând, sintetizează experienţa românească din aceşti 145 ani de existenţă ai Codului Civil. În consecinţă, poate nu putea fi un loc mai bine ales pentru a marca şi deschiderea anului judiciar, dar şi intrarea în vigoare a noului Cod Civil decât aula Academiei Române. Pentru asta mulţumesc încă o dată gazdelor noastre de astăzi, urându-le aceeaşi continuitate şi forţă în sistemul nostru românesc. Reforma sistemului judiciar face parte din amplul proces de reformare a statului. Ar fi fost de dorit ca toate aceste reforme ale statului, care s-au desfăşurat în ultimii doi ani să fi fost făcute nu într-o perioadă de criză şi recesiune economică, ci într-o perioadă de creştere economică. Din nefericire, nu s-a întâmplat acest lucru. Statele care au făcut un asemenea demers de reformare au reuşit să treacă mai bine şi mai uşor prin această perioadă de criză şi recesiune economică. Mă refer aici la cazul Poloniei, o ţară care a promovat reformele structurale ale statului în momente mai bune din punct de vedere economic şi, în consecinţă, şi această perioadă a traversat-o un pic mai uşor. România, din nefericire, n-a avut această ocazie, ci dimpotrivă, a fost lovită concomitent, la sfârşitul anului 2008, atât de criza reformelor structurale din statul român, cât şi de criza economică mondială. Şi atunci, am fost mai nevoiţi ca niciodată să nu amânăm, să nu tergiversăm şi să abordăm direct şi frontal aceste reforme structurale ale statului pentru a corecta, aşa cum se numeşte în termeni economici, deficitele structurale, care nu mai puteau susţine economia românească şi să-i asigure viabilitatea. Aici mă refer la reforma pensiilor, la reforma sistemului de salarizare, la reforma aparatului bugetar, la reforma sănătăţii, la reforma Codului Muncii, la reforma asistenţei sociale şi, evident, şi nu în ultimul rând, ca importanţă, la reforma sistemului judiciar. Au fost adoptate patru noi coduri. Unul dintre acestea va intra în vigoare în zilele următoare. A fost adoptată legea care vizează accelerarea proceselor judiciare sau Legea micii reforme. Sunt acte fundamentale care modifică, în sens pozitiv, sistemul judiciar din România.
Acum, câteva cuvinte despre momentul intrării în vigoare a noului Cod Civil. E adevărat, Codul Civil îi vizează pe cei care lucrează în sfera aparatului judiciar, că vorbim de judecători, de procurori, de avocaţi, de notari, de tot ce înseamnă breaslă judecătorească în sens larg, dar aş vrea să nu uităm cealaltă concurentă, cel puţin la fel de importantă, dacă nu mai importantă. Acest nou Cod Civil este adresat oamenilor, este adresat cetăţenilor. Prin noile instituţii s-a încercat să se dea un răspuns modern la instituţii tradiţionale din dreptul civil românesc, că vorbim aici de instituţia căsătoriei, de instituţia divorţului, de instituţia moştenirii, a contractelor – sunt soluţii noi, care răspund nevoilor societăţii româneşti actuale, unele dintre ele chiar adaptate la situaţia economică actuală. Am aici în vedere adaptarea contractului dacă executarea a devenit excesiv de oneroasă. Este o soluţie inspirată şi de practica altor state, dar şi de situaţia crizei economice actuale, când un contract trebuie să fie adaptat dacă executarea devine excesiv de oneroasă şi este rolul judecătorului să realizeze această adaptare în interesul tuturor; sau obligaţia băncilor, din noul Cod, de a trimite clienţilor extrase sau rapoarte de cont gratuit cel puţin odată pe lună. Am dat câteva exemple, evident minuscule, în raport cu modificările substanţiale de fond din cadrul Codului Civil. Dar vreau să subliniez încă o dată acest lucru: acest cod este deopotrivă adresat şi cetăţenilor şi sunt convins că, în perioada următoare, prin efortul global al statului, al societăţii civile, vom reuşi să aducem în fiecare casă noutăţile şi lucrurile pe care le presupune noul Cod Civil. Spun asta pentru că, după ştiinţă mea, nu cred că există un act juridic mai des utilizat de către cetăţeni decât Codul Civil. Practic, în fiecare zi intrăm în raporturi juridice de drept civil, de la momentul în care ieşim din casă până la momentul în care ne întoarcem de la serviciu acasă, în permanenţă intrăm în raporturi juridice de drept civil. Cu atât mai important este acest cod, cu atât mai important este să-l aplicăm astfel încât să producă efectele pe care le aşteptăm în sensul impunerii în viaţă practică a acestor soluţii noi, repet, care răspund nevoilor societăţii româneşti actuale.
Aş mai face o referire la două lucruri care s-au spus aici pe bună dreptate: susţinerea financiară şi independenţa justiţiei. Strategia financiar-fiscală pe care guvernul a adoptat-o şi a trimis-o spre aprobare parlamentului reflectă locul şi importanţa puterii judecătoreşti în sistemul judiciar românesc prin alocarea financiară pe care o acordă. De asemenea, cred că, în privinţa independenţei puterii judecătoreşti, putem vorbi de un bun câştigat, atât din punct de vedere constituţional şi legislativ, cât şi din punctul de vedere al practicii instituţionale în România. Cred că s-au făcut în aceşti ani paşii decisivi pentru a garanta independenţa judecătorului faţă de influenţa politicului şi pentru a-i putea asigura luarea unei decizii în concordanţă cu legea. Au fost paşi importanţi după 1989 până s-a ajuns la acest statut. Constituţia din 2003, prin reglementarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, a făcut un pas decisiv, după care cred că şi din punct de vedere politic s-a înţeles că independenţa judecătorului este un bun câştigat, trebuie să fie şi este o condiţie fundamentală a funcţionării statului de drept, este garanţia unei judecări şi a unei judecăţi drepte şi sănătoase.
Astăzi, cred că putem vorbi de independenţa judecătorului în România. Aş vrea să subliniez un lucru: independenţa judecătorului nu este şi nu poate fi niciodată absolută. Independenţa judecătorului nu este dincolo de lege. Judecătorul nu este şi nu poate fi independent faţă de lege. Din nefericire, unele cazuri de acest fel au apărut în sistemul românesc când legea a devenit facultativă pentru judecător. În privinţa provocărilor următoare, prima provocare o reprezintă, după cum ştiţi, tocmai intrarea în vigoare a noului Cod Civil. A doua provocare o reprezintă intrarea, anul viitor, în vigoare a celorlalte trei coduri: Codul de Procedură Civilă, Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Acest lucru se va realiza – acum se află în fază finală studiile de impact şi actele normative de punere în aplicare a codurilor la parlament şi la guvern. Anul viitor vor intra în vigoare şi celelalte trei coduri juridice. Avem în pregătire, şi probabil chiar astăzi vom aborda în guvern, legea cu privire la statutul personalului judiciar ce introduce două instituţii noi: Instituţia managerului de instanţă şi a grefierului judiciar.
Reprezintă un pas înainte în ceea ce înseamnă procesul de administrare a justiţiei, tocmai pentru a putea să-i dăm coordonatele europene pe care cu toţii le dorim. Guvernul face, şi din acest punct de vedere, un efort financiar pentru a putea susţine impunerea unui asemenea act normativ. Până nu am ajuns în această poziţie vremelnică de prim-ministru, pe care orice prim-ministru o are ca poziţie vremelnică, mi-am dat seama cât de important este impactul puterii judecătoreşti pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea economică a unei ţări. Spun asta pentru că, în foarte multe întâlniri pe care le-am avut cu investitori străini strategici, cu multinaţionale, cu firme care doresc să investească în România, dincolo de regimul fiscal pe care evident l-am discutat şi îl discutăm, de facilităţile pe care statul român, autorităţile centrale, locale le pot oferi firmelor constant, un punct a fost în permanenţă pe agenda investitorilor – soluţionarea la termen a proceselor judiciare şi în manieră corectă. Spun, din acest punct de vedere, că durata şi corectitudinea proceselor judiciare este o problemă la fel de importantă ca şi regimul fiscal pentru atragerea de investiţii şi dezvoltarea locurilor de muncă în România; pentru că, în momentul când o multinaţională sau o firmă doreşte să dezvolte o afacere, dincolo, aşa cum am spus, de regimul fiscal la care se uită cu mare atenţie, se uită la ceea ce înseamnă soluţionarea diferendelor şi a corectitudinii rezolvării acestora. De foarte multe ori, acest lucru ne-a fost ridicat şi, împreună cu dumneavoastră, cred că trebuie să găsim cheile la rezolvarea acestor probleme. Această soluţie nu poate veni din partea factorului politic. Constituţia României garantează independenţa puterii judecătoreşti şi funcţionarea acesteia. CSM are rolul precis definit de Constituţie şi de lege.
Vreau doar ca, în prezenţa dumneavoastră, să vă spun acest lucru că împreună – putere politică, putere judecătorească, putere legislativă -, cu toţii, respectându-ne obligaţiile pe care le avem, putem să dăm şansa modernizării acestei ţări, de a trece cu bine peste această perioadă dificilă. Spun asta pentru că datele pe care le avem la nivel guvernamental sunt date care ne arată că vremurile grele, în Europa şi în lume, nu au trecut. În România, am ieşit din recesiune, ca primă etapă spre ieşire din criza economică şi nu ne putem permite niciun fel de derapaj, niciun fel de măsură care să ne scoată din cadrele de stabilitate macroeconomică pe care le avem. Cu preţul efortului făcut de români în 2010 şi cărora, repet, nu voi înceta să le mulţumesc oriunde mă voi afla, am reuşit să evităm colapsul economic şi să ajungem la o stabilitate macroeconomică în acest moment. Ce înseamnă stabilitate macroeconomică? Că ne-am respectat ţintele de deficit şi prognozele bugetare agreate cu structurile europene, aşa cum au fost ele discutate aici. Un deficit bugetar care să poată fi finanțat, de 4,4%, în comparație cu 14% cât ar fi fost dacă nu luam aceste măsuri, o creștere economică de 1,5% și o prognoză, pentru 2012, care înseamnă să împrumutăm mai puțini bani pentru deficit; adică un deficit în jur de 3% și evident o creștere economică care, din nefericire, față de prognoza inițială, este afectată de turbulențe economice care au loc în Europa și în lume. Gradul de îndatorare al țării este unul care îi dă o șansă României. Suntem undeva la 31,5% procent din PIB, cu mult sub maximul de 60% permis de Tratatul de la Maastricht al UE, și cu mult sub datoriile publice ale unor țări care astăzi se confruntă cu probleme uriașe – Grecia, Italia, Portugalia, Spania sau ale țări. Orice derapaj de politică bugetară nu ar însemna decât o creștere exponențială și rapidă a acestei datorii publice cu imposibilitatea finanțării ei.
Aud pe foarte mulți azi vorbind de politici ale creșterii deficitelor bugetare. Le adresez o întrebare simplă și directă: de unde aduc banii să finanțeze aceste deficite bugetare crescute, când vedeți să Spania, Portugalia, Grecia, nu găsesc un euro să împrumute pentru a-și finanța deficitele; și sunt țări cu status vechi în UE și cu economii mult mai puternice decât economia României. Credeți că altcineva ar veni din cer să împrumute România dacă și-ar scăpa de sub control deficitele bugetare și ar da drumul la politici populiste și fără acoperire în creșterea economică. N-ar fi decât calea deschisă, accelerată spre prăpastie, spre colaps mărirea deficitelor bugetare fără si ai acoperire economică. De aceea, România trebuie să rămână în aceste cadre bugetare, care să-i permită și anul bugetar să-și poată finanța deficitul. Pentru că, repet, și anul viitor vom împrumuta bani pentru a susține activitatea statului. Un deficit în jur de 3% înseamnă bani care se împrumută. Un punct din PIB înseamnă 1,3 miliarde euro, deci un deficit de 3% ori 1,3 mld euro înseamnă care bani care trebuie împrumutați de către România.
Vreau să ştiţi că numai datorită înrăutăţirii situaţiei din Europa din ultimele două luni a făcut, repet numai prin acest simplu fapt, fără ca în plan intern să se întâmple nimic să crească costul dobânzilor la banii pe care îi împrumutăm. Este aşa numitul CBS – risc de ţară, prin faptul că această zonă europeană se află într-o turbulenţă crescută, incertitudinea din Grecia şi alte ţări europene au făcut să crească costul dobânzilor de la o lună la alta, cu peste 25%, uneori cu peste 50%, asta înseamnă bani în plus pe care trebuie să îi plătim pentru că ne împrumutăm. Ştiu că poate par stranii şi în afara contextului în care discutăm astăzi, dar nu pot să nu vă împărtăşesc câteva din aceste temeri şi probleme pe care le avem la nivel global pentru că ele fac parte din viaţa noastră şi nu le putem ocoli şi evita în aceste vremuri aşa cum am spus încă neliniştite din punct de vedere economic şi încă odată spun doar că soluţia pe care o avem nu este în nici într-un caz una de a ieşi în derapaje de natură populistă de orice natură şi de a rămâne consecvenţi pe drumul respectiv. Politicienii şi-au asumat această sarcină astăzi de a nu fi populişti, de a fi criticaţi de oameni, dar de a rămâne cu ţara pe o direcţie corectă. Credem că prin efortul global al tuturor actorilor instituţionali ai statului român, dacă fiecare pe componenta pe care o avem ne facem datoria putem trece de această perioadă, repet, dificilă în Europa şi în lume.
În încheiere aş mai face o simplă şi scurtă precizare: Guvernul României a acordat şi va acorda întotdeauna atenţia pe care sistemul judiciar o merită în sistemul constituţional românesc. Sunt unul dintre aceia care cunosc şi ştiu că justiţia este coloana vertebrală a statului de drept şi voi recunoaşte permanent acest lucru, că fără o justiţie independentă şi care să funcţioneze ca atare, un stat de drept nu poate exista. Sunt la fel de conştient că România este membră a Uniunii Europene, parte a Convenţiei Drepturilor omului şi că aceste acte normative de valoare europeană, mondială sunt lucruri care se aplică şi în România ca o dovadă a statului de drept pe care încercăm să îl consolidăm în aceşti ani, dar la fel de bine trebuie să înţelegem că nimeni nu poate trăi într-un vid absolut în România, nu putem avea puteri care să trăiască izolat de ceea ce se întâmplă în restul societăţii. Trebuie, raportându-ne unele la altele, respectându-ne atribuţiile constituţionale şi legale să nu uităm că toţi suntem în aceeaşi barcă şi în aceeaşi barcă nu pot unii să aibă un regim mai privilegiat decât alţii, ci trebuie să vâslim în aceeaşi direcţie. Direcţia este unică – consolidarea României, modernizarea acesteia, consolidarea statutului României de stat membru al UE prin eliminarea celor lucruri pe care le avem în cadrul MCV pe justiţie şi de a ieşi din criza economică în care suntem, cu menţiunea că în plan intern dacă nu se fac, repet, derapaje majore, direcţia este, repet, una corectă. Vă mulţumesc pentru invitaţia la acest eveniment special, la faptul că astăzi marcăm şi începutul anului judiciar, dar şi intrarea în vigoare a noului cod civil, vă doresc tuturor să aveţi parte de o aplicare eficientă, pragmatică şi benefică pentru români a noului Cod Civil.
Vă mulţumesc!”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
