Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Catalin Predoiu la deschiderea anului universitar de la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti
04.10.2011 | JURIDICE.ro

Ministerul Justitiei a dat publicitatii luni, 3 octombrie 2011, alocutiunea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, în Aula Universităţii din Bucureşti, ţinută cu ocazia deschiderii Anului Universitar 2011/2012 la Facultatea de Drept din Bucureşti:

„Domnule Decan,
Doamnelor şi domnilor profesori,
Dragi studenţi,
Doamnelor şi domnilor,

Am fost invitat în acest an de dl Decan Baias să rostesc câteva cuvinte în faţa dumneavoastră cu ocazia deschiderii Anului Universitar.

Motivul acestei invitaţii este desigur calitatea vremelnică de reprezentant al ministerului Justiţiei, dar am să procedez la un uşor abuz de drept şi am să încerc să mă adresez dumneavoastră şi din perspectiva unui fost student al facultăţii, precum şi din perspectiva unei persoane care ar putea conlucra profesional cu absolvenţi ai facultăţii.

În fond, cum spune un bun prieten al meu, cea mai sigură şi lungă carieră a unui ministru este aceea de fost ministru.

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi este prima zi lucrătoare în care se aplică Noul Cod Civil, intrat în vigoare la 1.10.2011. Sper să decurgă liniştit în mediile juridice …

Am spus despre acest cod faptul că este o lege a libertăţii. Şi este, într-adevăr. Nu vreau să vă îngrijoraţi, nu am de gând să fac o prezentare tehnică, exhaustivă a Codului. Veţi avea timp şi profesori la dispoziţie pentru această întreprindere.

Vreau doar să spun că printr-o lege a libertăţii înţeleg o lege care lasă un câmp cât mai larg voinţei subiectelor de drept, fie ele persoane fizice sau persoane juridice. Citind codul, veţi găsi acest principiu în mai toate materiile, fie că vorbim de familie, de proprietate, obligaţii, sau contracte, iar în cadrul acestora de modurile în care se nasc, se execută şi se sting raporturile juridice.

Este de asemenea, o lege care apropie tradiţiile dreptului nostru continental de figuri juridice ale dreptului anglo-saxon. Aceasta va da, cred, posibilitatea unor raporturi juridice mai flexibile, mai adaptate dinamicii vieţii afacerilor. Fiducia este un exemplu de instituţie primită pentru prima dată în dreptul nostru, în configuraţia adaptată după Codul civil Quebec şi cel francez, cu anumite modificări operate de redactorii codului nostru.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru că a venit vorba de redactorii codului, aş vrea să menţionez odată în plus aportul profesorilor dumneavoastră, profesorilor de la Facultatea de Drept din Bucureşti la redactarea codului. Nu vreau să merg până în punctul în care să spun că este un cod al Facultăţii de Drept din Bucureşti. Pentru că ar fi nedrept, şi pentru că ar fi neadevărat.

Asupra proiectului iniţial s-au aplecat nu numai profesorii din colectivul de redactare, ci şi tinerii jurişti, entuziaşti şi talentaţi, ai Direcţiei de Elaborare a Actelor Normative din Ministerul Justiţiei.

Ulterior, au fost încorporate în proiect sugestii ale magistraţilor, avocaţilor, notarilor. Parlamentarii şi-au pus de asemenea o amprentă importantă asupra unor soluţii din cod.

A fost deci o muncă de echipă şi doresc să mulţumesc tuturor, dincolo de obligaţia ministerială de a o face. Le mulţumesc ca beneficiar, la rândul meu, al acestor noi instituţii.

Ceea ce este însă de asemenea adevărat este că în mod decisiv codul a fost influenţat de gândirea profesorilor dumneavoastră: Lucian Mihai, Valeriu Stoica, Flavius Baias, Marieta Avram, Marian Nicolae, Romeo Popescu, Răzvan Dincă, precum şi a foştilor profesori Mirel Sebeny, Radu Rizoiu, Bogdan Dumitrache. De asemenea, important a fost aportul profesorului Mircea Bob, de la Facultatea de Drept din Cluj. Şi tot de la Cluj au mai fost implicaţi în faza preliminară a proiectului, la începutul anilor 2000, profesorii Liviu Pop, Dan Chirică şi Paul Vasilescu. Cred că nu am greşit omiţând pe cineva din rândurile acestei facultăţi. Am verificat de două ori acest lucru, domnule decan, dar îmi iau precauţia să îmi fac mea culpa apriori. Profesorul Nicolae Turcu a sprijinit consistent redactarea legii de punere în aplicare a Noului Cod Civil şi a catalizat dezbaterile publice pe marginea acesteia şi a codului. Profit cu această ocazie pentru a-i ura “La mulţi ani!”. Este ziua dânsului astăzi.

Aceşti profesori, au fost cei care au dus o muncă greu de descris în câteva cuvinte, pentru ca ceea ce a fost un vis îndrăzneţ să devină realitate juridică.

Omagiile mele, domnilor profesori!

Doamnelor şi domnilor,

Noul Cod Civil trebuie să fie primul pas din seria celor patru coduri.

Până la jumătatea anului 2012 ar trebui să fim în măsură să punem în aplicare Noul Cod de Procedură Civilă.

Până la sfârşitul anului 2012 ar trebui să se pună în aplicare Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală.

Dar pentru ca acest lucru să se întâmple cu succes, trebuie să facem câţiva paşi prealabili.

Primul pas trebuie să fie redistribuirea pe orizontala sistemului judiciar a unor magistraţi. În paranteză spun, am întotdeauna reţineri să spun „resurse umane”, pentru că oamenii sunt mai mult decât resurse, ei sunt în primul rând un scop în sine. Iar această remarcă nu este doar de ordin filozofic, ci are şi aplicaţie practică.

Concret, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să mute magistraţii de la instanţe mai libere către unele mai aglomerate, în funcţie de gradul de încărcare. Dar aceasta presupune implicit să schimbi cursul vieţii profesionale unor oameni, şi nu va fi deloc simplu. Dar trebuie început, cu atât mai mult cu cât s-a întârziat ani de zile. Nu este vina actualului Consiliu Superior, dar el trebuie să „dreagă busuiocul”, cum se spune!

Al doilea pas constă în suplimentarea rezonabilă a schemelor de personal. Ea se va putea face numai după prima etapă, pentru că trebuie să avem imaginea sistemului ajustat, pentru a şti exact cum şi unde îl extindem. Remarc faptul că acest al doilea pas se poate face numai cu sprijinul Ministerului de Finanţe. Acolo sunt banii…

Al treilea pas prealabil intrării codurilor de procedură în vigoare este reorganizarea hărţii instanţelor şi parchetelor. Aceasta înseamnă să concentrăm logistica şi oamenii în instanţe mai mari, capabile să aplice noile instituţii din codurile de procedură. Acest pas va fi extrem de dificil, pentru că 2012 va fi un an de campanie electorală şi nu cred că parlamentarii aleşi prin vot uninominal vor fi încântaţi de perspectiva închiderii unor instanţe din propriile circumscripţii electorale, fie ele şi instanţe nefuncţionale. Aici avem nevoie de un angajament al tuturor partidelor politice din Parlament.

Un al patrulea pas este continuarea pregătirii profesionale a magistraţilor şi a membrilor profesiilor juridice, care se desfăşoară deja  într-un ritm susţinut. Este important să păstrăm acest ritm.

În fine, o altă condiţie pentru implementarea cu succes a codurilor este susţinerea lor principială din partea mediului academic, a doctrinarilor, a magistraturii şi a profesiilor juridice. Este important ca atunci când vedem pete în soare să spunem exact ce vedem, adică pete în soare, nu să spunem că soarele e luna, sau viceversa! Profesionalismul, echilibrul şi responsabilitatea celor care se vor apleca asupra explicaţiilor teoretice şi practice ale noilor coduri vor influenţa trendul opiniilor şi al încrederii asupra lor.

Iată de ce formulez cu respect solicitarea către autorii proiectelor să se implice rapid în comentarea noilor coduri. Ei trebuie să fie primii care să dea lămuriri şi explicaţii. Le mai solicit să continue eforturile de participare la seminarii şi conferinţe, pentru acelaşi scop nobil: desăvîrşirea proiectului la care s-au angajat acum ani de zile. Ştiu că este un efort şi un sacrificiu, dar lucrurile grele îşi caută oamenii, aşa că trebuie continuată lucrarea începută.

Doamnelor şi domnilor,

În 2012 şi 2013 Justiţia are nevoie de suport financiar mai consistent decât în perioada 2008 – 2011. E nevoie de resurse pentru mărirea schemelor de personal şi extinderea sediilor instanţelor în primul rând, cu săli de judecată, acolo unde se impune.

Perioada este cum nu se poate mai proastă, deja cunoaştem acest lucru, dar avansez ideea că fondurile care ar trebui alocate pot fi considerate suportabile la scara bugetului. Dacă Strategia Fiscal Bugetară adoptată de Guvern se va dovedi în timp insuficientă pentru aceste extinderi, atunci ea trebuie reconsiderată.

Noi trebuie să prioritizăm Justiţia, fie numai şi pentru faptul că avem angajamente internaţionale în acest sens. Dar cel mai important motiv este legat de nevoia de a oferi investiţiilor garanţia combaterii corupţiei şi a jurisprudenţei unitare, a judecăţilor rapide şi la costuri previzibile. Vom avea nevoie de investiţii ca de aer în următorii ani şi ar fi inteligent să transformăm Justiţia noastră  într-un “atu” în atragerea lor.

Iată de ce, un deziderat important al tuturor instituţiilor din Justiţie este să-şi unească eforturile pentru atragerea de fonduri pentru Justiţie.

Sunt convins că Guvernul va înţelege aceste comandamente şi va sprijini financiar reforma, aşa cum a făcut-o şi politic.

Dragi studenţi,

Am încercat să vă ofer o sinteză a provocărilor momentului în sistemul Judiciar. Este de sperat ca acestea să fi fost deja rezolvate atunci când veţi fi devenit absolvenţi.

Între timp, aveţi şi dumneavoastră lucruri de făcut. Noi toţi încercăm să reparăm şi să modernizăm un sistem judiciar pe care îl veţi gestiona dumneavoastră. Din această perspectivă aveţi datoria să fiţi pregătiţi.

Dar aveţi o datorie faţă de voi în primul rând. Şi aici vă vorbesc mai puţin ca ministru, şi mai mult din perspectiva pieţei. Vă vorbesc despre interesul fiecăruia dintre voi. Dacă nu sunteţi buni în ceea ce veţi face, nu veţi reuşi. Iar dacă nu veţi reuşi, veţi trăi mai puţin bine. Mai mult, pentru că profesiile juridice au relevanţă publică, reuşita voastră ar însemna mai bine pentru întreaga societate.

Prin urmare, nu vă dau sfaturi, dar vă spun, ca fost absolvent, că nu cunosc altă cale a reuşitei decente şi oneste decât profesionalismul şi performanţa.

Aveţi şansa unei facultăţi de elită în România, cu profesori care au valoare europeană.

Fructificaţi această şansă, pentru dumneavoastră, dar şi pentru noi.

Vă mulţumesc.”


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.