ICCJ. Natura juridica a facturii fiscale
5 octombrie 2011 | Corina CIOROABĂ, Corina CIOROABA
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 1017 din 26 martie 2009 pronunţată în recurs de Secţia comercială a Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unei facturi fiscale) că, în temeiul prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi ale art. 46 din Codul comercial (potrivit Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, dispoziţiile art. 46 din Codul comercial sunt aplicabile în continuare în raporturile dintre profesionişti pâna la data intrării in vigoare a noului Cod de procedură civilă), factura fiscală are doar calitatea de document justificativ care stă la baza înregistrărilor în contabilitatea furnizorului sau a cumpărătorului şi reprezintă un mijloc de probă cu privire la operaţiunea efectuată. Factura nu poate fi considerată un act juridic care să trebuiască să îndeplinească cerinţele art. 948 C. civ. (art. 1179 din noul Cod civil), nici în situaţia în care probează existenţa unui contract comercial consensual, pentru care părţile nu au întocmit un instrumentum. Aşadar, nu se poate cere printr-o acţiune în justiţie constatarea nulităţii absolute a facturii pentru neîndeplinirea condiţiilor de validitate ale actului juridic, iar eventualele nereguli sau lipsuri din cuprinsul facturii pot fi invocate doar ca apărări vizând forţa probantă a acesteia cu privire la pretenţiile emitentului consemnate în document.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
