Refuz inregistrare marca comunitara. CJUE, T-232/10, Couture Tech Ltd impotriva OAPI
11 octombrie 2011 | JURIDICE.ro, Anca VOICU, Razvan-Horatiu RADU
Cauza T-232/10, Couture Tech Ltd împotriva OAPI [1].
„Marcă comunitară – Cererea de înregistrare a mărcii comunitare figurative reprezentând stema sovietică – Motiv absolut de refuz – Caracter contrar ordinii publice sau bunelor moravuri”
Observaţii preliminare
Prezenţa cauză se încadrează în categoria contenciosului obişnuit din domeniul proprietăţii intelectuale, examinând unul dintre motivele de refuz absolut al înregistrării unei mărci comunitare prevăzut de Regulamentul nr. 40/94 din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară [2]. Problema de interes ridicată de speţă este faptul că marca a cărei înregistrare a fost solicitată este o reprezentare exactă a însăşi stemei fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).
Situaţia de fapt
În decembrie 2006, reclamanta Couture Tech Ltd a formulat o cerere de înregistrare a unei mărci comunitare la OAPI, respectiv a stemei fostei URSS. Sprijinindu-se pe legislaţia şi pe practica administrativă din Ungaria, Letonia şi Republica Cehă, Camera de recurs a OAPI a respins cererea de înregistrare, apreciind că simbolurile legate de fosta URSS urmau să fie considerate contrare ordinii publice şi bunelor moravuri de o parte importantă a publicului general vizat, care trăieşte într-o parte a Uniunii Europene ce a ieşit de sub influenţa regimului sovietic. De asemenea, OAPI a considerat că este suficient ca un semn să fie considerat contrar ordinii publice într-un singur stat membru [3] pentru ca înregistrarea acestuia să fie refuzată, conform articolului 7 alin. (2) din Regulamentul nr. 207/2009 („regulamentul”).
Împotriva acestei decizii a OAPI, reclamanta a formulat o acţiune în anulare în faţa Tribunalului UE, invocând încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (f) şi alineatul (2) din Regulament şi a principiilor protecţiei încrederii legitime şi securităţii juridice. Astfel, reclamanta a motivat că din prevederile Regulamentului nu reiese că trebuie să se respingă înregistrarea unui semn dacă este vizat de un motiv absolut de refuz numai într-o parte a Uniunii, această dispoziţie fiind aplicabilă în cazul în care anumite legislaţii naţionale fie nu prevăd dispoziţii care să corespundă fiecăruia dintre motivele absolute de refuz prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulament, fie prevăd motive absolute de refuz suplimentare în raport cu cele prevăzute în dispoziţia respectivă.
De asemenea, în opinia reclamantei, conţinutul noţiunilor „ordine publică” şi „bune moravuri” ar trebui să fie analizat prin raportare la dreptul Uniunii, la obiectivele şi la principiile fundamentale pe care acesta se întemeiază şi la care participă toate statele membre, precum şi la convenţiile internaţionale, iar legislaţia, ordinea publică şi bunele moravuri ale diferitelor state membre, care pot diferi de cele existente la nivelul Uniunii, sunt lipsite de relevanţă. În plus, spre deosebire de mărcile naţionale, rolul mărcii comunitare este acela de a participa la dezvoltarea activităţii economice în cadrul pieţei comune.
Aprecierea Tribunalului UE
Instanţa UE a arătat că, potrivit unei jurisprudenţe constante, „funcţia esenţială a mărcii este aceea de a identifica originea comercială a produsului sau a serviciului pentru a-i permite astfel consumatorului care achiziţionează produsul sau serviciul desemnat de marcă să facă aceeaşi alegere dacă experienţa se dovedeşte pozitivă sau să facă altă alegere dacă aceasta se dovedeşte negativă” [4].
Deşi „este foarte posibil ca un semn să nu fie lipsit de caracter distinctiv într-o parte a Uniunii, în special pentru că are un conţinut semantic numai în anumite limbi sau ca urmare a practicilor divergente legate de comercializarea produselor sau a serviciilor în cauză”, totuşi trebuie respinsă înregistrarea unei mărci în cazul în care aceasta este vizată de un motiv de refuz absolut prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din regulament într-o parte a Uniunii, iar această parte poate fi constituită şi dintr-un singur stat membru [5].
Având în vedere că percepţia aspectului dacă o marcă este sau nu este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri este influenţată de împrejurări proprii statului membru în care sunt situaţi consumatorii care fac parte din publicul relevant, noţiunile de „ordine publică” şi „bune moravuri” trebuie interpretate atât prin raportare la împrejurările comune tuturor statelor membre, cât şi la împrejurările specifice fiecărui stat membru.
Cu privire la caracterul autonom al mărcii, Tribunalul a arătat că, în decizia sa, OAPI a luat în considerare legislaţia şi practica administrativă a anumitor state membre ca indicii de fapt care permit să se aprecieze percepţia publicului relevant din statele membre în cauză faţă de simbolurile asociate fostei URSS, şi nu valorii lor normative. OAPI nu a săvârşit o eroare de apreciere atunci când a constatat că marca solicitată era contrară ordinii publice şi bunelor moravuri, bazându-se în special pe situaţia din Ungaria [6], unde utilizarea secerii, ciocanului şi a stelei roşii cu cinci colţuri sunt considerate contrare ordinii publice [7].
Soluţia Tribunalului
Tribunalul a respins acţiunea şi a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată.
[1] Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci de comerţ, desene şi modele industriale). Hotărârea a fost pronunţată de Tribunalul UE la data de 20 septembrie 2011.
[2] JO 1994, L 11, p. 1, Ediţie specială, 17/vol. 1, p. 146, cu modificările ulterioare [înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1)].
[3] În speţă, marca era considerată contrară Regulamentului în ceea ce priveşte teritoriul Ungariei şi al Letoniei.
[4] Hotărârea Tribunalului din 27 februarie 2002, Eurocool Logistik/OAPI (EUROCOOL), T‑34/00, Rec., p. II‑683, punctul 37.
[5] Hotărârea Curţii din 22 iunie 2006, Storck/OAPI, C‑25/05 P, Rec., p. I‑5719, punctele 81 şi 83.
[6] S-a examinat în special influenţa determinată de fosta URSS asupra acestui stat în istoria recentă.
[7] Conform Codului penal maghiar, „Utilizarea de simboluri ale despotismului” precum svastica, insigna SS, crucea de fier, secera şi ciocanul, steaua roşie cu cinci colţuri sau un simbol care le reprezintă constituie un delict, în cazul în care nu constituie o infracţiune mai gravă.
Răzvan-Horaţiu RADU
Agent Guvernamental pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul UE
Anca VOICU
Consilier pentru Afaceri Europene
Ministerul Afaceri Europene
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
