JURIDICE FLUX (Ultimele titluri)
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal.
Avocaţii din Baroul Bucureşti şi Baroul Ilfov beneficiază de 40% reducere. UNBR încurajează extinderea la nivelul tuturor barourilor. Executorii Camerei Executorilor Bucureşti beneficiază de 20% reducere.
Print Friendly, PDF & Email

Adresa AMR catre CSM ref. cabinetele demnitarilor

11 octombrie 2011 | JURIDICE.ro
EXECUTARE SILITA

Asociatia Magistratilor din Romania a trimis CSM marti, 11 octombrie 2011, o adresat semnata de jud. conf. dr. Dan Spanu, presedintele AMR, cu privire la cabinetele demnitarilor:

„CĂTRE
PLENUL CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Domnule Preşedinte,

Asociaţia Magistraţilor din România (A.M.R), organizaţie nonguvernamentală, de utilitate publică, apolitică, nonprofit, profesională, naţională, a judecătorilor şi procurorilor, prin reprezentanţii săi legali, solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să

– abroge prevederile art. 46 alin. 2, art. 56 pct. 1 şi art. 58 ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al C.S.M aprobat prin Hotărârile CSM nr.326/24.08.2005 şi nr.399/ 24.05.2007 şi Hotărârea CSM nr.570/29.08.2011,

– sa dispună încetarea detaşărilor şi a formelor contractuale încheiate în baza HCSM nr. 570/29.08.2011,

– să dispună măsurile legale privind recuperarea de către CSM a sumelor plătite celor angajaţi în aşa-zisul cabinet al demnitarului în lipsa unei baze legale, şi

– să adopte orice alte măsuri de natură să înlăture efectele hotărârilor a căror abrogare se solicită pentru restaurarea ordinii de drept şi la nivelul funcţionării şi activităţii CSM.

Prin Hotărârea nr. 570/29 august 2011 Plenul CSM a aprobat constituirea cabinetelor de demnitar pentru membrii aleşi (?!), cu alocarea a 17 posturi, din care un număr maxim de 3 posturi pentru cabinetul preşedintelui CSM, un număr maxim de 2 posturi pentru cabinetul vicepreşedintelui CSM şi câte un post pentru cabinetele celorlalţi membri, acestea urmând a fi ocupate în condiţiile legii (?!).  În cuprinsul hotărârii s-a făcut trimitere la prevederile art. 51 alin. 1 teza a II-a şi art. 65 din Legea 317/2004 modif., ale art. 58 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al CSM aprobat prin Hotărârea CSM nr. 326/2005, precum şi la dispoziţiile art. 3 şi 5 alin. 2 din OG 32/1998 modif., şi s-a dispus ca Direcţia Resurse Umane şi Organizare (DRUO) a CSM să o pună în aplicare potrivit propriilor propuneri aprobate prin art. 4 al hotărârii sus menţionate.

Potrivit celor date publicităţii, în baza acestei hotărâri au fost angajaţi trei consilieri ca personal contractual pentru cabinetul preşedintelui CSM şi detaşaţi doi magistraţi în posturile alocate cabinetelor de demnitar.

Luând în considerare normele legale la care se face trimitere prin HCSM nr. 570/2011, se constată următoarele:

1. În art. 51 din Legea 317/2004 se recunoaşte calitatea de demnitar a membrilor CSM, fără a se face vreo distincţie între membrii aleşi, cei de drept şi reprezentanţii societăţii civile. În niciuna dintre modificările ulterioare ale acestei legi organice (din 2005, OUG 27/2006, OUG 195/2008, Legea 118/2009, OUG 59/2009, OUG 16/2011, Legea 36/2011 etc.) nu s-a reglementat instituţia intitulată „cabinetul demnitarului”.

2. Prin Hotărârea nr. 166 din 30 septembrie 2004, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM. Acest regulament a suferit mai multe modificări (HCSM 163/2005, HCSM 326/2005, HCSM 238/2006, HCSM 622/2006, HCSM 745/2006, HCSM 83/2007, HCSM 399/2007, HCSM 433/2007, HCSM 564/2008, HCSM 1314/2008, HCSM 176/2011, HCSM 267/2011, HCSM 283/2011, HCSM 379/2011, HCSM 484/2011, HCSM 570/2011). Menirea unui regulament este să conţină dispoziţii în concordanţă cu legea şi în limitele acesteia.

Regulamentul, prin esenţa lui, nu poate adăuga la lege, ci doar să asigure buna şi transparenta aplicare a acesteia. Prin HCSM 326/2005 şi HCSM 399/2007, membrii fostului CSM au aprobat modificări ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al instituţiei patronate de aceştia şi, prin art. 46 alin. 2, art. 56 pct. 1 şi art. 58, au fost prevăzute „cabinetele demnitarilor” pentru membrii aleşi ai Consiliului, urmând ca printr-o hotărâre a Plenului CSM să se stabilească posturile şi structura cabinetului „în limitele prevăzute de OG 32/1998 modif.”. Nici la momentul adoptării Legii 317/2004 (când OG 32/1998 era deja în aplicare de mai bine de şase ani), nici prin modificările ulterioare ale acesteia, nu a existat vreo iniţiativă legislativă promovată sau respinsă care să vizeze modificarea sau completarea art. 51 alin. 1 teza a II-a din acest act normativ în sensul reglementării organizării, structurii, funcţionării, atribuţiilor, activităţii unui eventual cabinet al demnitarului pentru membrii Consiliului. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM s-a modificat ca urmare a emiterii hotărârilor CSM nr. 326/2005 şi 399/2007 şi, prin art. 46 alin.2, art. 56 pct.1 şi art. 58, s-au prevăzut dispoziţii legate de structura cabinetului demnitarului în afara cadrului legal, câtă vreme în legea organică în a cărei aplicare a fost aprobat nu există nicio normă legală cu referire la eventualitatea constituirii unui cabinet al demnitarului. În consecinţă, niciuna dintre aceste modificări nu a fost urmată de alte acte normative sau măsuri, inclusiv de natură bugetară, care să permită aplicarea lor efectivă.

3. Ordonanţa Guvernului 32 din 30 ianuarie 1998 a fost aprobată prin Legea 760/2001 şi a suferit mai multe modificări (OUG 11/2004, OUG 10/2005, OUG 17/2005, Legea 198/2005). În textul iniţial al art. 1 al OG 32/1998 s-a precizat că:

În senul Ordonanţei, prin demnitar din administraţia publică centrală se înţelege: prim ministru, viceprim ministru, ministru de stat, ministru delegat, Secretar General al Guvernului, secretar general adjunct al Guvernului, consilier de stat, secretar de stat şi asimilatul din aparatul propriu de lucru al primului ministru, viceprim ministru, Secretar General al Guvernului, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, din cadrul ministerelor şi conducătorilor agenţiilor de specialitate ale administraţiei publice centrale cu rang de secretar de stat.

Prin art. 10 al aceleiaşi ordonanţe, s-a prevăzut că:

Fondurile necesare asigurării bunei desfăşurări a activităţii cabinetului demnitarului se defalcă din bugetul anual aprobat instituţiei de către conducătorul acesteia.

Prin Legea 760/2001 de aprobare a OG 32/1998 s-a lărgit sfera persoanelor care să beneficieze de constituirea cabinetului de demnitar, adăugându-se prefectul ca reprezentant al Guvernului. De altfel, de fiecare dată, toate modificările au vizat lărgirea categoriilor de funcţii beneficiare de existenţa cabinetului demnitarului. Întotdeauna OG 32/1998, cu toate modificările suferite în timp, a reglementat numai instituţia demnitarului din administraţia publică centrală, cu aplicabilitate exclusivă, astfel cum rezultă, de altfel, şi din titulatura acestui act normativ – Ordonanţa nr. 32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală.

4. Prin simpla invocare a actelor normative sus menţionate nu se conferă acoperire legală Hotărârii CSM 570/2011, lapidară în conţinut, lipsită de dispoziţii care să o facă aplicabilă. Trimiterea la propunerile DRUO (adresa nr. 21941/1154/2011 nepublicată) şi asumarea acestora, în condiţiile în care nota DRUO la care se face referire nu este cuprinsă în conţinutul hotărârii şi nu a fost dată publicităţii, nu complineşte dispoziţiile imperative pe care ar fi trebuit să le cuprindă, dacă ar fi fost adoptată în condiţii legale.

5. Pe de altă parte, în art. 65 din Legea 317/2004 modif., invocat în HCSM 570/2011, se prevede că numărul de posturi necesar funcţionării aparatului CSM se stabileşte prin hotărârea plenului, în limitele bugetului. Nici în legile de salarizare ale sistemului judiciar, modificate în timp (şi după 1998, după 2005, după 2007 etc.) şi nici în normele Legii unice de salarizare care privesc sistemul judiciar nu există vreo referire cu privire la finanţarea posturilor pe care le presupune înfiinţarea cabinetului demnitarului (şi anume director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal, curier personal, conform HCSM 570/2011).

În aceste condiţii, finanţarea acestor posturi rămâne o nebuloasă care nu îşi găseşte în această hotărâre a CSM, care aprobă constituirea cabinetelor de demnitar, vreo acoperire legală.

Nu există nicio dispoziţie prin care să opereze vreo derogare de la regulile accesului la funcţiile din aparatul CSM (concurs sau examen).

Nu există nicio dispoziţie care să permită asimilarea consilierului care funcţionează în cadrul cabinetului demnitarului statutului de magistrat, în sensul prevăzut de legile 304/2004 şi 317/2004 modif. şi să justifice nivelul indemnizaţiei de care beneficiază acesta. De altfel, nu există nicio corelare între legile 330/2009 şi 284/2010, pe de o parte, şi salarizarea funcţiilor din cabinetul de demnitar. Nu numai că este artificială, dar este şi profund nelegală, dacă este reală, salarizarea consilierului din cabinetul demnitarului la nivelul indemnizaţiei unui preşedinte de curte de apel (?!).

Nu există nicio dispoziţie din care să transpară criteriile de selecţie, inclusiv competenţele şi calificările profesionale, în ce constă activitatea şi care sunt atribuţiile personalului contractual din cabinetul demnitarului aprobat prin HCSM 570/2011. Şi sub aspectul salarizării se ridică semne de întrebare cu privire la reperul în raport de care aceasta pare că s-a stabilit la nivelul a câtorva mii de lei lunar (?!).

În acest timp, din cele 260 de posturi din schema Consiliului Superior al Magistraturii, 20-30 de posturi sunt vacante, cu repercusiuni serioase asupra activităţii întregului Consiliu, având în vedere că staff-ul existent trebuie să acopere şi atribuţiile prevăzute pentru posturile vacante. În loc să se iniţieze ori să fie duse la bun sfârşit proceduri de ocupare a acestor posturi, ele sunt evidenţiate financiar ca economii şi „exploatate” ca sursă de susţinere bugetară a noilor cabinete de demnitar.

Pe de altă parte, în timp ce instanţele şi parchetele se confruntă cu un deficit acut de magistraţi, CSM, în sfidarea acestei situaţii şi a oricărei legi, operează detaşări discutabile, inclusiv sub aspectul formalităţilor cerute de lege, detaşări prin care, paradoxal, titularul statutului de magistrat devine propriul său asimilat.

În aceste condiţii, toate datele converg spre o crasă încălcare a normelor în vigoare, exercitarea unui exces de putere care interferează cu iniţiative legislative păguboase cu un deficit de imagine artificial creat de CSM. În opinia noastră, preocupările membrilor CSM trebuie să se axeze pe problemele cu care se confruntă sistemul şi nu pe priorităţi de ordin personal. Desemnarea membrilor CSM s-a realizat prin votul dat acelor candidaţi care au lăsat cel puţin impresia că sunt buni cunoscători ai sistemului, ai managementului în justiţie, profesionişti ai dreptului, în măsură să facă faţă provocărilor inerente.

Punerea în aplicare a HCSM 326/2005, 399/2007 şi emiterea HCSM 570/2011, în lipsa legii care să le justifice, denotă

– fie recunoaşterea propriei incapacităţi de a gestiona responsabilitatea demnităţii asumate prin exercitarea calităţii de membru al CSM,

– fie exacerbarea manifestării individualismului membrilor CSM preocupaţi mai mult de propria persoană şi propagarea imaginii lor decât de soluţionarea problemelor pentru care au fost votaţi,

– fie deturnarea, cu bună ştiinţă, de la atributele exclusive legale ale CSM cu prejudicierea imaginii nu numai înlăuntrul sistemului, la nivelul corpului de magistraţi, dar şi în afara lui, în condiţiile în care politicul se străduieşte să îi minimalizeze rolul şi să îi reducă competenţele.

Asociaţia Magistraţilor din România îşi rezervă dreptul de a acţiona în condiţiile legii în cazul în care, prin votul său, Consiliul Superior al Magistraturii nu reintră în matca firească a funcţiunilor şi atribuţiilor sale legale.

În speranţa că actualul Plen al Consiliului Superior al Magistraturii îşi va asuma responsabil revocarea sus menţionatelor hotărâri şi va reinstaura astfel legalitatea şi normalitatea în desfăşurarea activităţii sale, Asociaţia Magistraţilor din România îşi exprimă în continuare disponibilitatea pentru cooperare şi dialog.

Cu deosebită consideraţie,

Preşedinte interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România

Jud. Conf. Dr. Dan SPÂNU”


Aflaţi mai mult despre ,

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.