Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
2 comentarii

Acte conexe coruptiei: camataria, evaziunea fiscala, spalarea de bani si inselaciunea
14.10.2011 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Drept penal
JURIDICE - In Law We Trust

Asociaţia Naţională Anticorupţie din România a dat publicităţii o amplă analiză cu privire la cauzele care pot genera acte conexe corupţiei: cămătaria, evaziunea fiscală, spălarea de bani şi înşelăciunea, sub semnătura directorului executive al organizaţiei, Ioan Bucur.

Iată textul integral:

„Asociaţia Naţională Anticorupţie din România, cu informaţiile deţinute până în acest moment şi aspectele importante care au fost făcute asupra actelor şi declaraţiilor victimelor – martori ai inselaciunilor prin cămătărie, având date, elemente informaţionale şi informaţii este pregătită să aprecieze că, există indicii temeinice privind existenţa unui potenţial ridicat al fenomenului de inselaciune prin cămătărie de a implica acte, activităţi de corupţie şi infracţiuni în legătură directă – indirectă cu infracţiunile de corupţie (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, abuzul în serviciu în  formă calificată, neglijenţa în serviciu, purtarea abuzivă, luarea de mită, traficul de influenţă) precum şi de obţinere a unor sume de bani pe căi ilicite tot mai frecvente în astfel de afaceri imobiliare disimulate sub masca ispititoare a împrumuturilor financiare din partea unora dintre funcţionari ,componente ale economiei subterane, forme de criminalitate aducătoare de venituri sustragerea de la controlul fiscal al statului a unor activităţi în esenţă ilicite.

Astfel, Asociaţia Naţională Anticorupţie din România este obligată să tragă un semnal de alarmă asupra modului în care inselaciunea prin cămătărie se încadrează în diversitatea formelor de criminalitate organizată, cu legături în lumea interlopă şi în anumite structuri plasate în sânul societăţii, inselaciunea prin cămătărie devenind astfel o formă de abuz de putere dominantă în rândul comunităţii, prin aservirea celui care poartă povara plăţii unor dobânzi incomensurabile pentru sumele împrumutate, în acelaşi timp, prin ilegalitãţile din sfera impozitelor (înregistrarea unor

cheltuieli fictive pentru diminuarea profitului şi implicit a impozitului aferent, datorat statului; neînregistrarea, în tot sau în parte, a veniturilor realizate din tranzacţiile financiare, nedeclararea surselor de venit, mai ales în cazul acestor persoane care obţin în mod curent venituri din mai multe surse nedeclarate fiscal; nedeclararea obiectului generator de impozite, fiind complet illicit).

Având în vedere ascensiunea fenomenului de inselaciune prin  cămătărie şi în prezent, recepţionat ca un adevărat flagel care tinde să erodeze în­seşi bazele instituţiilor fundamentale ale statului de drept precum, Poliţia, Instanţele de judecată, Parchetul (Victimele se adresează justiţiei, însă fără folos, pentru că nu au şanse să recupereze paguba deşi, nici poliţiştii, nici procurorii, nici judecatorii nu sunt naivi să creadă că, încheierea mai multor acte notariale care vizează împrumuturi de bani, garantate cu un imobil nu sunt, logic, inselaciuni prin cămătărie, dar opinia lor personală nu contează, ci dovezile ce pot fi instrumentate în asemenea cauze. Deasemenea, victimele actelor de cămătărie care au reclamat înşelăciuni la instanţele judecatoresti, au pierdut irevocabil procesele de nulitate în civil, deşi au achitat intergral împrumuturile, întrucât se ignoră că victimele sunt atrase prin mijloace dolosive promovate de persoane neautorizate care oferă împrumuturi cu dobândă sau autorizate în tranzacţii financiare dar care folosesc metode persuasive specifice inselaciuni prin cămătărie, precum şi faptul că se  ignoră că toate contractele de împrumut cu garanţie imobiliară conţin o disproporţie mare a profitului obţinut), Parlamentul (tergiversarea intrării în vigoare a legilor penale care să interzică cămătăria) sau credibilitatea şi etica profesională a notariatelor (notarii nu sunt interesaţi de faptul că există persoane care încheie sute de contracte de împrumut într-un timp scurt sau sunt interesaţi, fiind în cârdăşie cu cămătarii), Fiscul (nu verifică riguros veniturile celor care fac astfel de afaceri imobiliare disimulate sub masca ispititoare a împrumuturilor financiare care au devenit proprietari peste noapte a zeci de case, cămătăria reprezintând activitatea unei persoane neautorizate de a împrumuta bani cu camătă, adică cu o dobândă ce nu este controlată de nici o instituţie, ei neplătind niciun fel de taxe sau impozite la stat pentru veniturile pe care le obţin, Asociaţia Naţională Anticorupţie din România trebuie să alerteze instituţiile statului competente în materie, care au obligaţia de a contracara extinderea acestui fenomen, în mod special în oraşele României, unde presiunea socială şi economică îşi dezlănţuie pe deplin forţa, iar cămătarii, deghizaţi în interlopi, îşi dispută zonele de influenţă.

Asociaţia Naţională Anticorupţie din România, în măsura în care, inselaciunea prin cămătărie este conexă actelor, activităţilor şi infracţiunilor de corupţie, va lupta prin informare, instruire, cercetare şi advocacy să dezvolte capacitatea de luptă a victimelor şi posibilelor victime contra inselaciunii prin cămătărie, a formelor disimulate de împrumut prin acte care imită legalitatea în scopul acaparării fără drept a imobilelor puse în garanţie, în aest sens, elaborând un PLAN, în care, va analiza situaţia, alege strategia, concepţia acestuia, determinarea activităţilor şi a nevoilor pentru a le realiza, definirea surselor şi mijloacelor de verificare precum şi managementul riscului.

Asociaţia Naţională Anticorupţie din România furnizează informaţii clare şi practice obţinute din cazurile în care se cere consultanţă juridică solicitată de către cetăţeni – victime sau martori ale faptelor de inselaciune prin cămătărie sau din cercetări proprii precum şi colaborarea cu instituţii ale statului şi alte organizaţii neguvernamentale, ajută la obţinerea mijloacelor de probă (înregistrări audio/video, martori corespunzători, înscrisuri, cereri de certificare de fapte privind plata sumei la notar etc.) şi îşi pune la dispoziţie capacitatea în scopul sprijinirii celor în drept să instrumenteze cauzele – poliţişti, procurori-, să-i responsabilizeze, sprijinindu-i să-şi demonstreze competenţa şi implicarea lor în dovedirea inselaciuni prin cămătărie, prinderea în flagrant a infractorilor, demasacarea şi combaterea fenomenului infracţional, în fapt o formă de sclavie modernă, protejată de cutumele societăţii moderne, să îşi concentreze eforturile în vederea asigurării credibilităţii, eficienţei şi sustenabilităţii activităţii profesionale în instrumentarea cazurilor de corupţie – fraudare fiscală –inselaciune prin  cămătărie, creând astfel un sistem judiciar corect şi echitabil.

Asociaţia Naţională Anticorupţie din România va efectua cercetǎri, studii, analize comparative între cămătărie, sistemul bancar, fondurile de investiţii din România în vederea stabilirii cauzelor, condiţiilor şi efectelor fenomenului infracţional al inselaciunii prin cămătărie.

Asociaţia Naţională Anticorupţie din România va desfăşura activităţi utile pentru a fi bine pregătiţi pentru a avea elementele necesare derulării activităţilor şi acţiunilor de combatere a fenomenului cămătăresc: studii ale rapoartelor factorilor abilitaţi în domeniul crimei organizate, ziare, reviste de specialitate pe aspectele ce se doresc a fi rezolvate în domeniul vizat, caută să fie informată asupra actualităţii acestui domeniu, va contacta persoane din cadrul altor instituţii guvernamentale, ONG-uri, mediul academic, finanţatori etc., experţi în investigaţii criminale pentru a putea beneficia de experienţa lor etc.

Asociaţia Naţională Anticorupţie din România apreciază că, deşi activitatea de cămătărie este prevăzută ca infracţiune în Noul Cod Penal, persoanele fizice neautorizate să desfăşoare tranzacţii financiare vor găsi noi căi de eludare a legii penale folosind metode şi mijloace mai complicate, diversificate şi complexe în condiţiile în care, au clienţi obligaţi de nevoi impuse de continuarea recesiunii în România şi de deficienţele sistemului legal al băncilor sau fondurilor de investiţii şi există, din tradiţie – vechime acest tip de afaceri cu beneficii uriaşe pentru cel care înşeală, drept care, va testa impactul şi eficienţa măsurilor impuse factorilor abilitaţi de către legislaţia curentǎ.

În contextul creşterii în mod dramatic cu implicaţii sociale negative a expansiunii fenomenului ilegal al inselaciunii prin cămătărie în România, fenomen cunoscut şi sub forma de “imobiliare disimulate sub masca ispititoare a împrumuturilor financiare”, pe fondul unei legislaţii permisive desfăşurării fără probleme a acestei activităţi potrivit vechiului Cod Penal, legea lăsând loc de interpretare, precum şi a nevoilor stringente de bani a persoanelor fizice în condiţiile recesiunii financiare – economice şi  convulsiilor sociale prin care a trecut (trece) societatea românească, fenomenul având o legătură directă şi indirectă cu corupţia din partidele politice şi Parlament, din sectorul public cât şi a celui privat, din mediul de afaceri şi serviciile de utilităţi publice (notariate, cărţi funciare) precum şi frauda fiscală, prin acţiunile ilicite desfăşurate în scopul sustragerii de la plata impozitelor şi orice contribuţii datorate statului sau obţinerea ilegală a unor sume de bani din astfel de activităţi, Asociaţia Naţională Anticorupţie din România a fost informată de persoane ajunse în pragul disperării odată cu apariţia riscului sau chiar a situaţiei de pierdere a imobilelor după ce, pentru a-şi rezolva probleme financiare urgente, au apelat la cămătari, împrumutul oferit de aceştia fiind garantat imobiliar la notariat printr-un veritabil contract de vânzare-cumpărare solicitat imperios de cămătar – persoană neautorizată -, în fapt un contract simulat de vânzare-cumpărare a unui imobil, deşi legea prevede că, actul care stă la baza relaţiilor financiare dintre două persoane fizice este contractul de împrumut cu ipotecă şi, nu contractul de vânzare-cumpărare.

De evidenţiat că, şi în cazul persoanelor juridice autorizate având ca obiect de activitate derularea tranzacţiilor financiare, nu se urmăreşte de către acestea nici măcar “dobânda mai mare decât dobânda stabilită de lege” ci, din start se doreşte acapararea imobilului (locuinţă sau teren), în acest scop, operaţiunile de împrumut de bani sau titluri de valoare nefiind efectuate cu titlu profesional direct ci, prin personae interpuse, de regulă rude de gradul I –IV, prin acte simulate, prin acelaşi contract de vânzare-cumpărare veritabil solicitat imperios de cămătar, în fapt un contract simulat de vânzare-cumpărare a unui imobil iar tertipurile folosite în continuare pentru însuşirea imobilului fără drept sunt cele specifice cămătarilor.

Menţionăm că, există cerere pentru acest tip de tranzacţii financiare şi pentru că, băncile nu acordă credite din cauza altor credite, sunt personae aflate în situaţii limită care, cred că, în timpul stabilit, vor găsi să dea banii inapoi, persoane care au nevoie pentru o oportunitate imediată dar banca nu se mişcă la fel de repede, dar, şi pentru afaceri la limita legalităţii sau chiar ilegale (contrabandă, investiţii speculative cu valută sau imobiliare etc.) sau în cazul persoanelor vicioase împătimite de jocurile de noroc electronice, pariuri legale (ilegale), al celor dependente de droguri sau naivelor care cred ca au dat lovitura cu o afacere beton .

Speţele juridice prezentate la Asociaţia Naţională Anticorupţie din România relevă că, în condiţiile în care, deşi proprietatea era subevaluată de câteva ori comparativ cu împrumutul, victimele (împrumutaţii) au semnat la notariat în condiţii de necunoaştere – neştiinţă a a tuturor clauzelor stipulate în contractul simulat de vânzare – cumpărare (vânzatorul este cel care doreşte să împrumute banii, iar cumpărătorul este cămătarul) sau în condiţii de cunoaştere, acceptând conştiente tranzacţia având convingerea rambursării împrumutului şi dobânzilor stipulate în contract precum şi, luând în considerare seriozitatea locului încheierii operaţiunii financiare: notariatul.

Documentele prezentate de victimele acţiunilor cămătarilor evidenţiază că, relevă că, aceştia au un Plan bine stabilit înainte de a porni la drum pentru a urma calea cea mai scurtă sau cea mai eficientă pentru a atinge respectiva destinaţie, pentru a parcurge distanţa dintre o stare existentă şi o stare dorită –obţinerea imobilului la un preţ excesiv de mic -, astfel încât, deşi tranzacţiile sunt doar aparent legale, la notariat, actele sunt foarte bine întocmite – cămătarii beneficiind de colaborarea ,experienţa şi complicitate directă sau pasivă a notarilor-, efectul tranzacţiilor fiind, în cvasitotalitate, o simplă formalitate: chemarea poliţiei pentru evacuarea fostului proprietar sau aplicarea de către magistraţi a legii în favoarea creditorilor.

Din declaraţiile victimelor rezultă:
– în timpul derulării tranzacţiilor, cămătarii înşişi au folosit metode de de viciere a voinţei împrumutatului, de la “recomandarea” unei grăbiri a semnării actelor deoarece, “notarul este foarte ocupat” în scopul neanalizării detaliate a termenilor contractului;
– se abuzează de posibilitatea semnării contractului în “orb”, cămătarii folosindu-se de starea psihică a împrumutaţilor entuziasmaţi că, “îşi vor putea rezolva problemele” sau înşeală grosolan prin declararea verbală a unui termen de rambursare a împrumutului şi dobânzii mai mare decât cel înscris efectiv de notar în contract iar în cazul în care se observă de către victimă îşi cer scuze şi se reface contractul;
– în cazul în care debitorul plăteşte în rate lunare, sumele se scad din dobânda mascată, nu din suma împrumutată care rămâne veşnic neplatită, în acelaşi timp, cămătarul nu eliberează nici o chitanţă (cei vinovaţi nu sunt niciodată traşi la răspundere, pentru că atât timp cât nu este consemnat undeva că au încasat dobânda, nu pot fi acuzat de înşelăciune şi abuz de încredere) şi în consecinţă pot să solicite dobânzi uriaşe după semnarea contractului, cauză care are ca efect ajungerea rapidă la executarea silită, adica la scoaterea la licitaţie a imobilului pus gaj sau vândut. Si în cazul executării silite a imobilului, prin licitaţie publică, cel mai adesea, este “cumpărat” tot de cămătar, întrucât, în asemenea situaţii, posibilii ofertanţi cunosc situaţia şi nu participă de frica acestuia;
– întrucât cămătarul a primit o garanţie bună, nu doreşte să-şi primească banii înapoi chiar şi cu dobandă şi inventează încă o plată pentru a obliga împrumutatul să amâne plata finală sau, la scadenţă, la data stabilită, nu este de găsit, nu mai răspunde la telefon, iar adresa la care susţine că poate fi găsit este uneori, una fictivă, astfel, încât, împrumutatul se află inopinant în situaţia în care un ordin judecătoresc îl anunţă că şi-a pierdut imobilul stipulat ca şi gaj la împrumut. Teoretic, soluţia legală de returnat banii este ”consemnarea unei sume de bani în numele şi pe seama unei persoane” şi se face la orice Agenţie CEC dar, practic, împrumutatul nu cunoaşte unde şi cum se aplică;
– presiunea psihică pe care o fac aceşti cămătari este neimaginabilă, după ce le împrumută sume diverse, cămătarii îi fac să trăiască într-o permanenţă stare de frică, cerându-le sume nejustificate ca dobândă.

Totodată, analiza documentelor relevă:
– folosirea unor interpuşi;
– neincluderea modalităţii de plată;
– neprevederea unei clauze prin care să se stabilească dreptul ca debitorul să rămână în imobil pe toată perioada creditării (doar se prezuma) astfel, încât, chiar şi după achitarea integrală a împrumutului, se poate efectua evacuarea, nefiind garantat că, şi înainte de termenul convenit cel care împrumută banii nu va solicita evacuarea rău-platnicului;
– împrumutarea banilor, de regulă, în baza unui contract semnat în faţa notarului aparent fără dobândă, cu gaj imobiliar însă dobânda este mascată în suma împrumutată şi sunt impuse penalităţi de 1-5% pe zi în caz de întârziere care, majorează creanţa de câteva ori şi justifica executarea silită imobiliară;
– se uzează, îndeosebi, de contractul simulat de vânzare-cumpărare a unui imobil deoarece, în cazul încheierii unui contract de imprumut cu ipotecă nu se poate efectua evacuarea “pur şi simplu”, existând şansa procedurii de executare silită imobiliară din codul de procedură civilă, timp în care se poate plăti datoria sau vinde imobilul şi rămîne cu diferenţa de bani;
– majoritatea tranzacţiilor sau derulat când inselaciunea prin cămătărie nu era incriminată în Codul Penal, cei care o practică nu puteau fi pedepsiţi, decât dacă îşi şantajau, tâlhărea sau înşela clienţii. Astfel, potrivit vechiului Cod Penal, în Titlul XI privind crime şi delicte contra economiei, industriei, comerţului şi regimului fiscal – capitolul „Delicte contra vieţii economice“, la articolul 450, punctul 2, litera a), „se pedepsesc cu închisoare de la unu la cinci ani operaţiunile de împrumut de bani sau titluri de valoare efectuate cu titlu profesional de către persoane neautorizate, direct sau prin acte simulate, dacă dobânda stabilită este mai mare decât dobânda stabilită de lege“ deci doar persoanele neautorizate care percep dobândă mai mare decât cea stabilită de lege sunt trase la răspundere. Codul Penal mai prevede că se sancţionează cu acelaşi cuantum al pedepsei operaţiunile de împrumut de bani sau titluri de valoare, efectuate de către persoane neautorizate, direct sau prin acte simulate, dacă se stabileşte o capitalizare a dobânzii pentru dobânzi datorate pe o perioadă mai mică de un an.

Se apreciază că, exista un vid legislativ care permitea persoanelor neautorizate, cămătarii, să acţioneze nestingherit atât timp cât nu o fac cu titlu profesional  şi nu percep dobândă mai mare decât cea stabilită de lege în actele oficiale, cu succes în justiţie, întrucât există metode numeroase de a eluda această lege rămânând totuşi în cadrul legal, mai ales că nu plătesc niciun fel de taxe sau impozite pentru sumele obţinute din dobânzi.

Astfel, prin acţiuni specifice cămătăriei desfăşurate în paralel, altele interdependente şi intercondiţionate, în sensul că, începutul lor depinde de încheierea (cu succes) a altora, atunci când resursele, de o varietate deosebită, sunt alocate în momente de timp diferite, când finanţarea provine din surse ilegale, când banii de la împrumutat vin în tranşe, când există mai mulţi parteneri cu un rol operaţional şi diverse grade de implicare în tranzacţii (persoane interpuse, notari), când “echipa” de lucru este asamblată din diferite forme, când o parte din activităţi este subcontractată către personae docile cămătarului (de regulă, rude sau personae dincolo de orice bănuială, personae în vârstă, naive), derularea activităţilor interlopilor cămătari este cât se poate de complexă şi de riguroasă, astfel încât, de la o formă legală de împrumut de către persoane juridice autorizate, aparent, „foaia de parcurs” la cămătărie să fie foarte scurtă, iar împrumutatul să devină în totalitate aservit împrumutătorului.

În prima etapă, dorind a fi soluţionate problemele identificate, Asociaţia Naţională Anticorupţie din România a oferit consultanţă juridică gratuită persoanelor martori sau victime a actelor de cămătărie din perspectiva mijloacelor legale de plângere şi a pârghiilor legale pe care le pot folosi în combaterea fenomenului infracţional, prin:
– sfaturi juridice concrete pentru a-şi proteja drepturile într-o asemenea situaţie:

  1. consemnarea sumei de bani încă datorate în numele şi pe seama cămătarului la orice Agenţie CEC şi notificarea acestuia,
  2. apărarea prin contestaţie la executare, invederând instanţei refuzul nejustificat al creditorului, faptul că a fost notificat creditorul precum şi faptul că i s-au pus la dispoziţie banii într-un cont deschis la CEC, deoarece nu poate fi tras la răspunde debitorul pentru refuzul nejustificat al creditorului de a încasa restul de bani.
  3. să solicite cămătarului ca, pe lângă contractul de vânzare-cumpărare să fie încheiat şi un contract de împrumut, nu neapărat la notar, întrucât dacă neoficial se încheie un act din care să rezulte că nu a fost o vânzare, ci un împrumut, actul de vânzare-cumpărare simulat îşi pierde valabilitatea deoarece, actul de imprumut contrazice cele declarate de părţi în contractul de vânzare-cumpărare etc.
  4. să depună plângeri pentru înşelăciune în vederea deschiderii unei posibile acţiuni penale etc.

Situaţia cunoscută din reclamaţiile sau sesizările victimelor cămătarilor, evaluatǎ şi analizatǎ de Asociaţia Naţională Anticorupţie din România, evidenţiază că, sistemul este bine pus la punct pentru a ocoli legea, iar cei chemaţi să facă dreptate nu o pot face, legea lăsând loc de interpretare.

Consecintele acestor actiuni atrag dupa sine obtinerea unor venituri ilicite prin transferarea ilicita a unor bunuri si ascunderea provenientei baniilor  sanctionata si de prevederiile Legii nr. 656 din 2002 privind spalarea baniilor.

Studiul legislaţiei în domeniu de către Asociaţia Naţională Anticorupţie din România relevă următoarele:

– La sfârşitul lunii februarie 2008, cămătăria se afla încă în nomenclatorul de meserii, Clasificarea Ocupatiilor din România (COR) din 1995, putând fi practicata cu acte în regulă, Ministerul Muncii dând acestei practici perfectă legalitate. În COR, cămătarul intra în grupa funcţionarilor administrativi, cu un nivel de pregătire medie şi, eventual, cursuri de specializare, profesia fiind prinsă în capitolul „funcţionari în servicii cu publicul”, alături de casieri, operatori la ghişeu, numărători de bani şi vânzători de bilete, crupieri, colectori de note de plată, poliţe şi bani cash, precum şi funcţionari la recepţie şi de informare a clientelei.

Cămătăria a redevenit o ocupaţie ilegală la sfârşitul lunii martie 2008, această meserie fiind exclusă din listă, aparând în schimb „amanetării“.

– Activitatea de cămătărie este prevăzută ca infracţiune în Noul Cod Penal (Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009). Astfel, dobânda excesivă încasată pentru o sumă împrumutată este infracţiune, conform art. 351 din noul Cod Penal român, reiterat prin Legea nr.286/2009. Potrivit art. 351 „darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.” Pedeapsa închisorii demonstrează gradul de pericol social al acestei infracţiuni faţă de întreaga populaţie a României şi subliniază la nivelul politicii penale importanţa incriminării unei asemenea fapte cu implicaţii sociale determinante. Fiind săvârşită cu vinovăţie, cu intenţie directă sau indirectă, reprezentând un înalt grad de pericol social şi încadrându-se în prevederile legii penale, camăta reprezintă în mod irecuzabil o infracţiune, şi astfel se impune răspunderea penală a făptuitorului. Sunt prevăzute şi circumstanţele agravante, care duc la majorarea pedepsei. Spre exemplu, atunci când convenţia de împrumut cu dobândă este urmată de plăţi în valoare mai mare decât suma împrumutată, când creditorul nu eliberează chitanţă pentru plăţile efectuate sau când este urmată de executare silită pentru o sumă mai mare decât cea împrumutată plus dobânda legală, se aplică normele referitoare la infracţiunea continuată, deci creşte şi pedeapsa. În cazul în care, pe lângă cămătărie, sunt comise şi alte acţiuni, „care constituie prin ele însele fapte prevăzute de legea penală, cum ar fi fapta de înşelăciune, ameninţare, violenţă, şantaj, exercitarea fără drept a unei activităţi pentru care legea cere autorizaţie şi altele asemenea”, se aplică normele referitoare la infracţiunea complexă şi, implicit, pedeapsa creşte. Dincolo de prevederile noului Cod Penal român, trebuie subliniată preocuparea legiuitorului faţă de incriminarea activităţii de cămătărie, concretizată în iniţiativa legislativă de interzicere deplină prin legea penală, numai astfel, drepturile şi libertăţile persoanei, valorile vieţii sociale fiind ocrotite şi garantate.”

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti