Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Curtea de Apel Alba Iulia. Consortium litis. Admiterea cererii de ajutor public judiciar doar pentru unul dintre reclamanti. Stabilirea taxei judiciare de timbru
27.10.2011 | JURIDICE.ro, Florin RADU

NOTA: In speta solutionata prin decizia civila expusa mai jos, doi reclamanti au solicitat obligarea paratei la plata unei sume de bani, cu titlu de despagubiri. Instanta le-a pus in vedere sa achite o anumita (si singura) taxa judiciara de timbru. Unul dintre ei a formulat o cerere de ajutor public judiciar, aceasta fiind admisa de instanta. Celalalt reclamant, insa, nu a formulat o asemenea cerere si nici nu a achitat taxa respectiva.

Instanta de judecata a fondului a apreciat – gresit – ca neachitarea taxei judiciare de timbru de catre al doilea reclamant conduce la anularea cererii de chemare in judecata si in ce priveste pe reclamantul care a fost scutit de la plata acestei taxe.

La fel ca instanta de recurs, consideram cu convingere ca, in situatia de fata, solutia legala si temeinica este aceea de a disjunge cele doua cereri ale reclamantilor, urmand sa solutioneze pe fond (prin admitere, ca fondata sau respingere, ca nefondata) cererea celui scutit de la plata taxei judiciare si sa anuleze ca netimbrata cererea celuilalt reclamant.

Modalitatea in care a solutionat aceasta problema de drept instanta de fond aduce atingere dreptului primului reclamant de a beneficia de un liber si efectiv acces la o instanta. Neplata unei taxe judiciare (si, in general vorbind, neindeplinirea unei obligatii legale) de catre unul din membrii grupului procesual nu poate aduce atingere drepturilor celorlalti participanti la procesul civil si cu atat mai putin, celor din grupul procesual respectiv.

Cum trebuie asigurat dublul grad de jurisdictie (instanta solutionand dosarul pe exceptia anularii cererii), instanta de recurs a casat sentinta, cu dispozitie obligatorie pentru instanta de rejudecare, de a solutiona efectiv cererea reclamantului.

Florin  RADU
Avocat, Baroul  Hunedoara

* * *

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL ALBA IULIA, SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 557/2011

Şedinţa publică de la 08 Septembrie 2011

Completul compus din (…)

Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de reclamanta R.E.L., împotriva sentinţei civile nr. 64 din 23.03.2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr. (…),  având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă intimata pârâtă P.N., lipsă fiind restul părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei legala îndeplinire a procedurii de citare cu părţile la acest termen de judecată, împrejurarea că prezentul recurs este motivat şi s-a solicitat aplicarea în cauză a prevederilor art. 242 alin. 2 C. pr. civ.

Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanţei, dovada achitării  taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei, depuse de recurentă prin mandatar ales.

Intimata pârâtă, prezentă în instanţă, depune la dosar întâmpinare.

Nefiind alte cereri formulate şi probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă  cuvântul în dezbateri.

Intimata pârâtă P.N. solicită respingerea recursului declarat de reclamantă şi în consecinţă, menţinerea hotărârii pronunţată de instanţa de fond ca temeinică şi legală. Nu  solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de faţă,

Prin cererea reconvenţională  formulată în dosarul nr. (…), al Tribunalului Hunedoara,  reclamanţii S.G. şi R.E.L., au chemat în judecată pe pârâta P.N., solicitând obligarea acesteia la despăgubiri pe perioada ianuarie 1997 – februarie 2010, în sumă de 159.900 lei, cu titlu de chirie, pentru imobilul în suprafaţă de 162 mp proprietate personală, situat în Deva.

În motivarea cererii au arătat că au dobândit imobilul situat în Deva, (…), în anul 1997, prin licitaţia publică deschisă de (…) Bank Deva şi, că, deşi au uzat de toate căile legale, în instanţă şi prin executor judecătoresc, nu au reuşit să intre în folosinţa imobilului nici până în prezent, întrucât pârâta i-a împiedicat toate demersurile lor în acest sens şi mai mult, l-a adus într-o stare avansată de degradare, motiv pentru care înţeleg să solicite o expertiză de specialitate care să stabilească valoare degradărilor şi, respectiv, a despăgubirilor ce li se cuvin.

La un termen anterior, reclamanţii şi-au precizat acţiunea prin notele de şedinţă depuse la dosarul cauzei în 03.12.2010, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 27.412 lei – echivalentul sumei de 6.375 euro, cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a imobilului pe o perioadă de trei ani anterior înregistrării cererii, precum şi pentru perioada ulterioară acestei date, până în octombrie 2010, când pârâta a părăsit imobilul proprietatea lor.

Cererea reconvenţională a fost disjunsă, Tribunalul Hunedoara formând dosarul nou cu numărul (…), în care s-a pronunţat  sentinţa civilă nr. 64 din 23 martie 2011.

Prin sentinţa 64/2011, Tribunalul a anulat ca netimbrată cererea formulată de reclamanţii S.G. şi R.E.L., reţinând în considerente următoarele:

Potrivit art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează după obiectul lor sau diferenţiat funcţie de valoarea obiectului lor, neachitarea taxei de timbru fiind sancţionată cu anularea cererii, conform art.  20 alin. 3 din Legea 146/1997.

În cauză, reclamanţii acţionează într-un consortium litis, astfel că obligaţia timbrajului le incumbă ambilor.

Pe cale de consecinţă şi văzând că taxa legală de timbru calculată în funcţie de valoarea obiectului cererii precizate, nu a fost achitată, deşi s-au acordat mai multe termene în acest sens, inclusiv un termen de pronunţare, instanţa de fond a aplicat sancţiunea legală prevăzută prin textul de lege mai sus menţionat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta R.E.L. care a solicitat casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

În expunerea de motive s-au invocat următoarele aspecte:

În primul rand, la dosar nu există decât o singură încheiere de amânare a pronunţării, deşi pronunţarea a fost amânată de două ori, iar cealaltă încheiere s-a dispus într-un alt dosar, respectiv (…). Concluziile părţilor sunt consemnate într-un anumit dosar, iar sentinţa este emisă în alt dosar, fapt de neacceptat din punct de vedere juridic.

Prin al doilea motiv de recurs se critică faptul că instanţa nu a citat părţile  în dosarul disjuns, ceea ce duce la constatarea nulităţii absolute, iar al treilea motiv de recurs critică modul de soluţionare şi de interpretare a normelor legale ce guvernează ajutorul public judiciar – cererea reclamantei recurente de acordare a ajutorului public judiciar a fost admisă, astfel că instanţa nu putea să-i anuleze acţiunea ca netimbrată. În ceea ce priveşte celălalt reclamant, S.G., instanţa nu putea anula decât cererea acestuia în măsura în care nu a timbrat-o.

În drept s-au invocat art. 299 – 316 C. pr. civ.

Intimata pârâtă P.N. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, sancţiunea anulării ca netimbrată fiind corect aplicată de instanţa de fond, atâta timp cât cererea reconvenţională nu a fost timbrată corespunzător.

CURTEA,

analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate prin prisma criticilor formulate, constată următoarele:

Primul motiv de recurs este nefondat, întrucât instanţa a fost sesizată iniţial cu dosarul (…), în care s-a depus o cerere reconvenţională, pe care a înţeles să o disjungă la termenul din data de 9 martie.  În mod firesc şi conform Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, dosarul nou format a primit numărul (…), sentinţa 64/2011 fiind pronunţată în acest din urmă dosar, dar încheierea de amânare a pronunţării din 9 martie 2011 nu putea să facă parte din dosarul nou format, ci din dosarul mai vechi, cu care instanţa a fost iniţial sesizată.

Este nefondată susţinerea recurentei că la dosar există doar o încheiere de amânare a pronunţării, deşi instanţa a amânat pronunţarea de două ori, întrucât fac parte integrantă din sentinţa 64/23 martie 2011 atât încheierea de amânare a pronunţării din 16 martie 2011 pronunţată în dosar nr. (…), cât şi încheierea din 9 martie de la fila 1, care poartă numărului dosarului din care s-a disjuns cererea reconvenţională.

De altfel, aceste aspecte sunt chestiuni care ţin exclusiv de tehnica de înregistrare a dosarelor în sistemul ECRIS, iar recurenta nu poate justifica nici o vătămare şi niciun interes în susţinerea acestui motiv de recurs, astfel că acest motiv se va respinge ca nefondat.

Prin al doilea motiv de recurs se critică faptul că instanţa nu a citat părţile în dosarul disjuns, critică ce este nefondată, deoarece părţile au fost prezente la termenul din data de 9 martie 2011, când au susţinut cauza pe fond, astfel că ele nu mai trebuiau  citate pentru termenele la care s-a amânat pronunţarea, respectiv 16 martie şi 23 martie, la aceste termene de judecată părţile nu se citează. Pe de altă parte, instanţa nu a disjuns un dosar, cum susţine recurenta, ci a disjuns cererea reconvenţională formulată de aceasta şi s-a creat un dosar cu număr nou, număr pe care instanţa în mod obiectiv nu îl putea cunoaşte, acest număr fiind atribuit în mod aleatoriu în sistemul informatic.

Cel de-al treilea motiv de recurs este însă fondat, respectiv, atâta timp cât s-a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanta R.E.L. prin încheierea din data de 26.01.2011, pronunţată în dosar nr. (…), aceasta fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru, instanţa nu putea să anuleze cererea acesteia ca netimbrată.

Faptul că în speţă sunt doi reclamanţi, iar cererea de scutire a fost admisă numai faţă de unul dintre aceştia, nu are relevanţă, instanţa având posibilitatea să disjungă cererile reclamanţilor şi să soluţioneze pe fond cererea acelui care a fost scutit de la plata taxei de timbru.

Prin anularea ca netimbrată a acţiunii formulată de reclamanta R.E.L., instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, care se impune a fi casată, întrucât cauza a fost soluţionată în mod greşit pe excepţie, cererea reclamantei recurente trebuind soluţionată în fond.

Pentru aceste motive, în temeiul art.  312 alin. 5 C. pr. civ, Curtea va admite recursul declarat de reclamanta R.E.L. împotriva sentinţei civile 64/23.03.2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara şi în consecinţă va casa  hotărârea atacată şi va trimite cauza pentru  rejudecarea fondului aceleiaşi instanţe.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta R.E.L. împotriva sentinţei civile 64/23.03.2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara şi în consecinţă:

Casează hotărârea atacată şi trimite cauza pentru rejudecarea fondului aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 08.09.2011.


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Curtea de Apel Alba Iulia. Consortium litis. Admiterea cererii de ajutor public judiciar doar pentru unul dintre reclamanti. Stabilirea taxei judiciare de timbru”

  1. Valentin BULIGA spune:

    Cred ca atat autorul notei, cat si instanta de recurs a carei decizie a fost evocata, a ratat ocazia de a aduce statuari si dezlegari mai ample chestiunii prejudiciale antamata aflata la congruenta mai multor institutii de drept deopotriva afectate planului dreptului material, dar si formal.

    I. 1. Trebuie observat ca obligatia achitarii taxelor de judecata a fost instituita de legiuitor in considerarea „actiunilor si cererilor introduse la instantele judecatoresti”, constituind asadar obligatia corelativa dreptului de accesare a sistemului judiciar (lato sensu) prin exercitarea dreptului material la o anumita actiune judiciara (stricto sensu)-art. 1 din Legea nr. 146/1997-rep.
    Desi prin utilizarea reflexivului legiuitorul nu a identificat fara de tagada titularul obligatiei de achitare anticipata a taxelor de judecata – art. 21 alin. 1 din Legea nr. 146/1997-rep. – acesta insa nu ar putea fi decat subiectul activ al unei actiuni judiciare in considerarea careia s-a instituit acea taxa judiciara de timbru.

    În concluzie, în acest fel se contureaza un raport juridic de drept public în cadrul căruia Statul Român pune la dispozitie sistemul judiciar instituit constitutional în beneficiul oricarei persoane ce satisface cerintele dispozitiunilor art. 41 C.pr.civ. pentru dezlegarea pricinii acesteia, iar subiectului activ al pricinii ii revine obligatia corelativa de a achita anticipat taxa judiciara de timbru instituita pentru dezlegarea acelei pricini.

    2. Trebuie observat ca prin dispozitiunile art.47-48 C.pr.civ. legiuitorul a reglementat situatia in care subiectul activ ori pasiv al unei pricini ar fi reprezentat de un consortiu, pentru chestiunea prejudiciala antamata fiind relevant doar consortiul litigios activ caruia ii revine, asadar, în calitate de subiect activ al pricinii, obligatia de achitare anticipata a taxei judiciara de timbru instituita in considerarea ei.

    3. Potrivit dispozitiunilor art. 1039, art. 1041 C.civ. (VCC)/art. 1443, art. 1445 C.civ (NCC) obligatia de achitare anticipata a taxei judiciara de timbru apare ca fiind solidara membrilor consortiului litigios activ, ea fiind instituita prin lege – art. 21 alin. 1 din Legea nr. 146/1997-rep.

    4. Pe de altă parte, prin interpretarea „per a contrario” a dispoziţiunilor art. 1057-1059 VCC, respectiv literară a dispozitiunilor art. 1422, precum şi ale art. 1424 NCC, o astfel de obligatie solidara ca cea avuta in vedere este si divizibila.

    4.1. Daca efectele obligatiei divizibile pe taramul VCC au fost reglementate doar afectate la devolutiunea succesorala, cu toate acestea teza I a dispozitiunilor art.1060 VCC evoca nedivizibilitatea executarii unei obligatii chiar primitoare de diviziune intre creditor si debitor.

    4.2 Contrar tezei insusite de VCC, prin dispozitiunile art. 1422 alin. 1, respectiv art. 1423 legiuitorul instituie divizibilitatea si a executarii unei obligatii divizibile, precum si prezumtia legala de egalitate in aceasta privinta.

    II. In toate cazurile, art. 21 alin.1-2 din Constitutia Romaniei recunoaste oricarei persoane dreptul de a se adresa sistemului judiciar pentru apararea drepturilor, libertatilor şi intereselor legitime, dar si limiteaza legiuitorul in a legifera in asa fel incat sa nu ingradeasca exercitarea acestui drept.

    III. 1. Pentru a se conforma exigentelor constitutionale şi a inlatura ingradirile ce ar decurge din aplicarea Legii nr. 146/1997-rep. (efectul peremptoriu al dispozitiunilor art.20 alin.3 din acest act normativ special), legiuitorul ca putere constitutionala a Statului Roman – beneficiar prin prepusii sai al dreptului de a percepe taxa judiciara de timbru datorata de subiectul activ al unei actiuni judiciare – a reglementat forma de asistenta acordata de stat chiar in acest scop – acela de a asigura si garanta accesul egal la actul de justitie – art.1 din O.U.G. nr. 51/2008.

    2. Cu toate acestea, respectivele forme de asistenta au fost recunoscute circumstantiat in raport de criterii personale ori de jure aplicate beneficiarului ajutorului public judiciar (art. 8 şi art. 8 ind. 1 din O.U.G. nr. 51/2008), in plan material putand fi incidente normele juridice ce reglementează remiterea datoriei atat pe taramul VCC (art. 1138-1141), cat si pe cel al NCC (art. 1451).

    3. Aplicand ajutorul public judiciar in considerarea obligatiei de achitare anticipata a taxei judiciare de timbru afectata unei pricini prin prisma institutiei remiterii de datorie in situatiunea unui consortiu litigios activ doar in considerarea unui membru ori unor membri ai acelui consortiu, rezulta ca celeilalti membri nebeneficiari ai remiterii de datorie (ajutorului public judiciar) raman tinuti solidar doar cu scaderea partii din datorie pentru care a operat remiterea (art. 1451 alin. 2 NCC, respectiv art. 1141 alin. 2 VCC).

    4. O astfel de situatiune exclude caracterul peremptoriu al incidentului judiciar circumscris dispozitiunilor art. 20 alin. 3 din Lege anr. 146/1997-rep., actiunea judiciara care a generat obligatia de achitare a taxei judiciara de timbru urmand a fi dezlegata doar in limitele in care respectiva obligatie a fost stinsa in mod legal-adica prin ajutor public judiciar/remitere de datorie.

    * Atat autorul notei, cat si instanta de recurs a carei decizie a fost evocata, s-a referit la pluralitatea subiectului activ al unei pricini ca si cum aceasta ar determina implicit si o pluralitate de actiuni judiciare/pricini, doar in acest fel putand fi pusa in discutie despartirea pricinilor in modalitatea reglementata de dispozitiunile art.165 C.pr.civ.

    Este deplin adevarat ca exista posibilitatea ca intr-un anumit raport juridic procesual partile acestuia sa fie constituite si de un consortiu litigios activ sau/si pasiv astfel cum este definit de dispozitiunile art. 47-48 C.pr.civ., iar obiectul acestuia sa fie reprezentat de dezlegarea mai multor pricini (pluralitatea actiunilor judiciare-pentru definirea careia legiuitorul nu a inteles sa o reglementeze expres, insa ea se deduce implicit din norme juridice formale de drept comun ori special: ex.g.art.17, art.165 C.pr.civ., respectiv art. 14 din Legea nr. 146/1997-rep.)

    In cazul pluralitatii actiunilor judiciare obligatia de achitare anticipata a taxelor de judecata se naste in raport de fiecare actiune judiciara in parte a acelei pluralitati – art. 14 din Legea nr. 146/1997-rep., astfel ca si efectul peremptoriu se produce distinct asupra acelor actiuni judiciare in considerarea carora nu s-a indeplinit respectiva obligatie de achitare a taxelor judiciare de timbru.

    Insa tot astfel poate exista un raport juridic procesual care sa aiba ca parte un consortiu litigios activ, insa ca obiect doar o actiune judiciara unica: ex.g. actiunea judiciara de constatare a nulitatii absoluta a unui contract principal de credit promovata de fidejusorii debitorului acelui contract de credit, in contra acestuia si a creditorului.
    Intr-o astfel de situatiune obligatia de achitare a taxei judiciare de timbru la valoarea contractului de credit a carui nulitate absoluta se reclama cade pe seama consortiului activ.
    Aplicand situatia de speta, instanta investita cu dezlegarea acestei actiuni judiciare nu va avea logic formal posibilitatea despartirii vreunei pricini – art.165 C.pr.civ. – o asemenea posibilitate judiciara putand fi creata doar in caz de pluralitate de actiuni judiciare, insa nu si atunci cand instanta este investita cu o actiune judiciara unica.

    Pe de alta parte, daca unul sau unii din membrii consortiului beneficiaza de ajutorul public judiciar, iar altii nu, insa nici nu inteleg sa isi indeplineasca obligatia de achitare a taxei judiciare de timbru cu scaderea intinderii obligatiei ce le-ar fi revenit beneficiarilor acelui ajutor public judiciar/membri ai consortiului litigios activ, instanţa de judecata nu va putea aplica sanctiunea judiciara a anularii actiunii judiciare avuta in vedere atat prin prisma dispozitiunilor art. 20 alin. 4 din Legea nr. 146/1997-rep., cat si prin prisma dispozitiunilor art. 48 alin. 2 teza II C.pr.civ.

    Valentin Buliga

  2. Florin RADU spune:

    Precizez ca, in general (poate doar cu una-doua exceptii, pana acum), in mod intentionat ma auto – limitez in „notele” cu care insotesc hotararile judecatoresti pe care le public pe JURIDICE.ro.
    Astfel, doresc sa ramana in prim-plan hotararea si nu neaparat comentariul meu, mai ales cand am aceeasi opinie cu cea exprimata de instanta care a emis respectiva hotarare.
    Nu mai vorbesc de faptul ca, pe internet, majoritatea covarsitoare a hotararilor publicate, apare fara absolut nici un comentariu.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.