Secţiuni » Jurisprudenţă » CEDO
Jurisprudenţă CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului)
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
CEDO RNSJ

Extradarea unei persoane banuite de genocid in Ruanda nu contravine Conventiei Europene a Drepturilor Omului

28 octombrie 2011 | JURIDICE.ro, Lucian CRISTE

Joi, 27 octombrie 2011, printr-o decizie nedefinitivă dată în cauza Ahorugeze c. Suedia (plângerea nr. 37075/09), Curtea a decis că nu avem de-a face cu încălcarea prevederilor art. 3 şi 6 din Convenţie, în cazul în care reclamantul ar fi extrădat în Ruanda.

Reclamantul, Sylvere Ahorugeze, este un resortisant ruandez de origine hutu care locuieşte în Danemarca. El a fost directorul autorităţii aviaţiei civile din Ruanda. În Danemarca s-a stabilit în 2001 când a obţinut statutul de refugiat.

Prin septembrie 2007, autorităţile ruandeze au cerut extrădarea reclamantului pe motiv că acesta se face vinovat de săvârşirea unor infracţiuni de genocid şi crime contra umanităţii. Autorităţile daneze nu au dat curs acestei solicitări pentru că autorităţile ruandeze nu au furnizat nicio probă care să le susţină cererea.

În iulie 2008, ambasada Ruandei la Stockholm informează poliţia suedeză că d-nul Ahorugeze va vizita Suedia şi că autorităţile ruandeze sunt pe urmele lui. Datorită acestei informaţii, autorităţile suedeze l-au reţinut pe reclamant în baza unei sesizări şi a unui mandat internaţional de arestare. În august 2008, parchetul ruandez a solicitat în mod oficial extrădarea reclamantului în Rwanda pentru că se face vinovat de fapte de genocid, de exterminare şi de participare la o organizaţie criminală. Ruanda a dat asigurări că d-nul Ahorugeze va fi tratat în conformitate cu normele internaţionale aplicabile în astfel de situaţii.

După ce parchetul suedez  a propus extrădarea reclamantului, Curtea Supremă a  decis că nu există niciun obstacol juridic care să se opună remiterii acestuia în Ruanda pentru a putea răspunde acuzaţiilor de genocid şi de crime contra umanităţii. În acelaşi timp, instanţa supremă suedeză a precizat că guvernul suedez va trebui să ia în considerare toate informaţiile pe care le are la dispoziţie înainte de pronunţarea unei decizii definitive în privinţa cererii de extrădare.

În iulie 2009, guvernul suedez a decis să-l extrădeze pe reclamant. În motivarea deciziei, guvernul a precizat că pedeapsa cu moartea şi închisoarea pe viaţă în regim de izolare au fost abolite în 2007, respectiv 2008, condiţiile de detenţie sunt acceptabile, iar autorităţile nu recurg la tortură sau la alte forme de rele tratamente. În plus, sistemul judiciar ruandez s-a modernizat mai ales în ultimii ani, îndeosebi în ceea ce priveşte programele de protecţie a martorilor şi a măsurilor luate pentru a se permite audierea martorilor care locuiesc în străinătate.

La 15 iulie 2009, Curtea şi-a exercitat dreptul de a invita Suedia să suspende procedura de extrădare. Guvernul a răspuns Curţii şi i-a comunicat asigurările date de ministerul Justiţiei din Ruanda, potrivit căruia reclamantul va beneficia de un proces echitabil şi va fi tratat în mod corespunzător.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Invocând art. 3 din Convenţie, reclamantul a susţinut că extrădarea sa în Ruanda l-ar expune riscului de tortură şi de rele tratamente. Printre altele, el a arătat că în Ruanda nu ar putea fi operat pe inimă şi există riscul de a fi persecutat, dată fiind apartenenţa la etnia hutu. Relativ la prevederile art. 6, el susţine că procesul ce s-ar desfăşura în Ruanda nu ar fi unul echitabil.

Articolul 3 (rele tratamente)

Cu toate că reclamantul a fost operat pe cord, nu există niciun certificat medical din care să reiasă că ar putea avea nevoie de o altă operaţie. În tot cazul, starea de sănătate a reclamantului nu ridică preocupări de natură să ridice probleme pe tărâmul art. 3.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului potrivit căreia apartenenţa la etnia hutu l-ar expune unui risc de persecuţie în caz de extrădare, Curtea a apreciat că nimic nu conduce la concluzia că în Ruanda există o practică generalizată de persecuţie şi rele tratamente aplicate celor de origine Hutu.

Închisoarea în care reclamantul ar fi încarcerat în caz de extrădare şi unde ar trebui să-şi execute pedeapsa în caz de condamnare oferă condiţii satisfăcătoare. Această concluzie este susţinută de Tribunalul penal internaţional pentru Ruanda (TPIR), de guvernul olandez ( în calitate de observator) şi de tribunalul de district din Oslo (printr-o decizie dată în iulie 2011, prin care a autorizat extrădarea în Ruanda a unui individ bănuit de genocid). În plus, s-a mai reţinut că Tribunalul special din Sierra Leone a transferat mai mulţi deţinuţi pentru a-şi executa pedepsele în închisoarea vizată de Curte.

În sfârşit, nu există niciun motiv care să sugereze că reclamantul ar fi supus unor rele tratamente în Ruanda. După anul 2008, persoanele trimise în Ruanda, din alte state, pentru a fi judecate nu pot fi condamnate la închisoare pe viaţă în regim de izolare.

În concluzie, Instanţa de la Strasbourg a conchis că Suedia nu ar încălca interdicţia de rele tratamente impusă de art. 3 din Convenţie, dacă l-ar extrăda pe reclamant în Ruanda.

Articolul 6 (dreptul la un proces echitabil)

Cu toate că în 2008 şi 2009, TPIR şi mai multe ţări au refuzat să remită Ruandei persoane acuzate de genocid pentru că existau anumite temeri că acestea nu ar beneficia de un proces echitabil, la momentul actual legislaţia ruandeză a evoluat iar practica instanţelor s-a ameliorat din acest punct de vedere.

Problema principală care s-a ridicat în faţa Curţii, a fost aceea de a sti dacă reclamantul ar putea cita martori şi ar putea obţine garanţii că instanţele ruandeze i-ar examina cererile în acord cu principiul egalităţii armelor între apărare şi acuzare. În urma unui studiu aprofundat asupra evoluţiei legislaţiei şi a practicii instanţelor din Ruanda, Curtea a conchis că jurisdicţiile ruandeze respectă exigenţele impuse de Convenţie în privinţa unui proces echitabil.

Printre altele, reclamantul şi-ar putea alege un avocat sau ar putea beneficia de asistenţă juridică din oficiu. Curtea a mai observat că un număr însemnat de avocaţi ruandezi au peste 5 ani de experienţă profesională. Din datele furnizate de echipele de anchetă olandeze şi de poliţia norvegiană care au fost în misiune în Ruanda, reiese faptul că nu se poate reproşa justiţiei ruandeze lipsa garanţiilor de independenţă şi imparţialitate.

Persoanele extrădate care sunt bănuite de implicarea în săvârşirea unor infracţiuni de genocid, sunt judecate de Înalta Curte de Justiţie şi de Curtea Supremă, iar nu de către jurisdicţiile comunităţii gacaca, instituite în 2002 pentru a statua asupra unor cauze în care erau implicate persoane acuzate de genocid.

În sfârşit, în iunie 2011, pentru prima dată, TPIR a decis transferul în Ruanda a unui individ – M. Uwinkindi – acuzat de genocid. În luarea acestei decizii, TPIR s-a declarat convins că acuzatul va beneficia de un proces echitabil, în conformitate cu normele internaţionale în materia drepturilor omului.

În aceste condiţii, extrădarea reclamantului în Ruanda, nu l-ar expune unor riscuri flagrante în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului într-o manieră echitabilă, motiv pentru care prevederile art. 6 din Convenţie nu sunt încălcate.

Curtea a invitat guvernul suedez să amâne extrădarea reclamantului până la data la care prezenta decizie va rămâne definitivă.

Lucian CRISTE
ASDCDO

Citeşte mai mult despre , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership