Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Recuperare creanţe
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Executor judecatoresc Florin Traian Copuzeanu
 
Print Friendly, PDF & Email

Executarea institutiilor publice. Aplicarea cu prioritate a CEDO. Examen de practica judiciara
04.11.2011 | Razvan Nicolae MICUL


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

In practica recenta a instantelor nationale s-a cristalizat opinia conform careia, atunci cand autoritatile publice se opun infaptuirii actului de justitie, dispus prin hotarari judecatoresti, invocand prevederile O.G. 22/2002, au prioritate prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

1. Prin sentinta civila nr. 4307/2011 Tribunalul Brasov a respins cererea unei institutii publice interesand esalonarea la plata a obligatiilor fixate printr-o hotarare irevocabila anterioara. Cererea institutiei publice se intemeia pe prevederile art. 6 din O.G. 22/2002. In motivarea solutiei pronuntate Tribunalul a retinut ca „Statul si institutiile publice au indatorirea de a veghea la respectarea principiului legalitatii si de executa de bunavoie hotararile judecatoresti de condamnare a lor, termenul rezonabil prev. de art. 6 fiind aplicabil si faza executarii silite (a se vedea, in acest sens, cauza Ruianu c. Romaniei, cauza Pini s.a. contra Romaniei, Sandor c. Romaniei, V. Ionescu c. Romaniei, Sabin Popescu c. Romaniei). Curtea, in cauza Sandor, a reamintit ca nu este oportun sa ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie. Cu alte cuvinte, refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului constituie si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I. ”, mentionandu-se si ca „In consecinta, statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere.”.

Hotararea Tribunalului Brasov este supusa recursului.

2. Curtea de Apel Bucuresti, prin decizia civila nr. 1165/2009, a retinut ca „Pe cale de consecinţă, dacă se refuză sau se omite executarea unei hotărâri, ori se întârzie executarea sa, garanţiile art. 6 îşi pierd raţiunea. Mai mult, Curtea a apreciat că pretenţia că reclamantul ar trebui să recurgă la executarea silită nu este oportună, deoarece acesta pe parcursul unei proceduri judiciare a obţinut o creanţă împotriva statului, respectiv împotriva unei instituţii publice. De asemenea, a pretinde creditorului că pentru realizarea creanţei sale ar trebui să formuleze o nouă acţiune pentru obligarea debitoarei de a prevedea în buget sumele necesare îndestulării sale ar reprezenta o sarcină oneroasă pentru partea care deja a stabilit dreptul său pe cale judecătorească.”.

3. Judecatoria Odorheiu Secuiesc, prin sentinta civila nr. 141/2009, cu privire la aplicarea prev. art. 6 para. 1 C.E.D.O. a retinut: „In lumina jurisprudentei CEDO accesul liber la justitie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica intema a statului contractant ar permite ca o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila sa ramana inoperanta in detrimentul uneia dintre parti (vezi cauza Sandor contra Romaruei 2005, cauza Sacaleanu contra Romaniei 2007) iar in cazul refuzului organelor administratiei publice ale statului de a executa 0 hotarare judecatoreasca garantiile conferite de art.6 din Conventie de care beneficiazii justitiabilul pierd orice ratiune de a exista.”.

4. Judecatoria Sectorului 1, prin sentinta civila nr. 13416/2008, a inlaturat de la aplicare prevederile O.G. 22/2002 cu urmatoarea motivare „Raportat la hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sandor vs. Romania, instanta apreciaza ca dispozi1iile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astlel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007, care instituie un termen de 6 luni in favoarea debitorului institutie publica, pentru a-si indeplini obligatia de plata, termen in care debitorul nu poate fi supus executarii silite, chiar conditionat de probarea lipsei fondurilor alocate pentru executarea obligatiei de plata, constituie o incalcare a dreptului creditorului la un proces echitabil, contrara prevederilor art. 6 alin. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale.
Drept urmare, constatand existenta unui conflict intre dispozi1iile art. 2 din Ordonan1a Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007 si prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea Drepturilar Omului si a Liberta1ilor Fundamentale, instanta, in baza art. 11 si 20 alin. 2 din Constitutie, avand in vedere forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, va inlatura de la aplicare dispozitiile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007. ”.

5. Judecatoria Nasaud, prin sentinta civila 1605/2010, hotarare amplu motivata, a retinut: „In speta insa, Trezoreria Nasaud are calitatea de tert poprit , fiind singura abilitata sa realizeze operatiunile cu credite bugetare dispuse de institutiile publice locale. Deoarece aceasta functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin structurile sale organizatorice, este necesara cauzei si citarea acestuia , pentru opozabilitatea hotararii. Potrivit art. 2 lit. „g” din HG nr. 34/2009 , Ministerul Finantelor Publice indeplineste functia de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului. Deoarece, in cauza , creanta urmarita reprezinta disponibilitati ale bugetului debitoarei – unitate administrativ – teritoriala , fiind aplicabile prevederile art. 59 din Legea nr. 273/2006, instanta apreciaza ca Ministerul Finantelor Publice are calitate procesuala in cauza.”. In continuare Judecatoria Nasaud retine ca „instanta constata incalcarea in cauza si a prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului, prin pozitia manifestata de tertul poprit si Comuna Rebra. Astfel, potrivit art. 20 din Constitutia Romaniei, in cazul in care exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
Art. 6 alin. l din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, prevede dreptul persoanelor fizice si juridice la un proces echitabil. Potrivit hotariirii pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Hornsby c. Grecia, garantiile prevazute de art. 6 din Conventie sunt aplicabile si in faza exeeutarii silite a hotararii judecatoresti Intrucat procesul civil include si faza executarii silite . In caz contrar, ordinea juridica a unui stat, ar permite ca o hotarare definitiva si obligatorie sa ramana fara efect in detrimentul unei parti, dreptul de acces la o instanta devenind iluzoriu. In cauza Sandor c. Romania, Curtea a statuat ca este excesiv si, prin urmare, contrar dreptului la un proces echitabil, sa se pretinda unui creditor al statului sa recurga la o procedura de executare silita pentru a-si realiza dreptul de creanta stabilit intr-o procedura judiciara. Creanta urmarita in speta este concretizata pe calea procedurii jurisdictionale desfasurata in fata instante1or judecatoresti nationale, fiind materializata in decizia civila susmentionata. Debitor al acestei creante este Comuna Rebra – unitate administrativ teritoriala a Statului Roman. Tertul poprit este Trezoreria Nasaud, constituita in cadrul Administratiei Finantelor Publice din organigrama Ministerului Finantelor Publice – organ al administratiei de stat. Constatand, pentru aceste motive, existenta unui conflict intre norma interna prevazuta de art. 2 din O.G. nr. 22/2002 modificata prin Legea nr. 110/2007 si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in baza art. 20 din Constitutia Romaniei, instanta va inlatura de la aplicare prevederile art. 2 din O.G. nr. 2212002 modificata. ”.

6. Cu privire la refuzul executorului judecatoresc de a realiza acte de executare, inainte de trecerea unei termen de 6 luni de la data somatiei, instantele au retinut caracterul nelegal al acestei conduite. Judecatoria Targu Carbunesti, prin sentinta civila 1853/2010, a retinut ca obligativitatea executorului judecatoresc de a realiza executarea silita, inlaturand termenul de 6 luni.

7. Judecatoria Beius, prin sentinta civila nr. 1621/2009, a retinut ca prevederile O.G. 22/2002 contravin drepturilor fundamentale, inlaturand de la aplicare prevederile nationale.

8. Judecatoria Sfantu Gheorghe, prin sentinta civila nr. 1878/2009, a constatat conflictul intre prevederile O.G. 22/2002 si cele ale Conventiei E.D.O., inlaturand de la aplicare prevederile normei nationale.

9. Judecatoria Bailesti, prin sentinta civila nr. 861/2011, a constatat existenta unui conflict intre prevederile O.G. 22/2002 si cele ale Conventiei E.D.O., inlaturand de la aplicare prevederile normei nationale.

10. Judecatoria Targu Carbunesti, prin sentinta civila nr. 1366/2011, a dispus aplicarea prioritara a prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului, inlaturand de la aplicare prevederile O.G. 22/2002.

11. Judecatoria Reghin, prin sentinta civila nr. 298/2011, a constatat ca normele O.G. 22/2002 contravin prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Alt aspect important retinut de catre instante este ca Ministerul Finantelor Publice are calitatea de tert poprit, trezoreria fiind organizata in cadrul acestei structuri centrale, iar institutiile publice putand derula operatiuni de casa numai prin unitatile de trezorerie, conform art. 59 din cadrul Legii 273/2006. Trebuie mentionat ca derularea unei cereri de validare a popririi, in contradictoriu cu structuri functionale precum administratiile financiare ori unitatile de trezorerie, lipseste de efecte prevederile art. 460 alin. 4 C. pr. civila, care retin ca hotararea data asupra validarii devine titlu executoriu in raport cu tertul poprit.

Practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, pertinenta acestor cauze, este data, in principal, de hotararile din cauzele Sandor c. Romaniei, Tacea c. Romaniei, S.C. Prodcomexim nr. 1 si nr. 2 c. Romaniei, Abramiuc c. Romaniei (obligatia de plata a unei societati de stat), Negulescu c. Romaniei (sursa documentare hotarari C.E.D.O. interesand executarea silita pronuntate contra Romaniei aici >>).

Conform celor statuate de Curtea E.D.O. in cauzele Beian c. Romaniei, Tudor Tudor c. Romaniei, instantele nationale au obligatia sa ofere predictibilitate actului de justitie, respectand practica anterioara.

Razvan Nicolae MICUL

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate