Secţiuni » Interviuri
Interviuri
Women in Law
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Dreptul penal al afacerilor Interviuri Sistemul judiciar

Petre Voinescu in dialog cu Andrei Savescu despre valori, oameni si echilibru

7 noiembrie 2011 | JURIDICE.ro

Andrei Savescu: Candidati pentru functia de membru CSM, ca reprezentant din partea procurorilor de la parchetele de pe langa tribunale? Cum de ati luat aceasta decizie?

Petre Voinescu: Hotărârea de a candida pentru funcţia respectivă s-a cristalizat în mintea mea de-a lungul timpului ca rezultat al imposibilităţii practice de a rezolva unele probleme curente pe care le-am întâlnit pe parcursul activităţii desfăşurate ca procuror şi apoi ca prim-procuror, mai întâi la o unitate locală, dar cu un număr impresionant de dosare, peste 16.000, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, apoi ca prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi ulterior ca prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu. Ultima experienţă m-a făcut să înţeleg dificultăţile cu care se confruntă şi o unitate dinafara Bucureştiului, multe probleme fiind diferite de cele ale unităţilor din Capitală, cum ar fi , de exemplu, alocarea resurselor umane, imposibilitatea mobilizării forţelor în operaţiuni de amploare, etc.

Andrei Săvescu: Aveţi contact cu tinerele generaţii de magistraţi. Poziţia de formator INM vă oferă o altă perspectivă?

Petre Voinescu: Într-adevăr, activitatea desfăşurată în calitate de tutore de practică judiciară şi de formator la Institutul Naţional al Magistraturii şi la Şcoala Naţională de Grefieri m-a făcut să identific o serie de probleme care nu pot fi soluţionate la nivelul respectiv. În opinia mea rezolvarea acestora, ca şi ameliorarea deficienţelor întâlnite, pot fi realizate de Consiliul Superior al Magistraturii, care în viziunea mea, reprezintă un fel de miniparlament al magistraţilor.

Andrei Savescu: In ipoteza alegerii in CSM, va alaturati unei echipe care are un an de activitate. Cu directii si programe prestabilite, cum spuneati in proiectul dumneavoastra. Cum veti pune in practica ideile dumneavoastra?

Petre Voinescu: Situaţia concretă a acestui Consiliul Superior al Magistraturii a determinat organizarea de alegeri pentru locul respectiv şi nu pentru întregul Consiliu Superior al Magistraturii, ceea ce face ca noul membru ales al consiliului să se alăture unei echipe care are deja un an de activitate şi care şi-a format un plan de multianual, individualizându-şi propriile obiective.

Consider că integrarea mea în această echipă va fi una uşoară, întrucât personal am relaţii foarte bune cu toţi membrii secţiei de procurori, cunoscându-i pe aceştia în cadrul relaţiilor profesionale şi colaborând anterior la unele dintre activităţile desfăşurate, iar obiectivul meu principal va fi armonizarea poziţiei acestora în sensul lansării unor proiecte unice din partea întregii secţii de procurori. Desigur, aceasta nu înseamnă că voi renunţa la unele dintre obiectivele mele, iar proiectul pe care l-am elaborat, alături de calităţile personale, mă fac să cred că voi reuşi să-mi împărtăşesc opiniile şi celorlalţi membri deja aleşi.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Andrei Savescu: Sunteti prim procuror. Va doriti membru CSM. Credeti ca o reprezentare mai buna a colegilor poate fi facuta de o persoana cu functie de conducere?

Petre Voinescu: Nu văd nicio diferenţă între un simplu procuror şi o persoană cu funcţie de conducere în ceea ce priveşte buna reprezentare a intereselor colegilor. Consider că mulţi colegi cu funcţii de execuţie şi-au format deja o opinie în ceea ce priveşte principalele neajunsuri şi despre ce ar trebui remediat în sistemul judiciar.

Faptul că unii colegi cu mai multă experienţă şi poate mai potriviţi cu această funcţie nu şi-au depus candidaturile denotă însă o anumită neîncredere în posibilităţile reale ale CSM de a soluţiona aceste probleme sau cel puţin de a avea o poziţie tranşantă şi pe o singură voce pe anumite direcţii de acţiune. De altfel, în opinia mea, funcţiile de conducere sunt temporare şi ocupantul acestora nu înseamnă că are mai multe calităţi decât un procuror cu funcţii de execuţie, mulţi dintre aceştia exercitând anterior funcţii de conducere, chiar şi temporar, dar ceea ce este mai important, cu toţii exercităm activitatea de conducere a activităţii poliţiei judiciare pe propriile dosare.

Desigur că o persoană care a exercitat funcţii de conducere la diferite nivele şi la o unitate mică, şi la nivelul unei unităţi mari, dar mai ales la nivelul unei unităţi din afara Bucureştiului, are o mai bună viziune, prin comparaţie, asupra problemelor specifice fiecărui tip de unitate în parte.

Andrei Savescu: In proiect sustineti eliminarea diferenţelor nejustificat de mari apărute între salarizarea procurorilor ce îşi desfăşoară activitatea la nivele jurisdicţionale apropiate, dar în structuri diferite ale Ministerului Public. In ce sens? Aveti in vedere uniformizarea?

Petre Voinescu: Nu neapărat uniformizarea salariilor, ci tocmai o diferenţiere a lor în sensul unei plăţi corecte, corespunzătoare muncii prestate, şi cointeresării materiale mai pronunţate a procurorului, dar şi a personalului auxiliar. Mă refer aici pe de o parte la faptul că în prezent posibilitatea stimulării colegilor care lucrează dosare grele sau de impact este practic nulă. Într-o formă anterioară a legii de salarizare se prevedeau anumite sporuri pentru fiecare şedinţă în care a participat procurorul, pentru activitatea de supraveghere a urmării penale şi pentru activitatea de urmărire penală proprie. Îmi amintesc, fără a fi neapărat nostalgic, că undeva în anii 1997-1998, când îmi desfăşuram activitatea ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, din cauza lipsei de personal fusesem desemnat, alături de alţi colegi stagiari, să îmi desfăşor activitatea în toate cele trei compartimente ale unităţii de parchet, şi, deşi volumul de muncă era foarte mare, satisfacţia financiară era relevantă întrucât, prin aplicarea sporurilor, salariul net ajungea la nivelul unui procuror cu 20 de ani vechime.

Pe de altă parte, m-am referit la cazuri concrete în care speţele sunt asemănătoare din punct de vedere al complexităţii de instrumentare, cum ar fi de exemplu evaziunea fiscală, unde dacă prejudiciul este mai mare de 1.000.000 euro speţa este instrumentată de procurorul de la DNA şi trimisă spre judecată tot tribunalului, volumul de muncă fiind echivalent cu cel depus de un procuror de la parchetul de pe lângă tribunal într-un caz cu un prejudiciu de 999.999 euro.

Andrei Savescu: Sustineti promovarea procurorilor ca judecatori la Inalta Curte si chiar „transformarea acestei posibilităţi mai mult formale în una reală”. Totusi, nu apreciati ca este dificil ca, peste noapte, sa judeci dupa ce ani de zile ai trimis oameni in judecata?

Petre Voinescu: Ca să vă răspund tot printr-o întrebare, răsturnând întrebarea formulată de către dumneavoastră, vi se pare că un judecător de dosare penale care a dispus condamnări poate fi un bun apărător? Au fost judecători la ÎCCJ care au provenit dintre procurori şi cărora nu li s-a reproşat niciodată acest lucru.

Pe de altă parte, această posibilitate este o consecinţă a principiului pe care îl susţin cu fermitate de păstrare a statutului de magistrat al procurorului şi de înlăturare a tuturor presiunilor care s-ar putea exercita asupra acestuia.

Studiind legislaţia antebelică de organizare judecătorească, se constată faptul că de la început, pentru realităţile social politice româneşti, s-a preferat varianta unui procuror magistrat cu grad de corespondenţă cu judecătorii (procurorul general avea acelaşi grad cu vicepreşedintele ÎCCJ), pentru a-l proteja pe acesta de dorinţa inerentă a politicului de a folosi funcţia procurorului pentru anihilarea opoziţiei. În opinia mea această tendinţă există şi în prezent, indiferent de ce partid politic s-ar afla la guvernare.

Andrei Savescu: Care credeti ca este principalul neajuns al unui procuror de tribunal?

Petre Voinescu: Aş porni de la condiţiile de muncă care, cel puţin în ceea ce priveşte Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au rămas deosebit de grele legat de spaţiul alocat fiecărui procuror, cât şi numărul de dosare pe care aceştia trebuie să îl soluţioneze. Această situaţia se regăseşte aproape la toate unităţile de parchet de pe lângă Tribunal, ceea ce, pe lângă inexistenţa unei satisfacţii financiare reale în raport cu unităţile de parchet specializate sau mai mari în grad, determină migrarea multor colegi în cadrul acestor structuri şi o lipsă permanentă de personal specializat. Această mişcare are loc, pentru că, deşi mulţi dintre colegi iubesc ceea ce fac, sunt devotaţi parchetului de pe lângă tribunal sacrificându-şi timpul, energia şi familia, ei vad în final ca acest devotament nu le este recunoscut în nici un fel.

Pe lângă soluţia propusă mai sus de revenire la sporurile anterioare sau la găsirea unui sistem de plată a muncii efectiv depuse, consider că o soluţie şi mai la îndemână ar fi organizarea examenului de promovare pe loc, în fiecare sesiune de examene de promovare, oferindu-se un număr semnificativ de locuri şi pentru această categorie.

O altă problemă majoră o constituie, în opinia mea, imposibilitatea stabilirii unei norme cu privire la numărul de dosare de soluţionat raportat la complexitatea cauzei.

Nu în ultimul rând o altă problemă este cea a protecţiei fizice a magistratului procuror de la parchetul de pe lângă tribunal, care are în lucru dosare complexe, multe cu infracţiuni contra vieţii şi care privesc infractori deosebit de periculoşi. Este cunoscut faptul că, după plecarea din sediul parchetului, procurorului nu i se oferă nici un fel de protecţie decât pe o durată limitată şi în anumite condiţii limitative, deseori, mai ales în oraşele mai mici, procurorul întâlnindu-se pe stradă cu persoanele pe care le-a trimis în judecată.

Andrei Savescu: Va cunoasteti contracandidatii. Procurorii Alexandra Sinc si Stefan Crisu de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti. De ce sa va acorde votul dumneavoastra? Ce va recomanda in plus?

Petre Voinescu: Din punctul meu de vedere ambii colegi pot exercita funcţia de membru al CSM cu rezultate deosebit de bune. Personal sunt mai apropiat de obiectivele menţionate de către Ştefan Crişu în proiectul său.

În ceea ce mă priveşte, ca un plus, şi fără lipsă de modestie, mă consider o persoană echilibrată, conciliantă şi care este deschisă discutării fiecărei probleme, respectând cealaltă opinie, pe principiul că două capete sunt mai bune decât unul singur.

În actualul CSM mă văd ca un liant între poziţiile contrare ale membrilor secţiei de procurori şi ca un factor de echilibru, mergând pe ideea că de la fiecare persoană trebuie să iei părţile cele mai bune în vederea atingerii obiectivelor comune.

Andrei Savescu: Va multumesc.

Petre Voinescu: Si eu va multumesc.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership