Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Alegeri CSM. Proiectul proc. Petre Voinescu
07.11.2011 | JURIDICE.ro


Suntem in masura sa va prezentam textul integral al proiectului pentru CSM al proc. Petre Voinescu (prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunlul Giurgiu):

„PROIECT

PRIVIND PRINCIPALELE OBIECTIVE CE VOR FI AVUTE ÎN VEDERE ÎN EXERCITAREA MANDATULUI DE MEMBRU AL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PETRE VOINESCU

PRIM – PROCUROR

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GIURGIU

Bucureşti

2011

PROIECT

privind principalele obiective ce vor fi avute în vedere în exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

– SINTEZĂ –

I. Rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii şi necesitatea restructurării acestei autorităţi constituţionale

Modalitatea în care Consiliul Superior al Magistraturii îşi exercită competenţele legale determină implicaţii directe asupra întregului sistem judiciar.

Buna funcţionare a acestui organism, echilibrul pe care trebuie să-l asigure în sistemul judiciar, dar şi între acesta şi celelalte puteri constituţionale, constituie o preocupare majoră a corpului magistraţilor.

Subfinanţarea sistemului judiciar, amânarea nejustificată a plăţii drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti şi propunerile de modificare a legislaţiei cu privire la răspunderea disciplinară reprezintă provocări  la adresa statutului magistratului  care se cer a fi gestionate cu prioritate de către actualul Consiliul Superior al Magistraturii.

În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să devină una dintre cele mai puternice autorităţi publice centrale.

Proiectul privind obiectivele pe care urmăresc să le realizez are la bază tocmai necesitatea reformei instituţionale împreună cu toate componentele structurale ale acesteia. În acest context, deşi noul membru ales din partea parchetelor de pe lângă tribunale trebuie să se integreze într-un organism care funcţionează deja, având o parte din programe şi din direcţii prestabilite, acesta trebuie să fie totodată capabil să îşi impună propriile idei, inclusiv în sensul celor menţionate mai sus.

Ceea ce consider a fi deosebit de important în promovarea publică a soluţiilor este abordarea acestora pe baza respectului reciproc, a echilibrului, cointeresării şi comunicării permanente.

Legat de faptul că CSM trebuie să sprijine nu doar ideea de justiţie, dar şi interesele magistraţilor, ca parte integrantă a sistemului, consider că această instituţie îşi poate îndeplini rolul constituţional prin implementarea următoarelor direcţii de acţiune:

1. Finanţarea corespunzătoare a sistemului judiciar;

2. Asumarea rolului de reprezentant şi purtător de cuvânt al sistemului judiciar;

3. Obiectivizarea şi transparenţa procedurilor care ţin de  cariera magistraţilor şi a propriului personal;

4. Responsabilizarea sistemului judiciar;

5. Creşterea calităţii şi eficientizarea actului de justiţie prin asigurarea unui volum optim de  muncă;

6. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a magistraţilor;

7. Protecţia magistraţilor, inclusiv cea de natură fizică;

8. Creşterea încrederii în sistemul judiciar;

9. Contactul permanent cu magistraţii şi raportare permanentă a activităţii către magistraţi;

10. Eficientizarea propriei activităţi a CSM.

II. Obiective de atins prin implementarea direcţiilor de acţiune menţionate mai sus

1. Obiective de atins in ceea ce priveşte consolidarea şi apărarea statutului procurorului

– păstrarea statutului de magistrat al procurorului consacrat prin Constituţie

– inamovibilitatea acestuia, având în vedere că atât judecătorul cât şi procurorul sunt magistraţi şi corespondenta unor gradaţii asemănătoare.

2. Obiective privind apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a procurorilor.

– promovarea unei politici de încurajare a procurorilor care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională le sunt afectate în orice mod să se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii

– stabilirea obligaţiei CSM de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

– hotărârile pronunţate în materia apărării reputaţiei profesionale a procurorilor de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să fie aduse la cunoştinţa publicului într-un timp cât mai scurt

– respingerea oricăror eventuale solicitări ale Comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează.

autonomia financiară.

– obţinerea a unui prag minim de cel puţin 1% din produsul intern brut la bugetul instanţelor şi parchetelor

– interzicerea prin lege a rectificării negative a bugetului instanţelor şi parchetelor pe parcursul anului fiscal in curs.

– proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor urmează a fi construite de către procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, împreună cu managerii economici, cu consultarea tuturor parchetelor subordonate şi ţinând seama de nevoile reale ale acestora.

– readucerea la bugetul parchetelor a sumelor obţinute din cheltuielile judiciare şi amenzile administrative.

– plata integrală a restanţelor salariale din aceste fonduri, procedând, totodată, la explicarea în media a necesităţii executării acestor hotărâri definitive

– eliminarea diferenţelor nejustificat de mari apărute între salarizarea procurorilor ce îşi desfăşoară activitatea la nivele jurisdicţionale apropiate, dar în structuri diferite ale Ministerului Public.

– revenirea la sistemul stimulativ al sporurilor salariale acordate în funcţie de activitatea efectiv prestată, sporuri care să poată fi cumulate

– regândirea sistemului de protecţie fizică a magistratului, pornind de la cazuri concrete, inclusiv prin modificări legislative, care să îi asigure o protecţie reală.

– sumele reţinute din salarii ca şi asigurare de sănătate să fie redirecţionate către un pachet de servicii medicale periodice de calitate

– asigurarea întregii logistici necesare care să contribuie la crearea unui climat normal la locul de muncă, în sensul unei desfăşurări normale a activităţii şi a prevenirii bolilor profesionale

a) Obiective legate de recrutarea în magistratură

– creşterea numărului de locuri scoase la concursul de admitere, ţinându-se cont de nevoile reale de resurse umane specializate în sistem.

– axarea programei de formare iniţială mai mult pe partea practică.

– menţinerea celei de a doua modalităţi de admitere în magistratură prin promovarea concursului organizat pentru persoane cu o vechime de cel puţin 5 ani în anumite specialităţi juridice, având în vedere că în sistem sunt multe locuri vacante de execuţie nesolicitate (parchete unde îşi exercită activitatea un singur procuror)

– analizarea posibilităţii primirii în magistratură a avocaţilor cu 5 ani vechime pe baza unui simplu interviu, corelat cu posibilitatea magistraţilor cu un minim de 5 ani vechime de a putea să intre în avocatură pe bază de interviu.

b) Obiective legate de promovarea în funcţii de execuţie

– promovarea în funcţii de execuţie trebuie regândită astfel încât examenul să vizeze aspecte practice necesare profesiei, prin instituirea unui examen de ordin practic.

– modificarea regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, în ceea ce priveşte termenul de 6 luni, în sensul că fructificarea examenului/concursului de promovare să nu mai fie condiţionată de nici un termen.

– obligativitatea de a scoate  la concurs în fiecare sesiune a unui număr de locuri pentru promovarea pe loc, stabilit prin noul regulament, pentru fiecare unitate şi nivel jurisdicţional.

– iniţierea unei dezbateri cu procurorii privind modalitatea de promovare în structurile specializate DIICOT/DNA, întrucât au existat nemulţumiri referitoare la discriminarea pozitivă a celor ce promovează în aceste structuri.

– recunoaşterea necondiţionată prin echivalare a gradelor profesionale obţinute de magistraţi în temeiul legilor de organizare judecătorească anterioare.

c) Obiective legate de promovarea în funcţii de conducere

– modificarea regulamentului în sensul solicitării punctului de vedere al colectivului de procurori de unde provine candidatul (cu asigurarea confidenţialităţii) şi al celui în care acesta urmează să îşi desfăşoare activitatea.

– stabilirea unor criterii obiective clare de evaluare a proiectului de management care să ţină cont de specificul fiecărei unităţi şi posibilitatea contestării rezultatului obţinut la susţinerea proiectului.

– eliminarea testării scrise şi evaluarea abilităţilor de comunicare ale candidaţilor prin intermediul unui interviu care să pună accentul pe situaţii concrete din practică.

– în condiţiile în care, după primul mandat, candidatul a confirmat că este un manager eficient şi nu există un contracandidat pe funcţia respectivă, să nu mai fie necesară susţinerea unui nou examen de promovare în funcţia de conducere, fiind suficiente verificarea implementării proiectului de management susţinut la examen, obţinerea punctului de vedere al procurorilor şi personalului auxiliar din cadrul parchetului şi susţinerea unui interviu.

simplificarea interviului în privinţa numirilor în funcţii de conducere (altele decât cele ocupate prin concurs) şi accentuarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca factor decizional.

– clarificarea rolului ministrului justiţiei în relaţia cu Ministerul Public în sensul că autoritatea exercitată de către acesta asupra activităţii procurorilor să fie una strict cu caracter administrativ.

– modificarea legii în sensul ca delegarea pe funcţiile de conducere să se poată prelungi din 6 în 6 luni, până la ocuparea acesteia prin concurs, dar nu mai mult, prin însumarea tuturor perioadelor de delegare, pentru aceeaşi persoană, decât perioada unui mandat obţinut prin concurs [1].

– dacă pe timpul mandatului pe o funcţie de conducere, titularul candidează pe o altă funcţie de conducere sau pe o funcţie de execuţie de grad superior, să nu mai poată fi delegat pe funcţia iniţială dacă a promovat examenul, evitându-se, astfel, blocarea concomitentă a două locuri pe schema de personal.

 

e)  Obiective legate de posibilitatea promovării procurorilor ca judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

– păstrarea posibilităţii procurorilor de a promova la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

– transformarea acestei posibilităţi mai mult formale în una reală, întrucât, în ultimii ani doar un singur procuror a fost promovat ca judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

3. Obiective legate de reorganizarea şi eficientizarea activităţii procurorilor

– luarea unor măsuri atât de natură legislativă, cât şi de natură administrativă având în vedere evoluţia volumului de activitate înregistrată în ultimii ani, care va conduce la blocarea sistemului

– identificarea şi implementarea de soluţii care să permită sesizarea parchetelor numai cu cauzele cu autori cunoscuţi şi concentrarea activităţii către cauzele cu finalitate judiciară

– adoptarea unor schimbări de strategie a eficienţei ce ar putea îmbunătăţi organizarea parchetelor cum ar fi introducerea unor criterii clare de aplicare a principiului oportunităţii, înlăturarea excesului de incriminare, specializarea procurorilor

– echilibrarea schemelor de personal în raport de volumul de activitate al parchetelor

– motivarea analitică şi responsabilă a detaşării şi transferurilor, ţinând seama de interesul persoanei , avizele conducătorilor de unităţi, de volumul de muncă, de gradul de ocupare a schemelor şi de interesul personal

– apelarea la fondul de rezervă pentru ocuparea posturilor temporar vacante în funcţie de numărul acestora şi volumul de muncă

– preluarea şi trecerea în cadrul Ministerului Public, după o selecţie riguroasă, a unor echipe formate din ofiţeri de poliţie judiciară

– formarea unor structuri în coordonarea procurorilor constituite din poliţişti judiciarişti, specialişti, experţi, personal auxiliar care să permită o eficientizare a soluţionării cauzelor(după modelul D.N.A.)

– degrevarea procurorilor de alte activităţi conexe şi transferarea în mod substanţial a sarcinilor administrative către personalul de specialitate şi instituirea unei funcţii de grefier de nivel superior care ar putea întocmi anumite acte în numele procurorilor

– redimensionarea schemelor personalului auxiliar.

– punerea la dispoziţia procurorilor cu funcţie de conducere a unor mijloace de motivare a procurorilor şi personalului auxiliar

– necesitatea înfiinţării la unităţile cu volum mare de activitate a celui de-al doilea post de prim-procuror adjunct pentru întărirea capacităţii de îndeplinire a sarcinilor manageriale şi pentru eficientizarea şi responsabilizarea muncii în echipă

– întărirea capacităţii de comunicare externă a parchetelor prin angajarea unor persoane specializate în calitate de purtător de cuvânt

– conectarea tuturor parchetelor şi accesul tuturor procurorilor la baze de date referitoare la cazierul judiciar, cazierul fiscal, înmatriculări de autoturisme sau evidenţa informatizată a persoanelor

– discutarea propunerii de extindere a măsurii reţinerii luate de către procuror la o durată de 72 ore.

4. Obiective legate de formarea profesională iniţială şi continuă a procurorilor

– orientarea formarii profesionale în special pe domenii legate de însuşirea noilor prevederi ale codurilor penale, precum şi a normelor de procedură.

– evaluarea anuală a nevoilor de pregătire a magistraţilor, distinct pentru judecători şi procurori.

– îmbunătăţirea bazei de date a Institutului Naţional al Magistraturii – să conţină informaţii privind seminariile de pregătire profesională urmate de fiecare procuror şi criteriile obiective care au stat la baza selecţiei fiecărui procuror în funcţie de opţiuni.

– stabilirea unor criterii obiective în procesul de selecţiei a formatorilor la Institutul Naţional al Magistraturii, mult mai riguroasă.

– contactul magistratului cu alte sisteme de drept, prin participarea cât mai multor procurori/judecători la programele de perfecţionare organizate în străinătate.

5. Obiective legate de evaluarea profesională a procurorilor

– iniţierea unui proces de identificare la nivel naţional a limitelor volumului de activitate, a duratei rezonabile de îndeplinire a activităţii judiciare şi a complexităţii cauzelor alocate procurorilor.

– evaluarea activităţii procurorilor cu funcţii de conducere să se facă în raport de implementarea proiectului de management prezentat la ocuparea funcţiei.

– evaluarea profesională individuală a procurorilor trebuie să fie reală, mult simplificată, care să poată diferenţia procurorii în raport de specializare, calitatea activităţii profesionale şi eficienţă.

6. Obiective legate de îmbunătăţirea cadrului legislativ privind răspunderea disciplinară şi materială a magistraţilor

– corelarea răspunderii materiale cu obligativitatea încheierii de către angajator, cu titlu gratuit, a unei asigurări de malpraxis.

– inspecţia judiciară trebuie să accentueze rolul său constructiv de recomandare, în scopul remedierii prompte a disfuncţionalităţilor constatate.

– identificarea factorilor de risc la adresa integrităţii şi corectitudinii magistraţilor şi luarea măsurilor instituţionale de eliminare a acestor factori.

7. Obiective legate de consolidarea capacităţii administrative, eficientizarea şi creşterea transparenţei activităţii Consiliului Superior al Magistraturii

A )Obiective privind îmbunătăţirea comunicării instituţionale

– îmbunătăţirea comunicării între membrii aleşi şi asigurarea unei comunicări reale a membrilor CSM cu magistraţii prin întâlniri periodice directe.

– îmbunătăţirea imaginii justiţiei şi o reacţie rapidă faţă de toate formele de imixtiune în activitatea procurorilor .

– în situaţia comiterii de către magistraţi a unor abateri disciplinare sau chiar de natură penală, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să se delimiteze public şi să aibă o reacţie promptă pentru ca aceste cazuri să nu atragă oprobriul public asupra întregului corp al magistraţilor.

– îmbunătăţirea relaţiilor dintre puterea judecătorească şi celelalte puteri ale statului.

b) Obiective legate de revizuirea competenţelor şi sporirea responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii

– Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să depună toate eforturile pentru recunoaşterea justiţiei ca domeniul naţional de importanţă strategică

– acces la informaţii privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, echitatea procedurilor, responsabilitatea CSM, promovarea integrităţii publice.

– responsabilizarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, prin obligarea acestora de a întocmi anual un  raport de activitate care să fie adus la cunoştinţa procurorilor şi discutarea sa în colectivele de procurori ce au ales membrul respectiv.

– comunicarea periodică cu asociaţiile profesionale şi cu societatea civilă cu privire la problemele de interes pentru sistem.

– trecerea, de lege ferenda, a activităţilor strict legate de cariera procurorilor şi organizarea parchetelor în competenţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

– conferirea Consiliului Superior al Magistraturii a dreptului de a solicita ministrului justiţiei să promoveze iniţiative legislative în domeniul judiciar,  iar acesta din urmă să nu le poată respinge decât în condiţii limitativ prevăzute de lege.

– stabilirea naturii obligatorii, conforme, pentru toate categoriile de avize solicitate Consiliului Superior al Magistraturii.

– eliminarea paralelismelor dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi conducerea Ministerului Public în emiterea de ordine şi  dispoziţii  adresate parchetelor.

c. Obiective legate de rolul şi independenţa Inspecţiei Judiciare

– accentuarea rolului său constructiv de recomandare, în scopul remedierii prompte a disfuncţionalităţilor constatate.

– recrutarea inspectorilor judiciari pentru ocuparea posturilor vacante, cu respectarea criteriului de reprezentativitate regională, cu stabilirea unor criterii profesionale credibile.

– instituirea interdicţiilor de exercitare a atribuţiilor inspectorului judiciar pentru toate unităţile din raza curţii de apel sau a parchetului de pe lângă curtea de apel de unde provine, sau unde a lucrat anterior.

– degrevarea Inspecţiei Judiciare de sarcini şi atribuţii de verificare ce pot fi date în competenţa conducerilor unităţilor de parchet sau prin procurorii anume desemnaţi.

– creşterea gradului de operativitate în soluţionarea cererilor privind apărarea bunei reputaţii profesionale.

PROCUROR
PETRE-DRAGOS VOINESCU


[1] A se vedea în acest sens situaţia Parchetului Tribunalului Bucureşti, unde funcţia de prim procuror este acoperită prin delegare de aproape 4 ani, pentru una dintre persoanele ce au fost delegate pe acest post operand o delegare mai lungă decât un mandat efectiv la care dă dreptul promovarea examenului pe  funcţia respectivă.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Alegeri CSM. Proiectul proc. Petre Voinescu”

  1. Florin-Iulian HRIB spune:

    „a) Obiective legate de recrutarea în magistratură:
    […]
    – analizarea posibilităţii primirii în magistratură a avocaţilor cu 5 ani vechime pe baza unui simplu interviu”!!!

    SUPERTARE! Cred ca si Monica Macovei va invidiaza proiectul. Pacat ca avocatii nu au drept de vot la alegerile astea pt. CSM, altminteri ati fi iesit invingator detasat…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate