Secţiuni » Noutăţi
Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Pentru magistrati se largeste sfera abaterilor disciplinare
09.11.2011 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Secretarul de stat Lidia Barac a declarat miercuri, 9 noiembrie 2011, la finalul sedintei de Guvern: „Bună ziua! Daţi-mi voie să vă informez (…) în legătură cu trei proiecte de acte normative, între care două vizează o iniţiativă comună a Ministerului de Justiţie cu Secretariatul General al Guvernului, iar unul, o iniţiativă exclusivă a Ministerului de Justiţie. De la început, doresc să vă spun că întrebările, spre care dumneavoastră vă orientaţi, trebuie să aibă legătură exclusiv cu aceste probleme. Eu sunt secretar de stat în cadrul Ministerului de Justiţie şi înţeleg să fac informare în legătură cu cele trei subiecte.

În primul rând, vă informez că s-a aprobat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind trecerea unui imobil, aflat în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, în domeniul public al statului şi în administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Această hotărâre este extrem de importantă, întrucât asigură condiţiile materiale de muncă ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este instanţa supremă în statul nostru, provocată cu foarte multe dosare, care necesită o intervenţie cu celeritate pentru obţinerea unui rezultat. (…)

Tot astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de Hotărâre pentru transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în administrarea Ministerului Public, şi anume pentru funcţionarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Şi în acest caz s-a dat atenţie şi s-au luat măsurile necesare pentru realizarea condiţiilor materiale de funcţionare ale acestui Parchet.

Cât priveşte proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Guvernul a aprobat acest proiect de lege și conţine modificări şi completări la legile menţionate în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor şi reorganizării Inspecţiei Judiciare pentru consolidarea eficienţei acestei instituţii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

În esenţă, cât priveşte răspunderea disciplinară a magistraţilor, proiectul de lege a extins sfera abaterilor disciplinare. Cea mai importantă normă, însă, este legată de completarea art. 14 din Legea 303/2004, normă care vizează accesul în magistratură.

Propunerea este aceea de a reintroduce, de altfel, cerinţa bunei reputaţii pentru accesul în magistratură.

Vă reamintesc că această cerinţă a existat în Legea 92/1992 şi în împrejurări absolut nefericite pentru starea justiţiei noastre norma a fost abrogată în anul 2005 și iată că am reintrodus-o. Pe cale de consecinţă, pierderea oricăreia dintre condiţiile de acces în magistratură echivalează deopotrivă cu încetarea funcției de magistrat. În alte cuvinte, pierderea reputaţiei ca şi condiţie de acces în magistratură duce la încetarea funcţiei de magistrat.

Cât priveşte sfera abaterilor disciplinare, având în vedere specificul acestei profesii, acestei misiuni de a fi magistrat, lista se deschide cu o abatere disciplinară constând în manifestările care aduc atingere onoarei sau proprietăţii profesionale, or prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara atribuţiilor de serviciu.

Alte abateri introduse de această reglementare vizează: obstrucţionarea activităţii de inspecţie a judecătorilor, a inspectorilor judiciari prin orice fel de mijloace, lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii; utilizarea unor expresii neadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului sau motivarea acestora în mod vădit, contrar raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea profesiei de magistrat; nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale, precum şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul recursurilor în interesul legii, care, potrivit Constituţiei şi legii, sunt obligatorii; exercitarea funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă, abatere care a existat şi există în legislaţia în vigoare – noutatea este că prin această reglementare se dă o definiţie celor două sintagme – ce înseamnă „rea-credinţă” şi „gravă neglijenţă”. „Reaua-credinţă” se poate reţine atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. Există „gravă neglijenţă” când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil normele de drept material sau procesual. Sigur că şi celelalte abateri existente în legislaţia în vigoare au fost uşor amendate, în funcţie de cerințele jurisprudenţiale, aşa cum au reieşit ele inclusiv din contenciosul administrativ exersat la nivelul Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Şi sancţiunile disciplinare au fost uşor amendate, în sensul că sancţiunea mutării disciplinare pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet a fost circumscrisă în mod diferit faţă de reglementarea în vigoare, când această mutare se făcea la distanţă sau la un parchet din raza aceleiaşi jurisdicţii a Curţii de Apel sau Parchetului de pe lângă Curte. Acum, această sancţiune vizează deplasarea magistratului sancţionat, dacă i se aplică această sancţiune, la o instanţă sau la un parchet din jurisdicţia altei curţi de apel sau altui parchet de pe lângă curtea de apel, în raport cu cele la care el funcţionează.

Cât priveşte Inspecţia Judiciară, această instituţie, după cum ştiţi, în legislaţia în vigoare, funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, nu se subordonează acestui consiliu, dar din punct de vedere organizatoric, dacă lucrurile au rămas ca în actuala reglementare, din punct de vedere funcţional, noua reglementare modifică lucrurile, în sensul că asigură o mai mare independenţă funcţională a Inspecţiei Judiciare, în raport cu CSM, prin aceea că reglementarea aceasta instituie Inspecţia Judiciară, îi atribuie personalitate juridică, un buget distinct de bugetul Consiliului, iar formele de acces ale inspectorilor judiciari, cariera acestora, concursul, selectarea acestora aparţin evident Inspecţiei Judiciare, ca organ cu personalitate juridică. Doar inspectorul-şef urmează reglementarea în vigoare, în sensul că este aprobat prin intermediul CSM. Cât priveşte titularii acţiunii disciplinare, legea extinde sfera titularilor, după cum urmează: pot porni acţiunea disciplinară inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare; în cazul judecătorilor – ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în cazul procurorilor se adaugă inspectorilor Inspecţiei Judiciare, ministrul Justiţiei şi procurorul general al României. Procedura ca atare de cercetare, evaluare, propunere, sancţionare este derulată exclusiv la nivelul Inspecţiei Judiciare, iar dreptul de aplicare a sancţiunilor aparţine exclusiv Consiliului Superior prin secţiile sale de disciplină, secţia pentru judecători, secţia pentru procurori, hotărârile putând fi atacate la ÎCCJ, la Completul de cinci judecători. Pentru hotărârile secţiei care nu presupun sancţiune şi nu sunt de sancţionare a magistratului, cele de deplasare sau de respingere a sesizării, există o cale de atac la Curtea de Apel Bucureşti, adică la instanţa de contencios administrativ şi fiscal. Cam acestea ar fi noutăţile pe care le aduce proiectul care este de inspiraţie europeană în propunerile pe care le-am avut în vedere, soluţiile legislative urmăresc soluţii pe care le întâlnim în spaţiul european, în toate ţările membre. Mulțumesc.”

Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.