Secţiuni » Interviuri
Interviuri
 1 comentariu

Interviu Alexandru Șerban. Despre viitorul Inspecției Judiciare
11.11.2011 | Mihaela TOPLICEANU

Secţiuni: Interviuri, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Mihaela Topliceanu: Guvernul a decis să meargă pe mâna Ministerului justiţiei în privinţa acestui proiect deosebit de important pentru sistem. Cum comentaţi, având în vedere că CSM a adus numeroase amendamente la modificările propuse de Cătălin Predoiu?

Alexandru Şerban: Consider că Ministerul Justiţiei trebuia să analizeze cu mai multă atenţie observaţiile şi propunerile Consiliului referitoare la acest proiect legislativ. Cu atât mai mult cu cât acestea priveau chestiuni de substanţă şi reprezintă punctul de vedere asumat de  întreg sistemul judiciar. Rezultatul ar fi fost o abordare mai matură şi echilibrată din partea ministerului privind problematica răspunderii disciplinare a magistraţilor. Oricum, dacă Guvernul nu a ţinut cont de poziţia CSM, Parlamentul trebuie să o facă şi vom încerca să-i convingem de asta, la dezbaterile din comisiile juridice, prin argumentele solide, de natură tehnică. De altfel, am expus deja aceste argumente în avizul nostru condiţionat.

Mihaela Topliceanu: Înţeleg că se vrea ca Inspecţia Judiciară să nu mai fie subordonată Consiliului Superior de Magistraturii. De ce nu e bun proiectul, din moment ce pare că oferă o independenţă totală inspectorilor?

Alexandru Şerban:  Este o uşoară contradicţie aici. Spuneți bine că pare. Formal, Inspecţia Judiciară va fi independentă. În realitate, însă, prevederile proiectului limitează drastic această independenţă. Aş exemplifica cu două situaţii. Potrivit proiectului, dacă inspectorul propune clasarea sesizării, ministrul justiţiei poate să solicite motivat completarea verificărilor prealabile, atunci când apreciază că acestea nu sunt complete. Mai mult, ministrul poate dispune direct începerea cercetării disciplinare prealabile cu privire la un magistrat, chiar dacă inspectorul a propus clasarea. Se pune atunci întrebarea, în mod legitim: unde mai este independenţa clamată a inspecţiei? Apoi, în proiect se prevede că rezoluţiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul şef, cu posibilitatea ca acesta din urmă să infirme soluţia propusă. Nici aici nu mai putem vorbi, în nici un caz, de independenţă.

Mihaela Topliceanu: Poziția CSM e fără nuanțe: prin adoptare proiectului s-ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat în momentul în care ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al României vor avea dreptul să sesizeze Inspecţia Judiciară şi să ceară cercetarea disciplinară a unor judecători şi procurori, în cazuri motivate. Totuși, cei trei sunt membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii. În ce fel s-ar schimba lucrurile prin această nouă prevedere?

Alexandru Şerban:  În ceea ce-l priveşte pe ministrul Justiţiei, CSM a considerat că nu este normal ca Executivul să fie implicat direct în sfera răspunderii disciplinare a magistraţilor. Este de neconceput ca reprezentanţii politicului să poată să se îndrepte împotriva magistraţilor şi să încerce să-i influenţeze potrivit propriilor scopuri. În plus, cred că atât ministrul, cât şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al României, făcând parte din CSM, au deja suficiente pârghii pentru contribui la reglarea eventualelor derapaje din sistem.

Mihaela TopliceanuPentru accesul în magistratură şi pentru menţinerea în funcţia de magistrat, proiectul legislativ reintroduce cerinţa “bunei reputaţii”, existentă în perioada 1992-2005.  Ce aveți împotriva aceastei cerinţe? Magistraţii trebuie să fie exemple morale…

Alexandru Şerban: Şi în forma actuală a legii este prevăzută condiţia „bunei reputaţii”. E adevărat, aceasta este necesară doar pentru accederea în profesie. Înţeleg însă că acum se vrea ca această condiţie să fie necesară pe toată durata desfăşurării activităţii de magistrat. Nu mă-nţelegeţi greşit, e firesc ca magistraţii să aibă în permanenţă o bună reputaţie. Problema apare în momentul în care constatăm că această noţiune nu este definită de către iniţiatorul proiectului, ceea ce lasă posibilitatea a numeroase interpretări, posibil greşite şi rău intenţionate. Asta cu atât mai mult cu cât se vrea ca „orice persoană interesată” să poată sesiza Inspecţia cu privire la buna reputaţie a unui magistrat. Cred ca astfel de situaţii trebuie evitate, CSM având deja, prin secţiile în materie disciplinară, posibilitatea de a decide în tot ceea ce priveşte cariera profesională a unui magistrat.

Mihaela TopliceanuÎn privinţa modificărilor aduse abaterilor disciplinare, CSM a susţinut că „proiectul aduce atingere gravă independenţei justiţiei”. E o afirmaţie gravă.

Alexandru Şerban: Aici este unul dintre cele mai importante locuri unde opiniile Ministerului şi Consiliului sunt divergente. Concret, noi considerăm ca fiind complet greşite modificările privind abaterea judiciară prevăzută de art. 99 lit h din Legea nr. 303/2004 (lit. ţ în proiect).

Abaterea judiciară nu poate sancţiona decât acele conduite care nu privesc actul de justiţie în sine, ci desfăşurarea activităţii de sistem, exterioare judecăţii propriu-zise. Aplicarea normelor de drept material şi procesual la situaţiile concrete ţine de esenţa actului de justiţie, hotărârile judecătoreşti fiind supuse doar controlului judecătoresc, prin căile de atac. Iar verificarea aplicării legii de către judecător presupune repunerea în discuţie a actului de judecată de către o autoritatea care nu este judiciară. Se instituie astfel o „suprainstanţă” care încalcă principiul independenţei judecătorului.

Astfel, consider, ca şi colegii mei, că  proiectul MJ de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii e un regres în reformarea sistemului şi aduce atingere gravă independenţei justiţiei.

* multumim Info CSM

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti