Codul muncii si Legea Dialogului social: noutati teoretice si practice – Sibiu, 15 noiembrie 2011. UPDATE: Cum a fost. IMAGINI

18 noiembrie 2011 | JURIDICE.ro

Marti, 15 noiembrie 2011 (10.00 – 18.00), Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” din Sibiu în colaborare cu Centrul de Studii şi Cercetări Juridice şi Administrative, cu sprijinul Societăţii de Ştiinţe Juridice, organizeaza simpozionul

Codul muncii şi Legea Dialogului social: noutăţi teoretice şi practice

Evenimentul se va desfăşura la Centrul de Reuniune Academică a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, str. Banatului, nr. 6.

Partener media: JURIDICE.ro

Manifestarea ştiinţifică se bucură de participarea unor prestigioşi profesori şi specialişti ai dreptului muncii, reprezentând prima manifestare ştiinţifică dedicată domeniului dreptului muncii din istoria instituţiei.

>> Program simpozion

* * *

UPDATE: Acumulările teoretice şi practice de la data intrării în vigoare a Legii nr. 40/2011 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii şi a Legii Dialogului social nr. 62/2011 au permis conturarea de opinii clare şi formularea de concluzii privind instituţiile dreptului muncii care au fost supuse analizei.

Lucrările Simpozionului au fost deschise de dl. prof. univ. dr. Ioan Leş – decanul Facultăţii de Drept şi de dna. conf. univ. dr. Marioara Ţichindelean, care au subliniat importanţa acestei reuniuni academice în spectrul cercetării ştiinţifice. S-a evidenţiat în mod deosebit că prin tematica abordată acest Simpozion reprezintă prima manifestare ştiinţifică dedicată raporturilor de muncă din istorica instituţiei. Concomitent, după modificarea Codului muncii şi intrarea în vigoare a Legii Dialogului social manifestarea ştiinţifică de la Sibiu este şi prima manifestare desfăşurată într-un alt centru universitar decât capitala ţării, Bucureşti. Iniţiativa a aparţinut cadrelor didactice titulare la disciplina dreptul muncii: conf. univ. dr. Marioara Ţichindelean şi lector univ. dr. Monica Gheorghe.

Programul de desfăşurare a fost structurat pe două tematici, o parte vizând dreptul colectiv al muncii şi una dedicată dreptului individual al muncii.

În acest cadru, lucrările au fost deschise de dna. Veronica Voinescu care a prezentat tema „Aspecte privind contestarea reprezentativităţii organizaţiilor sindicale”.

În contiuare au fost abordate problemele actuale privind contractul colectiv de muncă, prof. univ. dr. Alexandru Ţiclea prezentând etapele procedurii de negociere colectivă – „Declanşarea procedurii de negociere colectivă”.

O altă temă care a atras interesul auditoriului a fost cea aleasă de dna. prof. univ. dr. Magda Volonciu referitoare la „Contracte şi acorduri colective”.

Problemele privind extinderea efectelor contractului colectiv de muncă, dar şi posibilitatea declanşării unui conflict, născut din neexecutarea – parţială sau în întregime – a contractului ori a acordului colectiv de muncă au fost clarificate de lector univ. dr. Gabriel Uluitu în cadrul subiectului „Efectele contractului colectiv de muncă”.

Noutăţile aduse de Legea Dialogului social în materia tipurilor de grevă, a condiţiilor de declanşare, desfăşurare şi încetare a unei greve au fost prezentate de dna. prof. univ. dr. Raluca Dimitriu în lucrarea intitulată „Aspecte de noutate privind greva din perspectiva Legii Dialogului social”.

Antrenarea răspunderii juridice a organizatorilor unei greve şi a participanţilor la o grevă a atras exprimarea mai multor opinii din partea participanţilor, discuţiile purtându-se pe marginea temei „Răspunderea reparatorie a organizatorilor şi a salariaţilor participanţi la o grevă nelegală, precum şi natura juridică a unei atare răspundere în condiţiile aplicării Legii Dialogului Social” prezentată cu multă rigurozitate de dl. Dr.H.c. Şerban Beligrădeanu.

A doua parte a lucrărilor Simpozionului, rezervată dreptului individual al muncii, a debutat cu prezentarea unor problematici de mare actualitate privind criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului, aplicabile la nivelul angajatorului, stabilirea obiectivelor de performanţă individuală, a criteriilor de evaluare a realizării acestor obiective, precum şi consecinţele neîndeplinirii lor. Toate acestea au fost relevate printr-un studiu de caz şi clarificate de dl. prof. univ. dr. Ion Traian Ştefănescu în cadrul prelegerii intitulată „Obiectivele de performanţă individuală şi criteriile de evaluare profesională ale salariaţilor”.

De o deosebită utilitate teoretică şi practică a fost şi tema „Suspendarea contractului individual de muncă” prezentată de dra. lector univ. dr. Luminiţa Dima care a punctat toate modificările aduse acestei instituţii.

Particularităţile reglementării actuale ale contractului individual de muncă pe durată determinată, normat rigid în trecut, au fost subliniate de dl. lector univ. dr. Radu-Răzvan Popescu în lucrarea „Contractului individual de muncă pe durată determinată, din perspectiva modificărilor aduse Codului muncii prin Legea nr. 40/2011”.

Situaţia salariatului temporar şi a tipurilor de contracte pe care le poate încheia au fost evidenţiate de dl. lector. univ. dr. Ştefan Naubauer în cadrul prelegerii intitulată „Aspecte practice privind modificările intervenite în materia muncii prin agent de muncă temporară”.

Aspectele privind radierea de drept a sancţiunilor disciplinare, instituţie nou introdusă în Codul muncii, prin care a fost înlăturată o lacună serioasă a reglementării anterioare, au fost prezentate de dra. conf. univ. dr. Brânduşa Vartolomei – „Radierea de drept a sancţiunilor disciplinare”.

În continuare, cuvântul a revenit dnei. lector univ. dr. Monica Gheorghe, care a expus completările aduse Codului muncii în materia răspunderii patrimoniale a salariaţilor, care dau expresie unor necesităţi practice. Astfel, condiţiile şi consecinţele încheierii unui acord între angajator şi salariat cu privire la recuperarea pagubei produsă de salariat au fost prezentate în cadrul prelegerii intitulată „Aspecte de noutate privind răspunderea patrimonială a salariaţilor”.

Prelegerea „Competenţa soluţionării litigiilor dintre salariat şi angajator cu privire la reţinerile nelegale din salariu, a impozitului pe venit şi contribuţiile sociale” susţinută de dl. dr.H.c. Şerban Beligrădeanu a lansat noi dezbateri între participnaţi, în urma cărora s-au exprimat concluzii pertinente.

Lucrările Simpozionului au fost finalizate de susţinerea „Consideraţii teoretice şi practice privind jurisdicţia muncii” prezentată de dna. conf. univ. dr. Marioara Ţichindelean care a clarificat neconcordanţele existente între dispoziţiile Codului muncii şi ale Legii Dialogului social cu privire la termenele de sesizare a instanţei, competenţa teritorială a instanţei judecătoreşti, precum şi caracterul hotărârii judecătoreşti.

Subliniem faptul că după fiecare prelegere a fost urmată de întrebări şi s-a realizat un schimb de opinii referitor la tematica prezentată.

Concluziile manifestării ştiinţifice au fost prezentate de dl. prof. univ. dr. Ion Traian Ştefănescu care a evidenţiat că, în contextul globalizării, al crizei economice actuale care produce efecte şi în România, problematica drepturilor sociale este, într-un fel sau altul, pusă în discuţie de către reprezentanţii capitalului, de către autorităţile guvernamentale, dar, de pe alte poziţii, şi de organizaţiile sindicale. Toate fenomenele economice, inclusiv criza, la nivel global sau naţional îşi pun pecetea cu deosebire asupra legislaţiei muncii şi a legislaţiei securităţii sociale. Flexisecuritatea – concept invocat cu deosebire în ultimii ani – nu constituie în realitate decât un efect pe planul dreptului muncii al dificultăţilor întâmpinate în plan economic şi financiar. Este indiscutabil că sunt necesare măsuri pentru flexibilizarea reglementării raporturilor de muncă, dar cu asigurarea concomitentă şi a securizării lor, inclusiv în perioadele în care persoana nu este încadrată în muncă. Sintagma „dreptul muncii subminează dreptul la muncă” – promovată îndeosebi de patronate nu constituie un adevăr ştiinţific, ci o apreciere menită să favorizeze diminuarea unor drepturi ale salariaţilor în favoarea augmentării drepturilor patronale. Or, cu deosebire în perioada actuală este necesar să se asigure o proporţionalitate corectă între ocrotirea drepturilor salariaţilor şi interesele raţionale şi legitime ale patronilor. Este adevărat că în perioade diferite – aşa cum a arătat şi Curtea Constituţională – pot fi favorizate prin reglementările legale drepturile unei părţi (ale salariaţilor) în defavoarea altora (a patronilor). Tot astfel, şi vice-versa. Deasupra tuturor acestor considerente trebuie să se plaseze axioma care caracterizează de mai bine de un secol legislaţia muncii şi anume aceea că este o legislaţie precumpănitor de protecţie a salariaţilor, a celor care muncesc. Nihilismul juridic – care ar pune în discuţie în sens critic neobiectiv – modificarea Codului muncii şi reglementarea dialogului social prin Legea nr. 62/2011 nu ar folosi nimănui. De aceea este corect a spune că o bună parte a noilor reglementări au fost necesare şi sunt utile, după cum o altă parte sunt discutabile. Apare raţională ideea că legiuitorul va fi obligat să intervină cu modificări şi completări adecvate care să răspundă întrutotul cerinţelor pieţei muncii din România şi concomitent să respecte exigenţele normelor europene şi internaţionale ale muncii. În plus, se impune ca autorităţile statale să modifice şi să completeze legislaţia muncii numai în baza acordului realizat în prealabil cu partenerii sociali.

În final, subliniem faptul că Simpozionul s-a bucurat de un real succes, iar organizatorii au lansat propunerea unei reuniuni anuale dedicată dreptului muncii.