LitigiiAchizitii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţii
Drept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silită
FiscalitateFuziuni & AchiziţiiHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăInternetJocuri de norocMedia & PublicitateMedierePiaţa de capital
Procedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiSocietăţiTelecomVaria
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
JURIDICE
20.884 citiri
Print Friendly

ICCJ. Persoana fizica autorizata. Patrimoniul de afectatiune. UPDATE: Nota Radu Rizoiu

21 noiembrie 2011 | Corina CIOROABĂ, Radu RIZOIU, Corina CIOROABA

Ştiaţi că... puteţi urmări toate conferinţele şi dezbaterile JURIDICE.ro aproape gratuit?

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 1072 din 31 martie 2009 pronunţată în recurs de Secţia comercială a Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie având ca obiect excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes) că, potrivit prevederilor OUG nr. 44/2008 (privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale), persoana fizică autorizată (PFA) are un statut de entitate juridică diferit de cel al persoanei fizice şi că PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi în completare cu întregul său patrimoniu. În speţă, imobilul a fost cumpărat şi înscris în cartea funciară pe numele persoanei fizice autorizate, fiind folosit pentru desfăşurarea activităţii comerciale a acesteia, astfel că nu este necesar consimţământul soţiei la momentul înstrăinării bunului, întrucât bunul nu face parte din patrimoniul comun al soţilor.

Corina CIOROABĂ

* * *

Notă: Datele prezentate in speta sunt extrem de interesante ca exemplu de scoala pentru teoria moderna a patrimoniului. Asa cum a demonstrat conferinta Teze si Antiteze de la Cluj, OUG 44/2008 („OUG44”) pare a fi incompatibila cu Noul Cod civil („NCC”). Voi incerca (extrem de lapidar – sub forma acestui comentariu) sa explic sistemul NCC si locul OUG44 in acest sistem. Desi cauza a necesitat aplicarea Vechiului Cod civil (si ar fi impus si aplicarea Codului familiei), principiile de baza sunt aceleasi, doar forma lor de exprimare a fost rafinata in NCC…

O precizare prealabila: din decizie nu rezulta daca a fost efectuata vreo analiza a modului de dobandire a imobilului de catre PFA (persoana fizica, stare civila: casatorit, supusa regimului legal al comunitatii de bunuri). O asemenea analiza ar fi putut explica modul in care imobilul a intrat in patrimoniul sau si eventuala operare a subrogatiei reale… Faptul ca numai comerciantul inregistrat ca PFA putea achizitiona spatiul in temeiul Legii nr. 550/2002 nu ofera o imagine completa a regimului bunului in cauza.

Unicitatea patrimoniului ramane un principiu nealterat de la scrierile lui Aubry si Rau incoace. Noul Cod civil nu modifica acest principiu: orice persoana este titulara unui (singur) patrimoniu (art. 31 alin. (1) NCC) si orice patrimoniu necesita un titular (art. 777 si art. 792 NCC). Ceea ce consacra Noul cod civil in terminis este posibilitatea de a stabili diviziuni ale patrimoniului. In treacat fie spus, aceasta posibilitate exista si sub imperiul vechii legislatii, Codul familiei si OUG44 continand exemple in acest sens.

Diviziunile patrimoniului poarta numele generic de „mase patrimoniale” (art. 31 NCC). Ele constituie veritabile patrimonii in miniatura, alcatuite din drepturi si obligatii care au legatura intre ele si in cadrul carora functioneaza regula subrogatiei reale cu titlu universal (art. 2324 NCC). Ele reprezinta universalitati de drept (juridice) spre deosebire de universalitatile de fapt care sunt doar colectii de bunuri (art. 541 NCC). Masele patrimoniale au insa un titular unic – titularul patrimoniului in cadrul caruia au fost operate aceste diviziuni (art. 32 NCC).

Anumite mase patrimoniale pot constitui (in temeiul legii) patrimonii de afectatiune (art. 31 NCC). In functie de modalitatea de afectare, patrimoniul de afectatiune poate fi (i) comercial (art. 2 pct. (j) OUG44); (ii) profesional (art. 33(1) NCC); si (iii) fiduciar (art. 773 NCC).

Fata de aceste clasificari, paratul T.E. din speta avea un patrimoniu (unic) divizat in trei mase patrimoniale distincte:
(a) masa bunurilor comune (afectat de modalitatea devalmasiei cu sotia T.A.);
(b) masa bunurilor proprii personale;
(c) masa bunurilor proprii profesionale constituita drept patrimoniu afectat exercitarii activitatilor comerciale autorizate.

Dincolo de aceasta divizare, T.E. ramane o unica persoana, persoana nefiind susceptibila de divizare sau multiplicare juridica. Aici consideram ca rationamentul instantei are o mica lacuna, atunci cand afirma ca „persoana fizica autorizata are un statut de entitate juridica distinct de cel al persoanei fizice”. Persoana este una singura si are un singur statut juridic. Patrimoniul sau insa poate fi supus unei divizari si fiecare masa patrimoniala poate avea un statut juridic distinct. Oricat de seducatoare este ideea unei persoane cu mai multe personalitati (juridice) si oricat incearca organele fiscale sa acrediteze ideea ca orice profesionist persoana fizica este un schizofrenic cu personalitate multipla, Noul Cod civil ne aduce cu picioarele pe pamant, explicand ca persoana este unica, si la fel este si patrimoniul sau. Prin urmare, mutarea unui drept dintr-o masa patrimoniala in alta nu reprezinta instrainare (art. 32), iar constituirea patrimoniului de afectatiune se realizeaza prin simplul act unilateral al persoanei fizice. Dispar astfel in negura vremii „contractele” (de comodat, de locatiune, de vanzare-cumparare) incheiate de X, persoana fizica, pe de o parte, cu X, PFA, pe de alta parte.

Un ultim comentariu: daca imobilul achizitionat facea parte din masa bunurilor comune, T.E. il putea afecta comertului sau doar cu acordul sotiei, T.A. (art. 345 NCC).

Radu RIZOIU


Aflaţi mai mult despre ,

CONFERINŢE JURIDICE detalii aici

12-13 mai 2017: Conferinţa de drept civil: bunurile incorporale
15 mai 2017: RED BUSINESS CONFERENCE: Poprirea - între lege şi realitate. Ce-i de făcut?
16 mai 2017: Probleme dificile de dreptul sportului (ed. 1)
17 mai 2017: Probleme dificile de dreptul muncii (ed. 6). Răspunderea disciplinară. Conferinţa Ion Traiam Ştefănescu
18 mai 2017: Probleme dificile de drept fiscal (ed. 4). Conferinţa Radu Bufan
19 mai 2017: Probleme dificile de drept penal şi procedura penală (ed. 4). Conferinţa Nicolae Volonciu
16 iunie 2017: Dreptul Afacerilor 2017 (ed. 13)
20 octombrie 2017: Probleme dificile de drept civil (ed. 6). Conferinţa Valeriu Stoica
23 noiembrie 2017: Probleme dificile de drept comercial (ed. 3). Conferinţa Stanciu Cărpenaru
24 noiembrie 2017: Probleme dificile de dreptul internetului (ed. 2)

ATELIERE JURIDICE detalii aici

9 mai 2017: Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală prin mijloace de procedură civilă
10 mai 2017: Spălarea de bani. Pericole concrete şi soluţii de prevenire
24 mai 2017: Expertiza contabilă în dosare penale. Studii de caz
5 iunie 2017: Camera preliminară. Examen teoretic şi jurisprudenţial al posibilităţilor şi rezultatelor
6 iunie 2017: Cum putem convinge şi impune instanţei naţionale să adreseze o trimitere preliminară Curţii de Justiţie a Uniunii Europene?
14 iunie 2017: Achiziţii publice de la teorie la practică
15 iunie 2017: CYBECRIME
16 iunie 2017: Excepţiile de procedură penală. Examen de practică judiciară
21 iunie 2017: Contestaţia la executare între DA şi NU. Examen de practică judiciară
27 iunie 2017: Probleme şi soluţii juridice în SPORT
28 iunie 2017: Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de drept penal şi drept procesual penal

Lasă un răspuns

Important
Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real şi care respectă Politica JURIDICE.ro si Condiţiile de publicare. Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.
Return to Top ▲Return to Top ▲