Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

INFO-CSM, 15 noiembrie 2011
16.11.2011 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

* * *
De ce a respins CSM contestaţia Gabrielei Bîrsan

Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publică motivarea hotărârii plenului CSM, din 18 octombrie, prin care a fost respinsă contestaţia formulată de judecătoarea Gabriela Bîrsan, preşedintele Secţiei de Contencios Administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, împotriva hotărârii Secţiei pentru judecători a CSM, prin care s-a încuviinţat percheziţia DNA la domiciliul său.

„Încuviinţarea poate fi considerată ca o măsură raţională de protecţie, o garanţie legală a consolidării principiilor constituţionale privitoare la independenţa judecătorilor. De altfel, raţiunea prevederii încuviinţării percheziţiei are la bază statutul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, şi anume de garantare a independenţei justiţiei, motiv pentru care la analiza cererii de admitere a percheziţiei domiciliare, în cazul de faţă, Consiliul Superior al Magistraturii are în vedere acest lucru, dacă şi în ce măsură printr-un astfel de posibil act procesual, cum este percheziţia, în cazul concret al doamnei judecător Bîrsan se aduce atingere independenţei justiţiei. Or, solicitarea de încuviinţare a efectuării unei percheziţii adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu avea, la momentul analizării de către Secţia pentru judecători a cererii Direcţiei Naţional Anticorupţie privind acordarea avizului, nici un element sau suspiciune că s-ar aduce atingere independenţei justiţiei, fiind întrunite condiţiile din perspectiva cărora Secţia a apreciat că nu este afectată garanţia la care s-a referit constituantul”, se arată în documentul CSM.

„Plenul apreciază că Secţia pentru judecători a avut în vedere toate aceste aspecte în momentul emiterii Hotărârii nr. 765/06.10.2011, analizând admisibilitatea demersului solicitantului, legalitatea şi oportunitatea emiterii avizului, fără a cerceta, însă, pe fond, temeinicia sau legalitatea măsurii percheziţiei, aspecte de competenţa instanţei sesizate cu încuviinţarea acestui mijloc de probă”, se argumentează în hotărârea plenului CSM.

Mai mult, „referitor la încălcarea dispoziţiilor privind imunităţile şi privilegiile menţionate de dispoziţiile art. 1 şi 4 din Protocolul adiţional nr. 6la Acordul Generalprivind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei (…), Plenul apreciază că aplicabilitatea acestora nu vizează teritoriul statului acreditant, ci teritoriul statului acreditar”, se arată în motivare.

Hotărârea CSM, integrală, aici

* * *
În ce condiții participă judecătorii în birourile electorale

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astăzi să ofere dreptul judecătorilor de la nivelul judecătoriilor şi tribunalelor dreptul de a-şi da acordul expres pentru a fi desemnaţi în birourile electorale de circumscripţie, în urma tragerii lor la sorţi.

Aceasta a fost propunerea Comisiei2 a CSM – Consolidarea şi eficientizarea instituţională a CSM şi a instituţiilor coordonate, transmisă plenului CSM în urma sedintei din 9 noiembrie.

„Sunt extrem de satisfăcut de decizia de astăzi a plenului CSM. Astăzi s-a realizat una dintre revendicările importante ale protestului generalizat al instanţelor din 2009”, a declarat, după centralizarea voturilor, judecătorul Adrian Toni Neacşu, coordonatului Comisiei 2, pentru infocsm.ro.

Astfel, plenul a votat, cu majoritate de voturi, că „desemnarea unui judecător ca membru într-un birou electoral este condiţionată de exprimarea prealabilă a acordului acestuia”.

În plus, membrii CSM au decis, tot cu majoritate de voturi, că „detaşarea judecătorilor desemnaţi să facă parte din birourile electorale nu poate avea loc prin efectul legii, ca urmare a tragerii la sorţi efectuate de preşedintele instanţei, ci trebuie să se realizeze în forma prevăzută de lege pentru detaşare, de către CSM”.

Neacşu: „E inacceptabil ca un judecător să fie mutat din instanţă fără acordul lui”

„Degrevarea judecătorilor de activitatea de la birourile electorale este un deziderat vechi al judecătorilor. Încă din 2008, CSM a constatat, prin mai multe hotărâri, faptul că astfel se încalcă principiului inamovibilităţii judecătorului, dar tot ce s-a făcut a fost să se iniţieze demersuri de modificare a legii, la care, din păcate, nu s-a primit nici un răspuns din partea legiuitorului”, a explicat în timpul dezbaterii judecătorul Adrian Toni Neacşu, coordonatului Comisiei 2.

„Cred că putem să cădem de acord asupra faptului că e inacceptabil ca în statul român un judecător să fie mutat din instanţă fără acordul lui”, a susţinut Neacşu, subliniind că această interpretare a legii ar urm să fie valabilă numai în cazul judecătorilor de la tribunale şi judecătorii, nu şi de la Înalta Curtede Casaţie şi Justiţie, desemnaţila nivelul Biroului Electoral Central pentru a veghea asupra legalităţii desfăşurării alegerilor.

Pivniceru: Judecătorilor să li se dea măcar dreptul de a-și da acordul

„Eu cred că, cel puţin în faza în care este acum legea, judecătorilor trebuie să li se dea măcar dreptul de a-şi da acordul, nu poţi fi detaşat peste voinţa ta. Urmează ca, pe viitor, să fie modificată legea, astfel încât judecătorii să fie excluşi din componenţa birourilor electorale, cu excepţia celor dela Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a completat judecătorul Mona Pivniceru.

Licu: „Trebuie să avem în vedere responsabilitatea noastră socială”

Pe de altă parte, procurorul Bogdan Licu, chiar dacă a susţinut demersul de impunere a obligativităţii acordului judecătorului, a susţinut că acest drept ar trebui acordat printr-o modificare legislativă mai degrabă decât prin interpretarea legislaţiei.

„Aveţi dreptate, dar trebuie modificată legea. Dacă vom decide astăzi să interpretăm lege, am putea ajunge la blocarea procesului electoral. Noi trebuie să avem în vedere responsabilitatea noastră socială şi cred că suntem singura categorie socio-profesională care poate asigura derularea unor alegeri corecte.”

Conform Notei referitoare la degrevarea judecătorilor de activităţile non-jurisdicţionale de la Birourile electorale, întocmită de Direcţia de Legislaţie, Documentare şi Contencios şi însuşită de Comisia 2 şi plenul CSM, „Plenul CSM a sesizat în repetate rânduri Ministrul Justiţiei cu propunerea de iniţiere a unor acte normative prin care magistraţii să fie degrevaţi de atribuţiile care nu au legătură cu actul de justiţie, acestea urmând să fie preluate de autorităţi sau instituţii publice din sfera autorităţii executive – fie că este vorba de autorităţi sau instituţii deja existente, fie că este vorba de autorităţi sau instituţii care vor fi înfiinţate prin legi speciale”.

* * *

CSM elimină „situaţiile ilogice” din proiectul privind despăgubirile magistraţilor

Plenul CSM a avizat marti, 15 noiembrie 2011, cu amendamente, proiectul de hotărâre de guvern privind despăgubirile la care au dreptul magistraţii în cazul în care suferă vătămări corporale, îmbolnăviri grave, invaliditate, deces sau dacă li se distruge, total sau parţial, un imobil sau un autovehicul, în timp ce îşi exercită atribuţiile de serviciu sau în legătură cu acestea.

„Am înaintat plenului propunerea Comisiei 1 de aprobare a proiectului, cu anumite amendamente”, a declarat judecătorul Alexandru Şerban, membru CSM, coordonatorul Comisiei 1 – Independenţa justiţiei şi cooperarea interinstituţională. Aceasta este comisia care a analizat proiectul şi a finalizat propunerile, în cadrul şedinţei de săptămâna trecută, transmise şi însuşite azi de plenul CSM. Proiectul de hotărâre de guvern a fost înaintat spre analizare şi avizarea CSM de Ministerul Justiţiei.

Nemulțumiri ale CSM

Câteva dintre principalele nemulţumiri ale CSM cu privire la proiect sunt faptul că acesta restrânge sfera ipotezelor în care se pot acorda despăgubiri magistraţilor şi plafoanele maximale stabilite de lege pentru anumite situaţii.

„Considerăm că proiectul trimis de Ministerul Justiţiei este un prim pas pentru elaborarea unui act normativ benefic pentru sistem, mai ales că el trebuia iniţiat de Guvern de câţiva ani”, a declarat coordonatorul Comisiei 1, judecătorul Alexandru Şerban, la momentul finalizării propunerilor. „Observaţiile noastre vizează, printre altele, înlăturarea unor situaţii ilogice”, sublinia Şerban. Detalii, aici.

Livia Stanciu: „Orice vătămare corporală trebuie să ducă la acordarea de despăgubiri”

Astfel, în cazul decesului unui magistrat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, cuantumul maxim al despăgubirilor este de 30.000 de euro, în timp ce, în cazul distrugerii unor bunuri ale acestuia, plafonul este mult mai ridicat, respectiv 50.000 de euro pentru bunuri mobile şi 100.000 de euro pentru bunuri imobile.

„Nu se justifică nici prevederea unui prag minim de zile de îngrijiri medicale în cazul unor vătămări corporale. Orice vătămare corporală trebuie să ducă la acordarea de despăgubiri”, a semnalat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, în timpul dezbaterii.

Un alt neajuns al proiectului identificat de membrii CSM este neincluderea Consiliului Superior al Magistraturii printre instituţiile în bugetul cărora se prevăd sume destinate acoperirii prejudiciilor suferite de magistraţi.

În schimb, o modificare a cadrului legislativ în materie salutată de CSM a fost lărgirea sferei beneficiarilor acestui text legal prin includerea aici şi a magistraţilor pensionari şi a familiei lor.

* * *

Judecătoarea Buliga, eliberată din funcţie pentru corupţie

Judecătorul Curţii de Apel Iaşi, Georgeta Buliga, care are o condamnare definitivă pentru fapte de corupţie, nu va mai fi magistrat.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis marti 15 noiembrie 2011, cu majoritate de voturi, să propună Preşedintelui României eliberarea din funcţie, ca urmare a condamnării definitive la patru ani şi jumătate de închisoare, emisă pe 4 noiembrie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Georgeta Buliga, de la Secţia civilă a Curţii de Apel Iaşi, a fost trimisă în judecată, pe 23 decembrie 2010, în stare de arest preventiv, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acuzația: luare de mită şi trafic de influenţă, se arată într-un comunicat emis de DNA.

Pe întreaga perioadă a procesului penal, Georgeta Buliga a fost suspendată din funcţie. Iar anul trecut a depus o cerere de pensionare. Preşedinţia României nu a semnat însă decretul de pensionare, ceea ce a făcut posibilă decizia luată astăzi de plenul CSM.

Ultimul cuvânt în privința sancțiunii dictate de Consiliul Superior al Magistraturii îl va avea instituţia prezidenţială.

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti