BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
CRAZNIC
Print Friendly, PDF & Email

Judecatoria sectorului 2. Buna credinta. Despagubiri de 100.000 EUR | Nota Eugen Titu

22.11.2011 | JURIDICE.ro, Eugen Gheorghe TITU

Nota: În cauza dedusă judecății și soluționată de Judecătoria Sector 2 București, reclamanta a solicitat despăgubiri pârâților, întrucât fiind de bună credință, i-a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului cumpărat prin credit ipotecar. În contextul cauzei, chiar dacă unul din capete a rămas fără obiect de-a lungul dosarului, apreciez că nu a fost oportună reducerea cheltuielilor de judecată.  Acest capăt de cerere a rămas fără obiect, după ce pârâții au luat la cunoștință de acesta și l-au însușit, au formulat apărări, au achitat anumite sume de bani cu diverse titluri, motiv pentru care nu se justifică reducerea taxei de timbru. De asemenea acest punct de vedere este statuat și de prevederile art 274 C.pr.civ..

Deși instanța este suverană, apreciez că ar fi trebuit să ofere o mai mare forță probantă celorlalte probatorii, sens în care ar fi trebuit să includă în despăgubirile acordate și celelalte cheltuieli indirecte premergătoare și ulterioare întocmirii contractului, referitoare la achiziția imobilului respectiv (comisioane bancare, onorariu evaluare imobil, taxe înscriere rol fiscal, diverse taxe administrare imobil). Totodată apreciez că în mod corect instanța nu a acordat despăgubiri pentru îmbunătățirile aduse imobilului, instanța reținându-le ca fiind incluse în prețul de circulație a apartamentului. Apreciez totodată că ar fi trebuit să acorde taxa de timbru integral, nu diminuată în măsura admisibilității capetelor de cerere; taxa de timbru conf. art. 274 c.p.c , nu poate fi micșorată.

Taxele de timbru nu pot fi sinonime cu onorarile avocaților, pentru a putea fi reduse. De asemenea instanța ar fi trebuit să acorde o mai mare atenție termenelor acordate în această cauză, întrucât acestea în repetate rânduri au fost la intervale mari de timp, astfel dosarul necesitând un timp îndelungat pentru a putea fi soluționat.

Eugen Gheorghe TITU
avocat, Baroul București

* * *

Dosar nr. 9399/300/2009

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 2 BUCUREŞTI – SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 11646

Şedinţa publică de la data de 25.11.2010

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: (……)

GREFIER: (……)

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile având ca obiect pretenţii, privind pe reclamanta L.I. în contradictoriu cu pârâţii S.V., S.C.C. şi S.G.Ş., intervenientă B.- Sucursala Ş.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 28.10.2010, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte  din prezenta sentinţă şi când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru data de 04.11.2010, la 11.11.2010, la 18.11.2010 şi la 25.11.2010, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei reţine:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 12298/300/15.11.2007 reclamanta L.I. în contradictoriu cu S.V., S.C.C. şi S.G.Ş. şi B. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige pe pârâţi la plata sumei de 9.000 USD, acordarea unui drept de retenţie, cu cheltuieli de judecată.

În susţinere s-a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. … a cumpărat apartamentul situat în Bucureşti (……), sector 1, vânzătorul a decedat, pârâţii sunt moştenitorii acestuia, prin sentinţa civilă nr. 2908/29.03.2005, contractul a fost anulat şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.

În drept nu s-a indicat un text legal.

În susţinere s-a solicitat proba cu înscrisuri şi interogatoriu.

Pârâta B. a depus întâmpinare, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că banca nu a o obligaţie faţă de reclamantă. S-a depus totodată cerere de intervenţie în interes propriu prin care a solicitat ca dreptul său decurgând din contractul de ipotecă să servească în continuare la garantarea obligaţiilor reclamantei faţă de bancă. În susţinere se arată că prin contractul de garanţiei reală imobiliară nr. … autentificat sub nr. … reclamanta a garantat obligaţia de rambursare a creditului de 13.000 usd cu imobilul situat în Bucureşti (……), sector 1, pentru încheierea contractului fiind respectate condiţiile legale, iar sentinţa civilă nr. 2908/29.03.2005 nu poate afecta dreptul său de ipotecă. Cazurile de stingerea a ipotecii pe cale accesoriei sunt reglemente expres, iar obligaţia existentă în sarcina reclamantei subzistă, înscrisurile relevau calitatea de proprietar şi dreptul băncii nu poate înceta să producă efecte faţă de aceasta şi nici faţă de terţii dobânditori ai imobilului. În cazul în care nu s-ar accepta cerere creanţa sa s-ar transforma într-un chirografară.

În drept s-au indicat dispoziţiile art. 49 şi 50 cpc.

În susţinere s-a solicita proba cu înscrisuri.

La data de 08.05.2008 reclamanta şi-a modificat acţiunea solicitând instanţiei ca în contradictoriu cu S.V., S.C.C. şi S.G.Ş.: 1. să se constate evictiunea intervenita in contractul de vânzare-cumpărare … emis de BNP D.T.; 2. să se dispună obligarea paraţilor la restituirea preţului plătit respectiv a sumei de 65840 lei; 3. să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor suportate la încheierea contractului sus-menţionat, in totalitate, respectiv taxe notariale, comisioane bancare de acordare a creditului, plata evaluare apartament, asigurări imobil; 4. să fie obligaţi pârâţii la plata de despăgubiri compensatorii care constau in diferenţa de valoare a preţului apartamentului la momentul achiziţionării si la momentul actual, pe piaţa imobiliara; 5. să fie obligaţi pârâţii la plata de daune cominatorii din suma totala datorata pentru întârzierea fiecărei zile de plata pana la achitarea efectiva si totala; 6. să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecata suportate de subsemnata. 7. să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor ocazionate cu efectuarea îmbunătăţirilor din apartamentul ce face obiectul litigiului in valoare de circa 25 000 lei RON; 8. să se acorde un drept de retenţie reclamantei asupra imobilului pana la plata sumelor solicitate, efective si complete precum si notarea interdicţiei de înstrăinare in Cartea Funciara.

În susţinere se arată că a cumpărat apartamentul nr. 23 de la numitul S.C. actualmente decedat, prin credit ipotecar. Pentru dovedirea dreptului de proprietate defunctul a depus la notariat certificate fiscal din data de 10.09.2003 cu menţinerea datelor si la 25.09.2003 emis de DITL Sector 1 si extras de Carte Funciara nr. … si reactualizat pe 2.10.2003 cu aceeaşi situaţie alături de contractul de vânzare-cumpărare … emis de RAI AL IMOBILIARA PAJURA si proces verbal de predare-primire cu acelaşi număr, el fiind primul proprietar tabular. La notariat in momentul semnării actelor a declarat sub clauza penala conform art. 292 c. pen ca a dobândit imobilul necăsătorit fiind fapt ce a condus la ideea ca nu exista alta situaţie juridica a imobilului decât cea prezentata in fata notarului. Prin Sentinţa Civila 2908/29.03.2005 s-a reţinut ca prezumţia de bună-credinţa a subsemnatei nu a fost răsturnata in cauza si cf art. 1898 c civil cel de la care am dobândit imobilul avea toate însuşirile cerute de lege pentru a-mi putea transmite proprietatea Curtea de Apel Bucureşti -Secţia a III- a Civila si pentru cauze cu minori si de familie prin Decizia Civila 736 din 19.04.2007 a hotărât anularea contractului de vânzare-cumpărare si restabilirea situaţiei anterioare. Fiind cumpărător de buna-credinţa evins, reaua-credinţa neputând fi dovedita a suferit un prejudiciu. Preţul apartamentului stipulat in contractul de vânzare-cumpărare in anul 2003 reprezenta preţul real al tranzacţiei, iar actualmente un apartament de aceeaşi categorie respectiv doua camere in imobil cu doua nivele si îmbunătăţiri, pe piaţa imobiliara se tranzacţionează la nivelul actual in jur de 150 000 de euro.

Având in vedere ca apartamentul era intr-o stare de degradare aproape totala si luând in considerare anul de construcţie al blocului -1958 – in apartament a fost imperios necesar schimbarea tuturor instalaţiilor electrice, sanitare, gaze  schimbarea contractelor utilităţilor, montarea unei centrale de apartament, schimbarea obiectelor utile si necesare din baie si bucătărie – chiuveta, cada, scaun de toaleta, baterii. In acelaşi scop sunt beneficiara unui proiect tehnic necesar la obţinerea documentaţiei legale prin care am mărit suprafaţa utila propriu-zisa a apartamentului prin desfiinţarea logiei si a pereţilor despărţitori dintre sufragerie si logie, loc folosit actualmente pentru birou, s-au adus îmbunătăţiri inclusiv pereţilor prin operaţiuni tehnice specifice ce vor putea fi dovedite prin expertiza tehnica evaluatoare.

In drept s-au indicat dispoziţiile art. 1337 si următoarele c civ si 1898 c civ.

În probaţiune s-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul paraţilor, expertiza tehnica evaluatoare imobiliara, proba testimoniala.

La termenul din data de 04.09.2008 s-a admis în principiu cererea de intervenţie.

La termenul din data de 09.10.2008 reclamanta şi-a precizat cererea de chemare în judecată arătând că pe capătul 3 de cerere solicită suma de 5697,85 lei, compusa din: 2398,88 lei taxe notariale, 1126,72 lei comisioane de acordare a creditului, 357 lei evaluarea apartamentului, suma de 267,58 lei asigurări şi suma de 1300,9 lei fond rulment , reparaţii obţinere avize. În ceea ce priveşte capătul 4 al cererii se arată că se solicită suma de apreciată la 390.169 lei.

La data de 13.11.2008 reclamanta a arătat că îşi reduce pretenţiile privind preţul apartamentului la suma de 42.8000 lei.

La data de 15.01.2009 pârâta S.V. a formulat cerere  reconvenţională solicitând obligarea reclamantei la plata sumei de 30.000 lei reprezentând demolări efectuate de către aceasta şi suma de 36.000 lei contravaloare lipsă de folosinţă, pentru perioada de 1 an şi 9 luni.

La data de 15.01.2009 reclamanta a renunţat la soluţionarea capătului de cerere având ca obiect dreptul de retenţie.

În ceea ce priveşte capătul 5 a arătat că se solicită ca daunele cominatorii să fie achitate din momentul soluţionării irevocabile a hotărârii în cuantumul prevăzut de lege.

La data de 12.03.2009 pârâta S.V. a indicat că cererea reconvenţională este întemeiată pe dispoziţiile art. 998-999 c. civ.

La termenul din data de 14.05.2010 pârâta-reclamantă a renunţat la soluţionarea cererii reconvenţionale, iar după ce instanţa a luat act de renunţare, a arătat că revine asupra renunţării motiv pentru care instanţa a dispus disjungerea cererii reconvenţionale şi cererii de intervenţie.

Dosarul nou format a fost înregistrat sub nr. 9399/300/2009.

În faţa instanţei s-au administrat proba cu înscrisuri, martori, interogatorii şi expertiză tehnică în construcţii.

Analizând materialul probator  administrat reţine că:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. … de către notar public D.T., reclamanta a obţinut de la S.C., dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 23 situat în Bucureşti (…..), sector 1. În cuprinsul actului se arată că vânzătorul S.C. este necăsătorit, iar apartamentul este liber de sarcini conform extrasului de cf nr. …, fiind dobândit de vânzător necăsătorit fiind. Preţul contractului a fost de 658.400.000 lei rol, echivalentul a 20.000 usd, suma de 5000 usd fiind achitată la data încheierii antecontractului, restul sumei de 15.000 usd din care 2000 usd fondurile cumpărătoarei şi suma de 13000 usd credit acordat de BRC urmând a fio plătit după înscrierea ipotecii de rang I în cartea funciară.

Vânzătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1141/I/1991.

Extrasul de carte funciară din data de 14.10.2003 indică drept proprietar anterior al apartamentului doar pe S.C.

Prin contractul de credit ipotecar reclamanta a obţinut de la intervenientă suma de 13.000 usd pentru achiziţionarea apartamentului situat în Bucureşti (……..), sector 1, pentru garantarea împrumutului fiind încheiat şi contractul de ipotecă autentificat sub nr. … de către notar public D.T., asupra imobilului o ipotecă de rang I.

La data de 27.10.2003 S.C. că o declaraţie (chitanţă descărcătoare) autentificată sub nr. … de către notar public D.T. prin care se arată că  s-a primit suma de 2000 usd echivalentul a 66.044.000 lei urmând ca restul de preţ  de 13000 usd să fie achitat de către B. sucursala Ş., suma de 431.899.000 lei fiind achitată la data de 28.10.2003 după cum rezultă din ordinul de plată nr. 1 emis în temeiul contractului de credit ipotecar pentru imobil.

Ca urmarea a vânzării apartamentului la data de 17.02.2004 reclamanta încheie un nou contract pentru furnizare a energiei electrice, şi de furnizare a gazelor naturale.

Reclamanta a mai depus la doar şi chitanţele, bonurile fiscale de plată a îmbunătăţirilor efectuate la imobil, aceasta plătind şi suma de 3570000 lei rol pentru evaluarea apartamentului de către intervenient, fiind încheiata şi asigurarea de bunuri pentru anul  clădiri pentru perioada 28.10.2003-27.10.2004 în cuantum de 1.552.034 lei rol.

Prin sentinţa civilă nr. 2908/29.03.2005 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 18665/2004 menţinută prin decizia civilă nr. 736/19.04.2007 a Curţii de Apel Bucureşti secţia a III-a Civilă, s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. … şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare în sensul reintrării în patrimoniul reclamantei S.V. şi a pârâtului S.C. a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 23 situat în Bucureşti (…..), sector 1. În cuprinsul deciziei instanţei de recurs arată faptul că prezumţia de bună-credinţă nu a fost răsturnată, cumpărătoarea nu a cunoscut că vânzătorul era căsătorit, aspect relevat şi de hotărârea instanţei de fond care a apreciat că nu există certitudinea cunoaşterii de către cumpărătoare a faptului că vânzătorul era căsătorit.

Prin certificatul de moştenitor nr. 26/21.11.2005 s-a constat că de pe urma numitului S.C., decedat la data de 25.08.2005 au rămas drept moştenitori pârâţii, persoane fizice.

La data de 07.04.2008, pârâta S.V. a consemnat pe numele reclamantei suma de 21.265,2 lei, după cum rezultă din recipisa de consemnare nr. 20191/1, reclamanta fiind somată să primească suma de 9000 usd prin executor, care a arătat în procesul-verbal că se va consemna suma la CEC.

Pârâta a achitat o parte din ratele datorate băncii de către reclamantă, rezultând totodată că s-a prezentat la bancă pentru încheierea unui contract de novaţie cu intervenienta, demers nefinalizat. La termenul din data de 05.06.2008 în faţa instanţie pârâta S.V. declarând că înţelege să achite tot creditul restant.

La data de 06.10.2008 reclamantei i-a fost consemnată suma de 23.044 lei ron de către pârâta S.V. după cum rezultă din chitanţa nr. 2112278/1, suma fiind ridicată de către reclamantă la data de 05.11.2008. La data de 06.10.2008 pârâta S.V. a consemnat pe seama reclamantei suma de 14757 usd după cum rezultă din ordinul de încasare nr. 2008100600003955, respectiv 42795,3 lei.

La data de 11.12.2008 reclamant a fost evacuată din imobil după cum rezultă din procesul-verbal nr. 737 emis în dosarul cu acelaşi nr. de către executor judecătoresc O.C.

Din administrare probei cu interogatoriul a rezultat că pârâţii contestă efectuarea îmbunătăţirilor de către reclamantă, arătând că apartamentul era la momentul înstrăinării într-o stare foarte bună, pârâta S.V. contestând buna credinţă a reclamantei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Din declaraţia martorului I.C.K a rezultat că la momentul cumpărării apartamentului starea acestuia era una extrem de proastă, reclamanta efectuând reparaţii a pus centrală termică, a schimbat instalaţia electrică şi caloriferele, a pus faianţă în bucătărie, a schimbat wc, chiuvetă, cada de la baie, uşa de la intrare, a zugrăvit şi raşchetat parchetul, a montat gresie în baie, tavan fals în baie şi bucătărie.

Pe de altă partea martorul pârâţilor a arătat că a fost prima oară în apartament la data la care reclamanta a fost evacuată, la acel moment era montată faianţă roşie în baie, însă starea apartamentului era precară, fiind nevoie ca pârâţii să facă reparaţii pentru a putea folosi imobilul. Martorul a mai indicat faptul că în apartament existau calorifere şi centrală pe gaze, nu a lucrat la instalaţiile electrice, exista faianţă în baie şi gresie pe hol. Martorul a mai arătat că s-au schimbat uşile, uşa de la intrare la momentul evacuării era din fier, exista tavan fals în baie.

Raportul de expertiză tehnică în construcţii a indicat faptul că valoarea de circulaţie a apartamentului cu îmbunători este de 106.750 euro, respectiv, la un curs valutar de 3,5656 lei pentru un euro.

Acţiunea în evicţiune este acţiunea prin care cumpărătorul unui imobil care a pierdut proprietatea solicită vânzătorului să îl garanteze pentru pierderea lucrului. Obligaţia de garanţie pentru evicţiune este o obligaţie patrimonială care se transmite prin succesiune, moştenitorii răspunzând solidar.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1339 şi urm. C. civ., vânzătorul este garantat pentru faptele personale ale vânzătorului, pentru orice fapt sau act anterior vânzării dar tăinuit faţă de cumpărător, săvârşit de vânzător sau de succesorii săi universali sau cu titlul universal, indiferent dacă este o tulburare de drept sau de fapt.

În prezenta speţă tulburarea a privit chiar dreptul de proprietate transmis, fiind o tulburare de drept. Tulburarea de drept a privit un aspect anterior vânzării, respectiv neinformarea cumpărătorului asupra existentei în patrimoniul vânzătorului a unui drept de proprietate în devălmăşie, aspect care a dus la anularea titlului reclamantei.

Aspectul bunei credinţe a cumpărătoarei, necunoaşterea calităţii de bun comun al bunului rezultă din înscrisurile dosarului, respectiv extrasele de carte funciară depuse pentru întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, din declaraţiile date în faţa notarului de către vânzător, dar şi din actul de dobândire a dreptului de proprietate al vânzătorului. În plus nu se poate ignora faptul că deşi contestată în prezentul dosar, buna credinţa a reclamantei a fost reţinută în mod expres de instanţă şi în cuprinsul sentinţei sentinţa civilă nr. 2908/29.03.2005 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 18665/2004, menţinută prin decizia civilă nr. 736 a Curţii de Apel Bucureşti secţia a III-a Civilă, unde s-a arătat în mod expres că prezumţia de bună-credinţă nu a fost răsturnată.

Reţinând producerea evicţiunii şi îndeplinirea condiţiilor necesare pentru a se putea antrena răspunderea pârâţilor persoane fizice în ceea ce priveşte evicţiunea se observă că în conformitate cu art. 1341 şi următoare cod civil în cazul evicţiunii totale cumpărătorul poate cere preţul primit, valoarea fructelor pe care a fost obligat să le înapoieze, restituirea cheltuielilor de judecată atât ale procesului din care a rezultat evicţiunea cât şi ale acţiunii în regres contra vânzătorului, precum şi cheltuielile cu autentificarea actelor, taxe de timbru, deci cheltuielile efectuate cu încheierea contractului de dobândire a bunului. Cumpărătorul evins mai poate solicita şi daune interese, respectiv diferenţa dintre preţ şi sporul de valoarea dobândit de lucru între momentul încheierii contractului şi data producerii evicţiunii, iar în măsura în care a nu se restituie cu acest titlu, cheltuielile necesare şi utile făcute cu lucru, iar în cazul vânzătorului de rea-credinţă inclusiv cele voluptoarii.

În ceea ce priveşte restituirea preţului instanţa observă faptul că pe parcursul procesului reclamanta personal a indicat în faţa sa faptul că preţul trecut în contractul de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …, respectiv 20.000 usd a fost restituit, aspect recunoscut şi la interogatoriu, urmând ca acest capăt de cererea să fie respins ca fiind rămas fără obiect.

În ceea ce priveşte cheltuielile făcute cu obţinerea împrumutului, precum şi dobânda pentru împrumutul obţinut, asigurarea apartamentului şi comisioane bancare, instanţa apreciază că acestea nu fac parte din cheltuieli efectuate cu încheierea contractului şi nici din despăgubirile ce pot fi acordate pentru evicţiune. Astfel cheltuielile pentru încheierea actului reprezintă cheltuielile efective efectuate în acest scop şi îndeplinirea contractului ca atare, cheltuieli solcitate neputând fi acordate cu acest titlu, pentru evicţiune, putând cel mult fi solicitate cu titlu de răspundere civilă delictuală şi nu contractuală. Astfel de cheltuieli nu intră în noţiunea obişnuită de cheltuieli efectuate cu contractul, urmând a nu fi reţinute şi nici acordate. Nu vor fi acordate cu acest titlu nici cheltuieli efectuate cu schimbarea  titularului contractelor de utilităţi, pentru aceleaşi considerente şi nici cheltuielile efectuate cu fondul de reparaţii, rulment şi avize.

Instanţa mai reţine faptul că pentru autentificarea contractului de vânzare-cumpărare s-a aplicat taxa de 10.865.000 lei rol, timbru judiciar de 50.000 lei rol şi un onorariu de 7.925.400 lei, după cum rezultă din analiza actului, totalizând 18.840.400 lei rol, respectiv 1884,4 lei ron pe care instanţa le va acorda cu titlu de cheltuieli efectuate cu încheierea contractului, cheltuieli pe care pârâţii nu le-au contestat că ar fi fost efectuate de către reclamantă. La această sumă se va adăuga şi suma de 377500 lei rol (37,75 lei ron) reprezentând înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirile instanţa nu le va acorda în mod separat apreciind că acestea sunt incluse în sporul de valoare al imobilului solicitat de către reclamantă. Drept spor de valoare va fi acordată diferenţa dintre preţul imobilului la data evicţiunii efective şi preţul plătit de reclamantă pentru dobândirea imobilului, respectiv diferenţa dintre 106.750 euro la un curs BNR de 3,5656 lei (380.627,8 lei) şi suma de 20.000 Usd, respectiv 65.840 lei ron (658.400.000 lei rol), rezultând suma de 314.787,8 lei.

Daunele cominatorii conform art. 1075 c.civ. sunt sumele de bani pe care debitorul unei obligaţii de a face sau a nu face este obligat sa le plătească creditorului, pentru fiecare zi de întârziere pana la executarea obligaţiei sale. Acestea nu se acordă pentru obligaţii având ca obiect sume de bani, deoarece pot produce dobânzi în caz de întârziere la executare. Având în vedere faptul că se solicită obligarea pârâţilor persoane fizice la a da o sumă de bani acest capăt de cerere va fi respins ca neîntemeiat.

În ceea ce priveşte cererea de intervenţie instanţa reţine faptul că ipoteca se stinge pe cale principală sau accesorie, unul dintre modurile sale de stingere pe cale principală îl constituie anularea titlului de proprietate al constituitorului. În aceste condiţii cât timp titlu reclamantei care a constituit ipoteca asupra imobilului a fost anulat prin sentinţa civilă nr. 2908/29.03.2005 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 18665/2004 nu se poate admite cererea de intervenţie. Astfel cel care a constituit ipoteca nu se poate prevala de nici un drept asupra imobilului cât timp cu efect retroactiv titlu său a fost anulat, nu mai are calitate de proprietar al bunului. Cât timp ipoteca se constituie de către proprietarul actual al bunului, în condiţiile anulării titlului, nici ipoteca nu mai subzistă fiind constituită de o persoana care nu are calitatea de proprietar.

În aceste condiţii conform art. 1770 şi următoarele, cererea de intervenţie va fi respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată instanţa prin raportare la dispoziţiile art. 274 cpc va admite în parte cererea şi acorda cu acest titlu cheltuieli aferente preţului solicitat respectiv 2.103,2 lei reprezentând taxă judiciară şi 5 lei timbru judiciar, reţinând că acest capăt de cerere a rămas fără obiect în cursul judecăţii. Pentru capătul al treilea al cererii va fi acordată suma de 159,73 lei reprezentând taxă judiciară şi 3 lei timbru judiciar, în măsura pretenţiilor admise, iar pentru capătul al patrulea suma de 6334,4 lei reprezentând taxă judiciară şi 5 lei timbru judiciar, în măsura pretenţiilor admise. La aceste cheltuieli se va adăuga şi suma de 800 lei onorariu de expert, cheltuielile de judecată cumulate fiind în cuantum de 9410,33 lei.

Având în vedere considerentele anterioare,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea principală formulată de reclamanta L.I, domiciliată în Bucureşti, (…..), sector 1, în contradictoriu cu pârâţii S.V, S.C.C., S.G.Ş., toţi domiciliaţi în (…..) sector 2 intervenientă B.- Sucursala Ş, cu sediul în Bucureşti, sector 4 (……).

Obligă pe pârâţi să plătească reclamatei suma de 316.709,95 lei.

Respinge capătul doi al cererii privind restituirea preţului ca rămas fără obiect.

Respinge capetele 5 şi 7 ca neîntemeiate.

Respinge cererea de intervenţie ca neîntemeiată.

Obligă pe pârâţi la plata sumei de 9410,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunţata in şedinţa publica azi 25.11.2010.

Preşedinte                                                Grefier

pentru grefier aflat în concediu,                      semnează grefier-şef (…..)


Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership