Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
CRAZNIC
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Camata vs. imprumut banesc

24.11.2011 | JURIDICE.ro, Radu RIZOIU

Iata ca am rezolvat si problema cametei, prin Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activitatii de camatarie! Din pacate, cand un privatist citeste extrem de detaliata reglementare nu poate sa nu se intrebe ce este camata (“dobanda pe care o ia camatarul pentru sumele date cu imprumut”) in conditiile in care camatarul este orice “persoana fizica ce da imprumuturi banesti in schimbul unei camete” (art. 2 din Lege).

Este evident ca operatiunile de camatarie nu sunt dezirabile pentru o societate moderna (bancarizata), dar ele trebuie definite in masa operatiunilor de imprumut cu dobanda. Citind textele mentionate pare ca orice imprumut cu dobanda acordat de o persoana fizica reprezinta o operatiune de camatarie. In aceste conditii ma intreb ce se alege de reglementarea acestui contract in Noul Cod civil (art. 2167-2170) si de reglementarea dobanzii legale (in raporturile in care imprumutatorul nu este profesionist) din OG 13/2011? Au devenit ele desuete? Au fost abrogate?

Cred ca raspunsul corect vine din citirea art. 2 al Legii prin prisma art. 3 (o tehnica de interpretare sistematica oarecum incomod de decelat la prima vedere). De fapt, scopul Legii (dedus din art. 4) este acela de a incrimina anumite fapte antisociale. Elementul material al infractiunii consta in “[d]area de bani cu dobanda, ca indeletnicire”, iar subiectul activ este calificat (“o persoana neautorizata”).

Citit din aceasta perspectiva, camatarul apare ca fiind doar acea persoana fizica (neprofesionist) care desfasoara o activitate profesionala de imprumut cu dobanda, desi nu este autorizata (conform Legii 93/2009 sau a OUG 99/2009, numai persoanele juridice pot fi autorizate in acest sens). Asadar, camataria presupune o “indeletnicire” din a da bani cu dobanda, o incalcare a monopolului bancar si “financiar nebancar” in materie.

Nu importa cuantumul dobanzii (el este oricum limitat la nivelul dobanzii legale plus 50%, iar in caz de depasire a acestui prag dobanda este anulata integral), ci doar utilizarea activitatii de imprumut ca “indeletnicire”, adica pe post de sursa constanta de venituri si cu caracter de repetitivitate. In proiectul initial al legii, cuantumul dobanzii era un element esential, dar determinarea caracterului “excesiv” nu era definita de lege. Aceasta abordare nu a fost insa agreata de catre Consiliul Legislativ, care a si sugerat o forma similara cu textul infractiunii deja cuprinsa in Noul Cod penal.

Expunerea de motive este saraca in explicatii de natura juridica, ea preferand sa sublinieze latura sociala a fenomenului. De altfel, Guvernul nu a sustinut aceasta reglementare tocmai datorita acestor inconsecvente.

Iata inca un exemplu de reglementare care ignora sistemul dreptului privat asa cum este el continut in Noul Cod civil! Nu putem decat sa speram ca practica va face cuvenitele distinctii si nu va anula contracte de imprumut pe simplul motiv ca imprumutatorul este o persoana fizica.

Citirea coroborata a acestei Legi cu art. 2158(2) NCC ar trebui sa indrepte atentia catre situatiile in care persoana fizica acorda imprumuturi “cu titlu profesional”, fara a fi autorizata in acest sens. Si iata ca (re)venim la intelesul termenilor “profesionist” si “intreprindere” din Noul Cod civil…

Radu RIZOIU


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Camata vs. imprumut banesc”

  1. Sceptic spune:

    MODERAT “Problema” a fost “rezolvata” prin art. art. 61 (1) din Legea 93/2009 privind institutiile financiare nebancare. Si exista si discutii mai vechi intre corelari intre activitati exercitabile exclusiv institutiilor de credit si art. 281 cod penal. MODERAT

    • Radu Rizoiu spune:

      „Problema” care fusese „rezolvata” de textul mentionat avea o oarecare ratiune, la fel cum pot vedea o ratiune si pentru art. 3 ale noii legi. Nu inseamna ca sunt de acord cu aceasta reprimare la nivel penal, dar pot intelege interesul social urmarit.

      Problema mea este insa ce (mai) reglementeaza Legea 216/2011? Art. 1 debuteaza fulminant aratand scopul edictarii legii. Art. 2 ne „dumireste” cu privire la sensul termenilor folositi, … dar care apoi nu mai sunt folositi. Art. 3 este un text de incriminare (nu sunt penalist, deci nu voi comenta despre suprapunerea cu textul mentionat de Dvs.) cu o sfera definita in chiar cuprinsul sau. Art. 4 contine o norma tranzitorie.

      Eu insa nu inteleg ce continut normativ au primele 2 articole ale Legii ?!? Doresc instituirea nulitatii absolute pentru toate imprumuturile de bani cu dobanda acordate de persoane fizice? Cred ca ar fi excesiv sa se ofere aceasta interpretare. Si in plus ar tinde la aneantizarea dispozitiilor OG 13/2011 care permit totusi perceperea unui anumit nivel de dobanda (remuneratorie) pentru astfel de imprumuturi. Am incercat in acest context sa ofer o interpretare care poate oferi un raspuns viabil. Dar nu pot raspunde de ce a fost nevoie de textele art. 1 si art. 2 (cred ca inteleg cum au aparut ele in urma procedurii de elaborare si avizare).

  2. Sceptic spune:

    Radu, poate raspunsul se afla in M.Of. partea a II-a, pe care doar pe dl. Romeo Popescu l-am mai auzit invocandu-l ca metoda de interpretare teleologica. In caz contrar dupa cum bine stii nu este pentru prima oara cand legiuitorul savarseste astfel de inexactitati sa le spunem. Felicitari oricum pentru analiza stiintifica, elaborata, scolastica a unor tentative de norme juridice care nu sunt intotdeauna cel mai demn obiect de analiza. (p.s. a fost moderat modul frantuzit cu care te apeleaza uneori Catalina :D). Regards.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan