Catalin Predoiu: Va fi o Europa probabil mai integrata
30 noiembrie 2011 | JURIDICE.ro
Ministerul Justitiei a dat publicitatii marti, 29 noiembrie 2011, transcriptul emisiunii de la RFI la care a participat ministrul Catalin Predoiu in aceeasi zi:
Realizator: Luca Niculescu
Realizator: Bună dimineaţa, tuturor. Bună dimineaţa, domnule ministru.
Cătălin Predoiu: Bună dimineaţa.
Realizator: Şi vă mulţumesc că aţi venit pentru o discuţie în care vom vorbi despre proiectul de Lege privind răspunderea disciplinară a magistraţilor, un proiect aflat în Parlament, dar şi despre alte subiecte de actualitate – Schengen, Mecanismul de Cooperare şi Verificare – şi, apropo de actualitate, v-aş propune să începem cu această decizie a Curţii Constituţionale de ieri, care s-a pronunţat în favoarea amânării plăţii drepturilor salariale câştigate de bugetari pentru anul 2016. Consideraţi asta ca o victorie pentru Executiv?
Cătălin Predoiu: Cred că trebuie abordată această decizie din mai multe puncte de vedere, din mai multe unghiuri. În primul rând, din punct de vedere formal juridic, aş spune că ea se încadrează în jurisprudenţa Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pe baza Convenţiei. Şi aş cita aici doar câteva decizii: de exemplu, Decizia Vladimir Sergheyevich Kornilov – decizia de admisibilitate din 7 octombrie 2003, Decizia Aleksey Fedorovich contra Ucraina – decizie de admisibilitate din 9 mai 2005, si Decizia Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy contra Ucrainei, de asemenea, din 17 septembrie 2002. Deci, din acest punct de vedere, nu ar fi o surpriză atât de mare pentru cei care sunt avizaţi cât de cât cu jurisprudenţă în cauze de genul acesta. Pe de altă parte, cred că decizia în sine şi obiectul judecăţii, Ordonanţa 71, cauzele care au condus la adoptarea Ordonanţei si, mai târziu, a Legii de aprobare a Ordonanţei de către Parlament relevă o anumită disfuncţionalitate care a existat pe parcursul anilor 2000 în ceea ce priveşte legislaţia salarizării şi modul în care litigiile, decurgând din această legislaţie, au fost rezolvate.
Realizator: Deci este o problemă care ţine de legi?
Cătălin Predoiu: Aş evoca, în acest context, şi Decizia Curţii Constituţionale 838 din 2009, care a indicat, destul de limpede, faptul că puterea judecătorească şi-a depăşit marginile atunci când a acordat drepturi salariale peste ceea ce a stabilit legiuitorul. Prin urmare, s-a comis un exces de putere în anumite tipuri de dosare, care au fost sursa de inspiraţie pentru alte decizii de speţă, deci o jurisprudenţă eronată care s-a propagat, ceea ce, cum spuneam, arată o anumită disfuncţionalitate. Deci, cred că se poate face un studiu de caz pornind de la decizia Curţii Constituţionale de ieri, întorcându-ne în trecut pe firul reglementărilor, pe firul jurisprudenţelor, şi trăgând concluziile potrivite, ca să nu se mai repete un astfel de lucru în viitor, respectiv o funcţionare a puterilor în marginile pe care Constituţia le-a aşezat pentru aceste puteri, o intervenţie promptă a legiuitorului ori de câte ori sistemul salarial se dovedeşte incoerent, aşa cum a fost pe parcursul anilor 2000, şi, în fine, o disciplină jurisdicţională a Curţilor, atunci când în faţa lor ajung cauze de aceeaşi natură. Pe de altă parte, aş vrea să conchid arătând ca Executivul, la momentul adoptării Ordonanţei 71, a fost, practic, forţat de împrejurări obiective de a eşalona aceste titluri executorii şi cred că această metodă, această tactică a Executivului de a proceda permite, eventual în viitor, recuperarea drepturilor salariale eliminate în proporţie de 25% în anul 2010. Deci, a fost o abordare pragmatică a Executivului împărtăşită de Parlament, chiar îngroşată de către Parlament prin restabilirea scadenţelor şi care, iată, ieri, a fost validată de către Curtea Constituţională. Deci, o decizie în marginile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar, dincolo de acest lucru, un fenomen care merită studiat, pentru a nu se repeta în viitor.
Realizator: Vă este teamă că s-ar putea repeta în viitor? Pentru că aţi vorbit despre probleme – mai puţin la Executiv, am impresia – dar atât în Justiţie, cât şi în Legislativ.
Cătălin Predoiu: Uitându-mă în trecut văd ce s-a întâmplat în domeniul Justiţiei şi aş vrea să reamintesc că povestea începe undeva în 1997, prin intervenţia legislativă, prin Ordonanţa de Urgenţă, Legea de salarizare a magistraţilor, care a introdus un spor de suprasolicitare de 50%, care spor a fost ulterior eliminat, tot printr-o Ordonanţă de Urgenţă în anul 2000, dar în acelaşi timp prin modificarea algoritmului de calcul salarial a fost reintrodus în baza salarială şi care spor a fost din nou acordat prin decizii de speţă începând cam de prin anii 2003. Această evoluţie a mers până către anii 2008, când într-adevăr Executivul a început să conştientizeze problema. Am propus o serie de măsuri sistemice la acea dată de rezolvare a problemei, printr-o nouă Lege de salarizare a magistraţilor, care ulterior a fost topită în Legea de salarizare unică adoptată în anul 2009. Deocamdată problema este rezolvată şi din acest punct de vedere şi decizia de ieri a Curţii Constituţionale tranşează lucrurile sub aspectul jurisprudenţei. Este important însă ca fiecare dintre puteri să intervină în marginile sale şi la timp. În ceea ce priveşte Executivul, Legislativul să amenajeze un sistem salarial coerent, iar în ceea ce priveşte puterea judecătorească să respecte dreptul Executivului şi al Legislativului de a adopta acest sistem salarial. Deocamdată suntem într-o postură de reechilibrare a acestor funcţionalităţi şi, spuneam, în mod normal ar trebui să ne menţinem acest echilibru regăsit, pierdut pe parcursul anilor 2000, la începutul anilor 2000.
Realizator: Să vorbim despre proiectul de răspundere disciplinară a magistraţilor, un proiect care se află în Parlament şi despre care se vorbeşte destul de mult în ultimele zile. Pe scurt, domnule ministru Cătălin Predoiu, puteţi să ne spuneţi care sunt principalele schimbări?
Cătălin Predoiu: Înainte de schimbări, eu aş vrea să remarc faptul că în general responsabilitatea profesiei de magistrat creează încredere în profesia de magistrat şi în Justiţie, în general, iar răspunderea vine să garanteze această încredere. În acest moment răspunderea disciplinară a magistraţilor este iluzorie, ea nu funcţionează. O demonstrează starea de fapt în cadrul Inspecţiei Judiciare, rezultatele invariabile, aproape invariabile, ale anchetelor disciplinare, care conchid cu regularitate că orice decizie greşită este o chestiune de judecată şi nu comportă verificări suplimentare, pentru că nu trebuie să afectăm autoritatea de lucru, judecat confundându-se că sunt două lucruri diferite, şi, pe de altă parte, o relativă stare de nemulţumire a justiţiabililor. Sigur, în principiu, întotdeauna din faţa judecătorilor un justiţiabil pleacă nemulţumit, pentru că a pierdut procesul. Şi când vorbim de starea de nemulţumire nu doresc să trec sub tăcere munca imensă pe care marea majoritate a magistraţilor o fac în mod corect şi profesionist – şi nu vreau să scap acest prilej de a le mulţumi acelora care îşi fac corect meseria şi profesionist şi, repet, reprezintă marea majoritate, dacă nu cvasitotalitatea magistraţilor. Există însă suficient de multe cazuri în care fie lipsa de profesionalism, fie mai mult decât atât afectează…
Realizator: Mai mult decât atât, adică?
Cătălin Predoiu: Probleme de integritate.
Realizator: Corupţie?
Cătălin Predoiu: Şi această nouă reglementare pe care noi o propunem îşi doreşte de la sistemul de disciplină profesională mai multă rigurozitate şi mai multă exigenţă. Nu este o lege îndreptată împotriva magistraţilor, este un proiect de lege îndreptat împotriva neregulilor profesionale din Justiţie. Este o lege care va întări Magistratura. Asta trebuie înţeles.
Realizator: Este ceea ce spuneţi dvs.
Cătălin Predoiu: Un sistem disciplinar exigent echivalează cu un sistem imunitar al profesiei respective. Dacă noi întărim acest sistem imunitar, pe termen mediu şi lung, dacă nu chiar imediat, profesia se va întări şi de aceea cred că temerile formulate, criticile uneori atât de vehemente ale unora dintre reprezentanţii Magistraturii sunt neîntemeiate şi contraproductive.
Reporter: Da, pentru că sunt destul de mulţi cei care spun, şi în CSM, spun că de fapt este o repolitizare a Justiţiei, pentru că Inspecţia Judiciară va ajunge practic în mâinile Ministerului Justiţiei. Dvs. vreţi să transformaţi Inspecţia Judiciară în organism independent, ea fiind acum în subordinea CSM. Ce răspundeţi la acest lucru?
Cătălin Predoiu: S-a spus acest lucru, că reprezintă o intenţie de politizare, dar nu s-a explicat cum anume şi nu se va explica, domnule Niculescu, pentru că nu se poate explica o astfel de afirmaţie, pentru simplul motiv că, citind proiectul, veţi constata că Inspecţia Judiciară rămâne în cadrul CSM, că Ministerul Justiţiei nu are niciun fel de atribuţii de coordonare, de gestionare sau de instructare în vreun fel sau altul a Inspecţiei Judiciare. Singura diferenţă sub acest aspect faţă de starea de fapt şi de drept existentă este faptul că am lărgit sfera titularilor acţiunii disciplinare, adică a persoanelor care pot iniţia o acţiune disciplinară. Aceste persoane fiind, pe lângă inspectorii judiciari, ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi şi Procurorul General. Ce înseamnă că pot iniţia o acţiune disciplinară? Pot declanşa mecanismul de verificări, care poate eventual conduce la aplicarea unei sancţiuni disciplinare, dar această aplicare a sancţiunii, ca şi toată cercetarea disciplinară, rămân în mâinile Inspecţiei Judiciare, respectiv CSM, prin secţii. Prin urmare, rămâne o jurisdicţie disciplinară strict profesională, în care politicul nu se amestecă în niciun fel. În mod eronat, ca să nu spun mincinos, în ultimele săptămâni s-a pretins faptul că se revine la o situaţie existentă la începutul anilor 2000, când, reclamă unii dintre magistraţi, membri în CSM, în minoritate, au fost făcute presiuni asupra Justiţiei de către Executiv, prin intermediul Inspecţiei Judiciare. Eu nu ştiu dacă este aşa sau nu, rămâne ca dânşii să demonstreze că aşa s-a întâmplat atunci, dar ce ştiu sigur, citind Monitorul Oficial, este că la vremea respectivă Inspecţia Judiciară era în Ministerul Justiţiei şi acum nu mai este în Ministerul Justiţiei, iar prin proiect rămâne în continuare în cadrul CSM, deci nu se întâmplă nimic diferit sub aspectul localizării Inspecţiei Judiciare. Ea rămâne în câmpul CSM şi atunci unde-i intervenţia politică? Şi îmi pun mai departe întrebarea: dacă aşa stau lucrurile, acceptăm ideea că în ţări precum Franţa, Germania, Italia, Cehia, Polonia, există amestec al politicului în Justiţie? Există un statut nedemocratic al puterii judecătoreşti? Pentru că acolo, acţiunea disciplinară se află in portofoliul Ministerului Justiţiei, al ministrului Justiţiei, uneori ministrul partajează această acţiune, cum se întâmplă în majoritatea statelor, alteori nu o partaja sau nu o partajează şi nu pretinde nimeni că sunt state nedemocratice. În Franţa, spre exemplu, Inspecţia Judiciară funcţionează în cadrul Ministerului Justiţiei – şi nu cred că cineva poate pretinde că Franţa nu are un sistem democratic sau o Justiţie independentă. Prin urmare, să nu agităm false probleme, ca să deplasăm de fapt discuţia de la ceea ce trebuie să fie.
Realizator: Dvs. puteţi garanta că, indiferent cine va fi ministrul Justiţiei, această schimbare nu repolitizează Justiţia şi Inspecţia Judiciară?
Cătălin Predoiu: Este irelevant cine va fi ministrul Justiţiei din acest punct de vedere, pentru că, repet, Inspecţia Judiciară rămâne la CSM. Iar faptul că ministrul Justiţiei are posibilitatea, potrivit proiectului, să iniţieze această acţiune disciplinară nu reprezintă decât o legătură firească între aşteptările justiţiabililor, traduse prin acţiunea Executivului, şi, în acelaşi timp, performanţa puterii judecătoreşti.
Realizator: Firească, dar de ce nu aţi făcut-o până acum dacă este aşa firească?
Cătălin Predoiu: Proiectul a fost elaborat la Minister pe parcursul a aproximativ un an, un an şi jumătate, timp în care, vă reamintesc că am mai avut de elaborat aproximativ 15-20 de legi importante pentru sistemul judiciar. În acelaşi timp, nu am dorit să grăbim acest proces şi să avem un proiect de Lege incoerent. De altfel, faptul că el va intra în vigoare probabil undeva în prima parte sau la jumătatea anului viitor, în funcţie de dinamica dezbaterilor parlamentare, deci pe finalul mandatului ministerial în curs, arată că nu este vorba de o ambiţie personală aici, este vorba de o necesitate obiectivă. Executivul este cenzurat de Parlament şi de puterea judecătorească, actele Parlamentului sunt cenzurate de către puterea judecătorească, puterea judecătorească este şi trebuie să rămână independentă, dar trebuie să existe un mecanism disciplinar profilactic, care să menţină standardul profesionalismului şi integrităţii în sistemul judiciar. Conchid spunând că acest mecanism este eminamente în mâna magistraţilor. Ceea ce diferă faţă de situaţia prezentă este posibilitatea de a-l declanşa şi din exterior de către ministrul Justiţiei. Pentru că ce am observat noi? Este că în prezent el nu prea se declanşează şi atunci când se declanşează rezultă cam acelaşi rezultat, ca la loto, ştiţi? Chestiuni de judecată, nu ne amestecăm. Nu se mai poate aşa!
Realizator: Chiar dacă îl declanşează Ministerul Justiţiei, unde va fi diferenţa la final?
Cătălin Predoiu: Diferenţa va fi că în acest moment există, după părerea mea, posibilitatea unei responsabilizări mai accentuate a magistraţilor, pentru că ei vor şti că nu numai propriile foruri veghează la respectarea standardelor profesionale şi de integritate, ci şi Ministerul Justiţiei. Şi Procurorul General, dacă vorbim de procurori. Şi Preşedintele Înaltei Curţi, dacă vorbim de judecători. Deci vor fi mai mulţi care se vor uita la ceea ce se întâmplă în sistemul judiciar şi care vor putea spune: atenţie, noi credem că în acest caz s-a produs o gravă neglijenţă, de exemplu, şi mai mulţi care pot angaja acest mecanism, dar judecata rămâne la nivelul CSM. Este o jurisdicţie deci profesională, nu există politizare.
Realizator: Ce părere aveţi despre propunerea ca CSM să aibă drept de iniţiativă legislativă?
Cătălin Predoiu: Păi, este la fel de inspirată ca şi când aţi spune că ministrul Justiţiei să aibă drept de judecată. Mai multe nu am ce să adaug. Se poate consulta teoria constituţională clasică, se pot studia sistemele judiciare din UE şi cred că orice cuvânt este de prisos, că merită să dezbatem probleme care într-adevăr prezintă nu numai interes, dar şi o minimă logică, formală. Nu este logic. Ne întoarcem pe partea cealaltă, a unei situaţii nefireşti, aşa cum în trecut executivul deţinea în mâinile sale puterea judecătorească, şi vorbim de Evul Mediu, da?
Realizator: Da.
Cătălin Predoiu: Acum ne întoarcem să vedem că începem să dăm iniţiativa legislativă unui organ care are cu totul şi cu totul alte funcţiuni. Dar, dincolo de această propunere, care, repet, mi se pare subţire, ca să nu spun altfel, eu vreau să reamintesc faptul că, în procesul de iniţiere a actelor normative, Ministerul Justiţiei cere un aviz de la CSM. Şi, de facto, ce observ este că Parlamentul, chiar dincolo de acest proces de avizare invită, în cadrul comisiilor de specialitate, CSM, Înalta Curte, UNJR, AMR, Asociaţia Procurorilor şi cine mai ştie cine mai este invitat în aceste comisii să dezbată legi. Deci există, dacă vreţi, o interpretare extrem de largă, prea largă, după părerea mea, a acestei atribuţii a Ministerului Justiţiei de iniţiativă legislativă. Există un spirit a legii, nu numai o literă a legii şi, dacă aceste discuţii ar conduce la elemente noi, la aspecte noi în cadrul dezbaterilor parlamentare, nu aş avea nimic de comentat. Dar ce observăm este că, uneori în cadrul dezbaterilor parlamentare se reiau discuţii care au avut loc în procesul de avizare, ceea ce înseamnă o pierdere de timp şi o trenare a procesului legislativ. Iată, de exemplu, la acest proiect de lege, în premieră spune ea, disciplinară. După ce s-a parcurs procedura de avizare, după ce noi am primit de la instanţe, paralel cu ce a trimis CSM, o serie de amendamente – pe unele le-am discutat şi le-am inclusiv, pe altele le-am discutat şi le-am respins, ne-am exercitat dreptul de iniţiativă legislativă, am obţinut aviz cu observaţii din partea CSM, acum la Parlament reluăm acest proces…
Realizator: De ce?
Cătălin Predoiu: Am început cu mult elan procesul de dezbatere, pentru că există această interpretare extensivă a dreptului de iniţiativă legislativă. Dau, de asemenea, ca exemplu confiscarea extinsă, proiect de lege care a trecut prin avizare şi care acum la Senat a comportat modificări venite pe amendamente ale CSM, de restrângere a domeniului de aplicare, prin impunerea unei liste de infracţiuni, liste în care menţionez, ca exemplu, nu figurează omorul de exemplu, ceea ce este foarte grav după părerea mea. Repet, dacă acest proces de dezbatere extensivă de audiere peste procedura de avizare şi a altor actori instituţionali în adoptarea legilor ar conduce la idei noi şi la discuţii care nu au avut loc, aş înţelege. Dar să reluăm aceleaşi discuţii ca să trenăm procesul legislativ nu este normal. Şi vedeţi cum ne dăm cu stângul în dreptul, că vorbeam mai devreme de eşalonarea unor drepturi salariale, care s-a impus din cauza unei lipse de resurse. Unele dintre aceste resurse, ştiţi, mai stau şi în buzunarele celor care au comis infracţiuni de-a lungul vremii în aceasta ţară şi care s-au îmbogăţit de pe urma lanţului infracţional. Şi atunci, când vorbim de confiscarea extinsă, reducem lista acestor infracţiuni – culmea venind pe o propunere din partea CSM. Sunt lucruri pe care mi-e greu să le înţeleg.
Realizator: Apropo de CSM, care este o instituţie destul de controversată în orice formulă a funcţionat ea, nu credeţi că…
Cătălin Predoiu: Eu nu aş subscrie că este controversată, ci că a avut un start mai dificil în anii trecuţi.
Realizator: Da, dar chiar şi acum, când din CSM fac parte aşa-numiţii reformatori, vedem că în societatea civilă, care le era favorabilă sau care i-a sprijinit, există voci de contestare. Întrebarea era: nu credeţi că una dintre problemele CSM este şi faptul că preşedintele acestei instituţii este ales doar pentru un an, ceea ce dă o senzaţie de provizoriu. Nu ar trebui un mandat ceva mai lung, de doi, de trei ani?
Cătălin Predoiu: Nu am nici o reţinere în a aborda reforme la nivelul CSM şi până la urmă cred că CSM însuşi ar trebui să îşi pună problema unde mai trebuie umblat la lege ca să devină mai eficient. Şi, dacă extinderea mandatului ar fi una dintre soluţii, sunt gata să o discut, în contextul altor soluţii. Sunt multe păreri legate de activitatea CSM. Una aţi enunţat-o dvs., alte păreri ridică problema statutului membrilor cu activitate permanentă, cu activitate nepermanentă. Unii ridică problema atribuţiilor. Eu cred că, înainte însă de a proceda la orice fel de schimbări de statut, trebuie apăsată pedala până la podea în ceea ce priveşte atribuţiile şi eficientizarea activităţii acestei instituţii. Este evident că se fac eforturi, dar este important să facem pasul şi de la planuri, eforturi, declaraţii către rezultate concrete. Şi aici ar fi de mare folos concentrarea pe propriile atribuţii, adică hai să ne facem treburile pe care le avem şi dacă le terminăm pe astea să ne ocupăm şi de altele ale altor instituţii, cum ar fi iniţiativa legislativă, revizuirea Constituţiei şi altele asemenea.
Realizator: Să vorbim puţin despre buget. În proiectul de buget pentru 2012 ministerul dvs. ar urma să primească, dacă nu mă înşel, cam cu 100 de milioane mai puţin decât în 2011, cel puţin în această fază de buget.
Cătălin Predoiu: În 2011 am avut într-adevăr 2,2 miliarde, acum avem 2,1 miliarde prognozate, adică bugetate.
Realizator: În condiţiile în care vreţi să adoptaţi şi noile Coduri, nu sunt cam puţini bani?
Cătălin Predoiu: Eu vreau să privim lucrurile în mod exact, şi anume: faptul că bugetele justiţiei au crescut pentru 2012. Bugetele justiţiei nu înseamnă doar bugetul Ministerului Justiţiei. Bugetul CSM-ului a crescut, bugetul Înaltei Curţi creşte, bugetul Ministerului Public creşte. Dacă vreţi, ad large, să includem şi bugetul ANI în sfera justiţiei, creşte. Deci, atenţia financiară a executivului pentru justiţie continuă pe un trend ascendent şi spun asta pentru că, dacă vă uitaţi în zona anilor 2000, bugetul era undeva la 1,2 miliarde şi am ajuns în aproximativ 10 ani la 2,2 miliarde doar pentru Ministerul Justiţiei. Deci, ca să fim bine înţeleşi, bugetele cresc. Acum, aţi pus o problemă într-adevăr foarte precisă şi doresc să vă răspund la fel de precis. Banii pentru Coduri sunt distincţi, în primul rând, suplimentării de resurse umane, iar aceasta înseamnă, în primul rând, acoperirea posturilor vacante. De comun acord cu CSM, cu preşedintele CSM-ului, cu care am avut discuţii aplicate şi constructive pe aceasta temă, am înţeles că există o anumita capacitate de absorbţie a INM-ului, respectiv CSM-ului, de fondul resurselor umane din sistem, că aceste posturi vacante s-ar putea, eventual, acoperi în cursul anului 2012 şi atunci banii trebuie provizionaţi din momentul în care ele pot fi acoperite. Pentru că ar fi o greşeală, cu atât mai mult în condiţii de criză economică, să bugetezi bani despre care ştii sigur că nu vor fi folosiţi în intervalul de referinţă.
Realizator: Deci banii vor veni atunci când vor putea fi cheltuiţi.
Cătălin Predoiu: Deci vor fi bani şi citez persoane cu atribuţii extrem de importante în statul român, primul ministru, preşedintele ţării, care au asigurat că există aceste fonduri, dar ele trebuie provizionate atunci când le putem cheltui. Deci, în 2012, prognozăm ca CSM-ul să îşi acopere posturile vacante, aproximativ 300 în sistem, vor fi bani pentru această acoperire de posturi vacante, urmând ca extensia de personal să se facă începând cu 2013, pe baza studiilor de impact.
Realizator: Aţi adoptat unul dintre Coduri; ce se întâmplă cu celelalte trei?
Cătălin Predoiu: L-am adoptat…, am adoptat patru Coduri şi implementat un Cod cu succes, motiv pentru care doresc încă o dată să mulţumesc şi magistraţilor, şi profesiilor juridice…
Realizator: Este vorba de Codul Civil, avem şi o broşură aici: „Precizări despre familie, Moşteniri, Proprietate şi Contracte”.
Cătălin Predoiu: Da. Am adoptat acest Cod şi, repet, sistemul judiciar, profesiile juridice îl implementează cu succes până în acest moment, dovada că există expertiza atunci când se doreşte a fi pusă în aplicare. Urmează ca în 2012 să punem în aplicare Codul de Procedură Civilă şi fie către finalul anului 2012, fie în 2013 să punem în aplicare Codurile Penal şi de Procedură Penală. Aceasta etapizare ţine cont de capacitatea sistemului judiciar de a le implementa, de dorinţa CSM-ului ca acest proces să se facă etapizat şi cu grijă, ca să nu bulversam sistemul, de recomandările UE, care într-adevăr ne-au indicat aceeaşi preocupare pentru o implementare fără convulsii şi de capacitatea sistemului de a absorbi resurse umane şi de a extinde sfera magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor.
Realizator: Apropo de Uniunea Europeană, să vorbim despre două subiecte recurente: Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Recent, a fost în Romania o echipă a Comisiei Europene; misiunea a fost mai lungă decât cele obişnuite, dacă nu mă înşel, de obicei durează trei zile, acum a durat cam o săptămână. Ce veşti aveţi?
Cătălin Predoiu: Eu aş fi recomandat să fie chiar mai lungă această misiune; le-am şi sugerat membrilor comisiei trimisă de la Bruxelles să aibă întâlniri şi la nivelul Parlamentului, pentru că foarte multe obiective din MCV ţin şi de Parlament şi este normal să se discute şi cu Parlamentul.
Realizator: Şi nu au fost întâlniri acolo?
Cătălin Predoiu: Se studiază această propunere pe care ministerul a făcut-o în dialogurile bilaterale pe care le-au avut şi probabil că va fi un răspuns pozitiv. Mi se pare firesc. De altfel, în trecut au mai fost contacte la Parlament; este adevărat, nu foarte fructuoase. Dar important este să continuăm acest dialog. În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei, cum spuneam, suntem în grafic cu programul nostru legislativ. Celelalte instituţii au avut întâlnirile lor bilaterale, CSM, Înalta Curte, Agenţia Naţională de Integritate, Ministerul Public ş.a.m.d.
Realizator: Raportul intermediar din februarie va fi mai important decât altele de până acum? La ce va aşteptaţi?
Cătălin Predoiu: Va fi mai important pentru că în vară urmează un raport care va avea şi o componenta de evaluare pe toţi cei cinci ani de zile. Va fi important şi din perspectiva unor mize externe Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Finlanda a făcut referire expresă la raportul din februarie, ca un argument care ar putea conduce la schimbarea poziţiei în dosarul Schengen, nu mai vorbim de Olanda, a cărei poziţie este deja recunoscută. Deci, eu sper ca până la raportul din februarie instituţiile care mai sunt în urmă cu agenda să accelereze. Nu vreau să spun mai mult.
Realizator: Şi apropo de Schengen, în clipa de faţă Olanda – vorbeaţi despre Finlanda – care fixează…
Cătălin Predoiu: Mai devreme, mai târziu, într-o etapă, în două etape, Schengen va veni. Diplomaţia noastră lucrează în acest sens. Cred că până la urmă toate statele europene, chiar şi cele care mai refuză, cele două au înţeles că de fapt suntem complet îndreptăţiţi să intrăm acolo şi, mai presus de toate, cred că au înţeles că ar fi un aport pozitiv al României la Spaţiul Schengen.
Realizator: Olanda nu pare să fi înţeles.
Cătălin Predoiu: Chiar dacă formal rămâne pe poziţie, pot să vă spun, ca unul care am discutat direct cu oficialii olandezi, şi on the record şi off the record, că ei înţeleg foarte bine, dar au o conjunctură politică internă de-a dreptul imposibilă în acest moment. Că este unfair ca România să plătească pentru această conjunctură politică internă, că nu este prea european, este altceva şi altă discuţie.
Realizator: Şi atunci la ce să ne aşteptăm? Să pice guvernul din Olanda ca să putem intra în Schengen?
Cătălin Predoiu: Nu cred că trebuie să mergem către aşteptări atât de radicale. Ne aşteptăm, eventual nu să pice, ci să se ridice, dacă vreţi, nivelul de înţelegere în abordarea acestei problematici europene.
Realizator: Aveţi o strategie? Cum vă împărţiţi sarcinile între Ministerul Justiţiei, cel de Interne, cel de Externe, Ministerul Afacerilor Europene pentru această problematică?
Cătălin Predoiu: Problematica Schengen?
Realizator: Da, da, da şi problematica Schengen-Olanda?
Cătălin Predoiu: Există un dialog interinstituţional, a existat întotdeauna şi poate că, dacă el nu era atât de eficient, nu ajungeam în poziţia în care cvasitotalitatea ţărilor membre UE să susţină poziţia României. Deci acest rezultat nu a fost de la sine, chiar dacă sunt demersuri care nu se văd, demersuri despre care nu neapărat putem vorbi la radio sau la televizor. Vă asigur că se lucrează destul de intens.
Realizator: Demersuri secrete?
Cătălin Predoiu: Nu sunt secrete, dar sunt instituţionale, care nu comportă discuţii publice, tocmai pentru a le asigura o anumită eficienţă.
Realizator: Vine un an important pentru justiţie, 2012, în februarie expiră mandatul lui Daniel Morar, şeful DNA. Vă gândiţi să propuneţi prelungirea lui, până la raportul din vară, aşa cum sugera preşedintele Traian Băsescu?
Cătălin Predoiu: Acestea sunt întrebări despre care nu am vorbit.
Realizator: Este o întrebare la care vă aşteptaţi totuşi. Circulă…
Cătălin Predoiu: Este o întrebare care figurează pe agenda mea în primul rând, înainte de a mi-o formula presa, şi care va comporta răspunsul potrivit la momentul potrivit. Este prematur să dau un răspuns în acest moment. Cu regret.
Realizator: Tot aştept, poate mai vine ceva.
Cătălin Predoiu: Da. Pe subiectul acesta, nu cred, deocamdată.
Realizator: Şi cam când va veni acel moment?
Cătălin Predoiu: Vă asigur că noi am început astfel de evaluări la minister şi vom face toate demersurile astfel încât, din timp să putem anclanşa acest proces cu o finalitate pozitivă pentru eficienţa instituţiei şi asigurarea eficienţei instituţionale a instituţiei, DNA şi nu numai, în general a unităţilor Ministerului Public. Este un bun câştigat pentru justiţie şi pentru România în general faptul că mecanismul anticorupţie, care a început să fie construit pe parcursul anilor 2000, chiar în perioada de preaderare, care a început sa fie operaţionalizat mai pregnant după perioada anilor 2006-2007, după aderare, funcţionează în parametri normali şi cu rezultate recunoscute atât de către societatea româneasca, cât şi de către partenerii europeni în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Şi pentru că se tot vorbeşte, destul de uşor, după părerea mea, de „avalanşa de anchete sau de arestări”, de „politizare” a unor dosare şi anchete lansate de către procurori, eu aş spune că este cazul să renunţăm la această abordare superficială şi să vedem că, în profunzime, acest mecanism s-a maturizat, că procurorii s-au perfecţionat, că sunt mai, să spunem, determinaţi în acţiunea lor şi că rezultatele se văd cu ochiul liber. Deci, ceea ce ne preocupă este să păstrăm această eficienţă a Ministerului Public în general, cu toate unităţile specializate: DNA, DIICOT.
Realizator: Am vorbit mult despre ce se întâmplă în România, dar România nu este o insulă. Vă uitaţi la ce se întâmplă în lume, în Europa. Este o criză puternică, sunt zvonuri şi informaţii destul de alarmiste unele dintre ele, sunt destui care prevăd o explozie a Zonei Euro. Se pregăteşte acum, am văzut că este în lucru un Pact de Stabilitate, care ar urma să cuprindă ţările cele mai virtuoase din Zona Euro. Cum priviţi dvs., care sunt sentimentele dvs. când vă uitaţi la ce se întâmplă în Europa, pentru început?
Cătălin Predoiu: Sigur tentaţia este să spui că este o problemă economică şi să discuţi aspectele economice ale acesteia, cu Pactul de Stabilitate, cu Fondul European de Salvare, cu Banca Central – Europeană, care ar trebui sau nu să emită eurobonduri ş.a.m.d. Toată această tehnică economică, pe care deja văd că toată lumea o stăpâneşte, ceea ce este foarte bine. Cred că dincolo de asta, este o problemă de opţiuni, de valori, pentru că până la urmă ce a însemnat tot acest fel de a construi bugetele şi de a organiza societăţile occidentale, wellfare state, pe parcursul anilor ’90 şi 2000, pe împrumuturi care au depăşit capacitatea de rambursare, pe trai care depăşeşte capacitatea de producţie? Înseamnă practic abandonarea adevărului în favoarea unei minciuni. Că poţi sa trăieşti bine, deşi nu ai mijloacele necesare. Asta este o minciună. Şi trebuie să ne întoarcem la adevăr.
Realizator: Că sunt state mai îndatorate decât cele din Zona Euro, care nu o duc atât de rău?
Cătălin Predoiu: Da, care au minţit mai mult, probabil, sau s-au minţit mai mult.
Realizator: Japonia are 220% îndatorare.
Cătălin Predoiu: Este altă zonă acolo şi altă mecanică. Dar, dacă vreţi să discutăm despre UE, cred că ce trebuie făcut este să ne întoarcem către o politică axată pe adevăr, şi anume: o politică care îţi menţine cheltuielile în marginea a ceea ce produci şi care te lasă să te împrumuţi numai în limite rezonabile, în limita capacităţii de rambursare. Dincolo de aceste aspecte, este şi o chestiune politică. Helmut Kohl, dacă nu mă înşel, spunea că moneda euro trebuie discutată la ora de istorie, nu la ora de economie, vrând să dea de înţeles că în spatele ei trebuie să existe o voinţă politică. Eu cred că, într-adevăr, există cel puţin două, trei axe de evoluţie a crizei – două negative, una pozitivă – şi cred că orice este posibil în acest moment, dar dacă cu adevărat liderii europeni vor reacţiona mai rapid şi nu atât de lent, cum au făcut-o până acum, dacă vor fi mai rapizi decât speculatorii, dacă vor veni…
Realizator: Ceea ce este destul de greu.
Cătălin Predoiu: … cu un plan viabil – dar nu imposibil – de rezolvare politică cu efecte economice vor reda credibilitate, pentru că, dincolo de o problemă de valori, este şi o problemă de credibilitate. Deci să trecem de la minciună către adevăr, de la lipsa de credibilitate către credibilitate, prin soluţiile pe care le propunem la nivel politic, şi atunci cred ca Europa poate ieşi din această criză a datoriilor mai întărită, aşa cum a ieşit şi din alte crize trecute – va reamintesc ieşirea lirei sterline din şarpele monetar în anii ’80…
Realizator: În ’92. A fost în ’92 ieşirea din sistemul monetar…
Cătălin Predoiu: Exact. Şi cred că la fel s-ar putea întâmpla şi acum. Va fi o Europă, probabil, mai integrată, în care statele din estul Europei vor avea în perspectivă o dinamică accelerată, ţinând cont de resursele şi de capacitatea de creştere şi în care după părerea mea echilibrele politice vor fi altfel aşezate decât în prezent.
Realizator: Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, mulţumesc foarte mult pentru această discuţie.
(Transcript realizat de Agenţia Naţională de Presă – AGERPRES)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
