JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)
DezbateriCărţiProfesionişti
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Protectia conferita fotografiei portret. CJUE, C-145/10
05.12.2011 | JURIDICE.ro


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Fotografia portret beneficiază de aceeași protecție cu cea pe care dreptul de autor o conferă oricărei alte opere.

Totuși, mijloacele de informare în masă pot publica o astfel de fotografie fără consimțământul autorului dacă publicarea, în cadrul unei anchete penale, are ca obiectiv să sprijine poliția în descoperirea unei persoane dispărute

Doamna Painer este fotograf profesionist independent și fotografiază, printre altele, copii din grădinițe și din creşe. În cadrul activității sale, a realizat mai multe fotografii ale Nataschei K. (a conceput fundalul, a stabilit poziția și expresia feței, a manevrat aparatul foto și a developat fotografiile).

În anul 1998, după ce Natascha K., pe atunci în vârstă de 10 ani, a fost răpită, poliția austriacă a lansat un apel la sprijin pentru efectuarea cercetărilor, în cadrul căruia au fost utilizate fotografiile realizate de doamna Painer.

După evadarea fetei în anul 2006 și înainte de prima sa apariție publică, cinci edituri de presă – dintre care patru germane și una austriacă – au publicat aceste fotografii în ziare (este vorba despre cotidienele: Der Standard, Süddeutsche Zeitung, Express, Bild și Die Welt, precum și de săptămânalul Der Spiegel) și pe pagini de internet cunoscute fără a menționa însă numele autorului sau cu menționarea altui nume decât cel al doamnei Painer în calitate de autor.

Unele dintre aceste ziare au publicat, în plus, un portret-robot realizat pe calculator, pe baza uneia dintre fotografii, care simula evoluția feței tinerei fete, dată fiind lipsa unei fotografii mai recente până la prima sa apariție publică.

Apreciind că publicarea acestor fotografii încălcase drepturile sale de autor, doamna Painer a solicitat instanțelor austriece să oblige editurile de presă să înceteze reproducerea și/sau distribuirea fără consimțământul său și fără menționarea numelui său în calitate de autor a fotografiilor și a portretului-robot. Aceasta a solicitat totodată plata unei remunerații adecvate și a unei despăgubri.

Handelsgericht Wien (Tribunalul Comercial din Viena, Austria), sesizat cu soluționarea cauzei, solicită Curții de Justiție să stabilească dacă dreptul Uniunii conferă o protecție mai redusă a dreptului de autor în cazul fotografiilor portret, dat fiind faptul că acestea ar fi „realiste” și ar oferi posibilități de creație artistică limitate. În plus, instanța austriacă urmărește să afle în ce condiții pot fi utilizate astfel de fotografii de către mass-media fără consimțământul autorului lor, pentru necesitățile unei anchete penale. Instanța solicită totodată Curții să precizeze în ce condiții poate fi citată o operă protejată.

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea arată mai întâi că dreptul de autor protejează numai obiectele originale, mai precis acelea care sunt considerate o creaţie intelectuală proprie a autorului lor. În această privință, Curtea amintește că o creaţie intelectuală este proprie autorului său atunci când reflectă personalitatea acestuia. Această situaţie se regăseşte în cazul în care autorul a putut să îşi exprime capacităţile creative cu ocazia realizării operei făcând alegeri libere şi creative.

Curtea constată că autorul unei fotografii portret poate să facă alegeri libere şi creative în mai multe moduri şi la momente diferite pe parcursul realizării fotografiei. Astfel, în stadiul fazei preparatorii, autorul poate alege amplasarea în cadru, poziţia persoanei care urmează să fie fotografiată sau lumina. La momentul realizării fotografiei portret, el poate alege încadrarea, unghiul de fotografiere sau atmosfera creată. În sfârşit, cu ocazia developării clişeului, autorul poate alege dintre diversele tehnici de developare existente tehnica pe care doreşte să o adopte sau poate proceda, dacă este cazul, la utilizarea de programe informatice.

Prin aceste alegerile diferite, autorul unei fotografii portret este astfel în măsură să îi imprime operei create „nota personală”. În consecinţă, o fotografie portret este protejată de dreptul de autor, atunci când este expresia capacităţilor creative ale autorului său. În plus, Curtea subliniază că această protecţie este identică cu protecția conferită altor opere, printre care operele fotografice.

În continuare, Curtea amintește că, potrivit dreptului Uniunii2, întinderea protecției dreptului de autor poate fi limitată, cu titlu derogatoriu, atunci când opera protejată este utilizată pentru scopuri de siguranţă publică, de exemplu, în cursul unei anchete penale care urmărește descoperirea persoanei dispărute. În această privință, Curtea arată că numai statele – iar nu editurile de presă – trebuie considerate responsabile şi apte să garanteze siguranța publică prin măsuri adaptate, precum difuzarea unui apel la sprijin pentru efectuarea cercetărilor.

Totuși, nu este exclus ca o editură de presă să poată contribui în mod punctual la realizarea unui obiectiv de siguranţă publică, de exemplu, prin publicarea unei fotografii a unei persoane căutate. Această iniţiativă a mijloacelor de informare în masă trebuie să se încadreze însă în contextul unei acţiuni desfăşurate de autorităţile naţionale şi trebuie să fie luată în acord şi în coordonare cu acestea pentru a evita riscul de a periclita măsurile luate de autorităţile menționate. Curtea a precizat totodată că, în cursul unei anchete, o fotografie poate fi publicată de către mijloacele de informare în masă fără ca acestea să fi obținut, în prealabil, un apel concret, actual şi expres din partea autorităţilor de siguranţă în acest sens.

În sfârșit, în ceea ce privește citarea operelor protejate, Curtea amintește că operele care au fost făcute deja cunoscute publicului în mod legal pot fi citate cu condiția să fie indicată sursa, inclusiv numele autorului, cu excepţia cazurilor în care acest lucru se dovedeşte imposibil.

În această privință, Curtea răspunde argumentelor invocate de editurile de presă potrivit cărora ar fi obținut fotografiile realizate de doamna Painer de la o agenție de presă, dar ar fi întâmpinat dificultăți în identificarea autorului și nu ar fi putut indica numele acestuia pe fotografii. Curtea consideră că agenția de presă – în măsura în care a intrat în posesia acestor fotografii în mod licit, mai precis cu consimțământul autorului – trebuia să comunice editurilor numele autorului. În consecință, editurile erau obligate, la rândul lor, să indice acest nume în ziarele pe care le publică.

Totuși, Curtea precizează că este posibil totodată ca autorităţile naţionale de siguranţă austriece să fi fost la originea publicării fotografiilor realizate de doamna Painer. Într-o asemenea ipoteză, indicarea numelui autorului nu era necesară. În consecință, într-o astfel de situație și cu condiția ca numele autorului să nu fi fost indicat, se impune numai indicarea sursei acestor fotografii, iar nu și a numelui autorului lor.

>> Detalii C-145/10

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate