Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete

Catalin Predoiu: Sa punem in caruta atat cat poate sa duca
15.12.2011 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Ministerul Justitiei a dat publicitatii miercuri, 14 decembrie 2011, transcriptul emisiunii „Actualitatea in dezbatere” difuzata de RRA la care a participat ministrul Catalin Predoiu marti, 13 decembrie 2011:

Realizator: Bună ziua! Bun găsit la dezbaterea de prânz! O ediţie specială, astăzi: invitat ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. Bună ziua, domnule ministru! Mulţumim pentru participare!

Cătălin Predoiu: Bună ziua!

Realizator: Modificarea modului în care se fac promovările la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va produce efecte cel mai devreme în primăvara anului viitor, iată ce a spus astăzi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă. Domnule ministru, aş vrea să grupăm, să spun aşa, aceste noi prevederi din promovarea magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu audierile de astăzi, de la CSM, tocmai pentru Secţia civilă a Înaltei Curţi – şase posturi scoase la concurs. Vroiam să vă întreb, aceste posturi scoase la concurs sunt pe… să spun aşa, modalitatea de aplicare e vechea lege. Nu se putea aştepta ca noii admişi să fie selectaţi în urma noii legi?

Cătălin Predoiu: Întâi aş vrea să fac un comentariu legat de momentul la care ar putea să producă efectele noii legi, presupunând că aceasta va fi adoptată în luna decembrie, în aplicarea legii urmează ca o serie de regulamente să fie elaborate şi adoptate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Sigur că dacă aceste regulamente vor fi adoptate în luna martie, cum spuneaţi că s-a declarat, atunci legea îşi va produce efectele în luna martie, dacă aceste regulamente vor fi adoptate în luna ianuarie, atunci legea îşi poate produce efectele mai repede. Deci, e important şi cât de mult dorim să aplicăm noua lege şi cât de repede. În ceea ce priveşte procedurile în curs, eu m-am exprimat public, în prealabil, în nenumărate rânduri, inclusiv în cadrul plenului CSM, şi am arătat că acest obiectiv al schimbării mecanismului prin care se promovează la Înalta Curte este nu numai unul al Consiliului Superior al Magistraturii, ci şi al Ministerului Justiţiei şi că el se va produce într-o formă radicală, printr-o lege, dacă la nivel de regulament al CSM-ului nu se poate. Reamintesc faptul că acest obiectiv a fost urmărit de mai mult de două rânduri de regulamente ale CSM, unul dintre ele invalidat în justiţie, cel de-al doilea începând să opereze, îmbunătăţind, e adevărat, nivelul şi calitatea interviului la nivelul CSM-ului, dar fără să schimbe în mod radical soluţia. În alte cuvinte, am avertizat asupra faptului că în ipoteza în care o soluţie clară, radicală de schimbare a filosofiei promovării la Înalta Curte nu se poate degaja la nivelul regulamentului CSM, atunci vom interveni prin act normativ. Nu trebuie să fie o surpriză pentru nimeni că acest act normativ urmează să fie adoptat de către Parlament. Am mai făcut o încercare cu un proiect, după cum ştiţi el a eşuat în Parlament. Este ce-a de-a doua încercare,cu un proiect îmbunătăţit şi cred că, de data asta, vom duce lucrurile la bun sfârşit.

Realizator: Asta în condiţiile, domnule ministru, în care…

Cătălin Predoiu: În privinţa procedurilor în curs în mod concret, şi am arătat faptul că, repet, nu e o surpriză pentru nimeni şi ar fi trebuit să avem în vedere această persepctivă şi să ne domolim puţin cu procedurile lansate, s-a mers pe o altă opţiune, s-a votat în CSM, respect acest lucru, dar în privinţa procedurilor în curs, sigur va trebui să aibă loc o discuţie la nivelul CSM cu privire la legea aplicabilă, respectiv dacă aceste candidaturi pot fi evaluate potrivit prevederilor noii legi care va intra în vigoare, în măsura în care CSM se va mobiliza să elaboreze regulamentele de punere în aplicare sau dacă, dimpotrivă, vom prefera să finalizăm procedurile începute pe legea în vigoare la acel moment.

Realizator: Asta în condiţiile în care, domnule ministru, opoziţia tot acuză faptul că legi importante sunt asumate, trec prin asumare, şi nu prin Parlament.

Cătălin Predoiu: Bun. Este o chestiune de dezbatere politică în care nu m-aş aventura. Atâta vreme cât acest procedeu este prevăzut în Constituţie, nu văd cum poţi, în mod convingător, să susţii că e un procedeu nedemocratic. E ca şi când ai spune că o anumită prevedere în Constituţie e nedemocratică, ceea ce nu e de acceptat.

Realizator: Să ne întoarcem, domnule ministru Cătălin Predoiu, la noile criterii pentru promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unul dintre ele – publicarea sentinţelor din ultimii zece ani ale candidaţilor care vor să devină magistraţi la Înalta Curte. V-aş întreba dacă nu cumva ar putea îngreuna procesul de selecţie, dat fiindcă vor fi atâtea mii şi mii de sentinţe de urmărit, să spun aşa, asta, pe de o parte, ar fi prima întrebare şi a doua – dacă aceste noi criterii vor înlătura, să spun aşa, pentru că haideţi să o spunem pe cea dreaptă, Înalta Curte de Casaţie şi CSM sunt acum cele două pietre de moară, nu? Fostul ministru al Justiţiei, doamna Monica Macovei, spunea: „două pietre de moară în lupta anticorupţie”.

Cătălin Predoiu: Sigur că ne-am pus şi noi problema atunci când am conceput acest mecanism dacă o etapă suplimentară nu va îngreuna, cum spuneţi dvs, procesul de selecţie. Obiectivul nostru însă este un proces de selecţie de calitate şi exigent, transparent, nu un proces de selecţie facil. Am avut până acum un proces de selecţie facil: interviul în cadrul CSM şi în anii din urmă s-a văzut că nu a satisfăcut. Deci un proces de selecţie facil nu-i apt să-ţi asigure o calitate superioară a selecţiei sau, în orice caz, chiar dacă cei selectaţi sunt oameni de calitate profesională şi morală ireproşabilă există totdeauna un dubiu legat de legitimitatea procedurii de selecţie din cauza lipsei de transparenţă. Şi atunci noi am optat pentru această soluţie a întăririi procedurii de selecţie pentru a obţine atât calitate, cât şi legitimitate, credibilitate, transparenţă pentru că ceea ce urmărim este nu numai consolidarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ci şi consolidarea încrederii în sistemul judiciar, consolidarea prestigiului justiţiei şi a reputaţiei magistraţilor. Prin urmare, cred că este un pas pozitiv şi va contribui nu numai, repet, la o selecţie mai riguroasă, ci şi la o întărire a credibilităţii magistratului ales să ocupe un fotoliu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este ca şi când un sportiv trece o serie de concursuri foarte dificile şi îşi cucereşte locul pe podium în văzul lumii, al tuturor, necontestat în niciun fel. Ne interesează, repet, pe termen lung credibilitatea Înaltei Curţi şi prin aceasta a întregii justiţii române, pentru că Înalta Curte este nu numai un pilon important al sistemului judiciar, ci este, dacă vreţi simbolul justiţiei. De la Înalta Curte pleacă în sistem cele mai importante semnale privind practica judiciară, privind reputaţia, privind conduita morală, privind rolul pe care justiţia trebuie să şi-l asume în stat.

Realizator: M-aş mai lega, domnule ministru, tot de o afirmaţie făcută tot astăzi de preşedintele CSM, domnul Dumbravă. Reducerea corupţiei trebuie să reprezinte o prioritate şi, spunea domnia sa, uneori şi judecătorii sunt de vină pentru tergiversarea dosarelor. Dacă tu ca judecător realizezi după 10 luni că nu poţi sau nu eşti în stare nu eşti competent să judeci o anumită cauză şi o trimiţi la altă instanţă, ori nu eşti gospodar ori nu eşti bun.

Cătălin Predoiu: Eu salut această declaraţie a preşedintelui CSM. Ea vine după o altă declaraţie făcută recent, săptămâna trecută, tot de către preşedintele Consiliului, pe care o salut, de asemenea, declaraţie care era în acelaşi sens, şi anume, că, citez din memorie, este important ca magistraţii să-şi facă curăţenie în propria casă înainte de a discuta despre chestiunile legate de logistică sau de calitatea legilor ş.a.m.d. Repet, este de salutat acest demers, da, mă bucur că el survine şi că, iată, pe final de mandat preşedintele Consiliului trage un semnal de alarmă, atenţionându-şi colegii cu privire la ceea ce mai au de făcut ei înşişi în profesia lor, cu profesia lor, cu cariera lor, cu sistemul judiciar. M-aş fi bucurat să vină mai devreme această declaraţie, cred că ar fi fost bine chiar pentru sistemul judiciar şi pentru mandatul preşedintelui ca această declaraţie să fi survenit la începutul mandatului şi nu pe final, dar este bine şi aşa. Subscriu la cele afirmate. De altfel, alţi doi importanţi membri ai sistemului judiciar doi judecători, două doamne judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au făcut declaraţii publice în săptămâna anterioară în cadrul unei dezbateri în care au arătat faptul că lipsa de operativitate a dosarelor în speţe, în cauzele de mare corupţie este explicabilă printr-un management defectuos la nivelul Curţii în anii anteriori şi printr-un management defectuos de dosar. Spunea o doamnă judecător că aproximativ 70% din dosarele de mare corupţie se finalizează în aproximativ trei ani de zile, dar că un număr de aproximativ 30% din aceste dosare au ajuns la termene nerezonabile, la durate nerezonabile de rezolvare…

Realizator: De aia şi au ajuns subiecte de cancan, la un moment dat.

Cătălin Predoiu: Exact, din cauza unui prost management de dosar. Şi concluzia se desprinde, şi anume faptul că se poate, cu măsuri la nivel de management, la nivelul Curţii şi la nivelul procedurii de administrare a dosarului, să asigurăm un termen rezonabil.

Realizator: Ce ar însemna, domnule ministru, în opinia dumneavoastră, un termen rezonabil?

Cătălin Predoiu: Este foarte bine, şi aş vrea să subliniez faptul că în ultima perioadă, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, măsuri de management foarte aplicat au început să dea rezultate, că se manifestă acolo o tendinţă vizibilă de îmbunătăţire a situaţiei şi că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au început să înţeleagă acest nou trend pe care Înalta Curte încet, încet începe să fie aşezată. Eu salut acest efort, salut munca acelor oameni care îşi înţeleg misiunea acolo, şi anume servirea justiţiei într-un termen rezonabil şi sper ca el să continue. Dumneavoastră aţi întrebat ce ar însemna. Sigur că depinde foarte mult de conţinutul dosarului, dar aş vrea din nou să citez fără să nominalizez distinsa judecătoare a Înaltei Curţi care a menţionat că un dosar, chiar şi de mare corupţie, chiar şi de mare complexitate poate fi finalizat într-un termen de aproximativ trei ani de zile. Ori, iată, avem situaţii care au făcut subiectul dezbaterii şi care, deşi sunt în minoritate, aruncă o umbră asupra întregii munci a sistemului judiciar. Pentru că aici este, dacă vreţi, o adevărată dezamăgire pe care cei mai mulţi dintre magistraţi o resimt, pentru că, deşi munca lor este profesionistă, se desfăşoară în condiţii normale, cu rezultate în termene rezonabile, există o percepţie negativă cu privire la eficienţa justiţiei datorită unor cazuri minore. Deci noi trebuie să ne concentrăm pe aceste cazuri care au vizibilitate, care au impact pentru a epuiza stocurile şi pentru a recâştiga încrederea cetăţenilor. Şi când spun noi mă refer, evident, la sistemul judiciar. Subliniez faptul că Ministerul Justiţiei nu are nici un fel de atribuţii cu privire la felul în care, în mod concret, se administrează justiţia în fiecare dosar.

Realizator: Domnule ministru, însă o critică a opozitiei chiar ieri preşedintele PSD Victor Ponta spunea că prin această lege în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, dumneavoastră veţi avea puteri mult mai mari în a-i sancţiona pe magistraţi.

Cătălin Predoiu: Înainte de a arăta că ceea ce am propus noi este cât se poate de constituţional şi, în acelaşi timp, benefic pentru sistemul judiciar şi pentru cetăţeni aş vrea să subliniez puţin necesitatea acestui nou proiect de lege privind răspunderea disciplinară a magistraţilor. Vedeţi dumneavoastră, în fiecare profesie membrii acesteia răspund disciplinar în faţa propriilor organe şi, mai departe, în faţa justiţiei. Dacă vreţi să discutăm de puteri, Guvernul răspunde în faţa Parlamentului, actele Guvernului pot fi cenzurate de justiţie, actele adoptate de Parlament pot fi cenzurate, sub aspectul constituţionalităţii, de către Curtea Constituţională, sub aspectul legalităţii, de către instanţele judecătoreşti. Există un mecanism de echilibru şi control, în cadrul statului, care funcţionează, aşa-zisul mecanism de check and balance. Singurul sistem care în acest moment este, practic, rupt de mecanismele statului, este autonom, este autarhic, a devenit autist aproape, este sistemul judiciar şi noi trebuie să ajutăm acest sistem să îşi redobândească echilibrul în raport de societate. Una dintre cauze este că mecanismul disciplinar poate, potrivit legii în vigoare, să fie pornit numai din sânul sistemului judiciar, din sânul Inspecţiei Judiciare şi rezolvarea acestor acţiuni disciplinare poate fi făcută în cadrul aceleiaşi instituţii. Acest lucru, practic, anulează eficienţa mecanismului în sine. Şi atunci, noi, ceea ce am propus a fost o extindere, printre altele, a sferei titularilor acţiunii disciplinare, adică a persoanelor care pot declanşa mecanismul disciplinar, incluzând în rândul acestora şi ministrul Justiţiei. Acum, critica vine şi spune că ministrul Justiţiei fiind membru al Executivului, în mod normal, are culoare politică. Spun în mod normal, pentru că în mod excepţional, în prezent, nu are. Dar, pe viitor, spun criticii proiectului, acest ministru, fiind un om politic, ar putea să interfereze cu justiţia, ar putea să restrângă independenţa magistraţilor. Haideţi să vedem dacă aşa stau lucrurile… Ceea ce poate face ministrul Justiţiei, potrivit proiectului nostru de lege, dacă el va fi adoptat de Parlament în această formă, va fi să declanşeze printr-o acţiune disciplinară mecanismul disciplinar, adică verificarea disciplinară prealabilă şi, mai departe, eventual, cercetarea disciplinară. Rezultatul acestei cercetări, rezultatul acţiunii disciplinare va fi însă în competenţa secţiilor plenului Consiliului Superior al Magistraturii, mai departe, eventual, în competenţa justiţiei, dacă decizia este atacată în justiţie. Deci, deşi în anumite ipoteze, să spunem, mecanismul pleacă în urma unei activări din exteriorul sistemului judiciar, rezultatul este însă stabilit în justiţie, fără interferenţa factorului politic. Deci independenţa nu are cum să fie /afirmată/, dimpotrivă, noi încercăm în acest fel să punem în mâna ministrului Justiţiei, dacă vreţi, un clopoţel, un semnal de alarmă…

Realizator: Cine va trage semnalul? Am înţeles…

Cătălin Predoiu: …care poate, din când în când, să o facă, dacă e cazul, evident.

Realizator: Domnule ministru, un prim rezultat astăzi la CSM, şefa Inspecţiei Judiciare a CSM, doamna Mihaela Tropcea, a fost aleasă cu majoritate de voturi pentru funcţia de judecător la Secţia civilă a Înaltei Curţi.

Cătălin Predoiu: Ce pot să spun, nu am fost parte azi la şedinţă, pentru că am fost în Parlament, susţinând proiectele despre care tocmai am discutat şi apoi bugetul, partea privitoare la justiţie. Cred că este extrem de elocvent şi extrem de sugestiv. Nu vreau să intru în evaluări privind calitatea candidatului şi nici judecata celor care au votat pentru sau contra, dar mie mi se pare totuşi bizar cum, uitându-ne aşa, în timp, vedem că există parcă un traiect prestabilit, din sistemul judiciar, la un moment dat, propulsat în CSM, fie în aparat, fie în cadrul plenului, fie în Inspecţia Judiciară şi apoi, finalul acestei excursii, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nu spun că toată lumea trebuie să se întoarcă înapoi, deşi sunt voci în sistemul judiciar care spun că aparatul CSM compune foarte mulţi membri care ar putea foarte bine să ajute sistemul judiciar din instanţe şi parchete, având în vedere performanţele instituţiei, dar însă remarc doar această coincidenţă de evoluţie în cariera profesională a magistraţilor care ajung, la un moment dat, în constelaţia CSM-ului.

Realizator: Credeţi că prin noile criterii, noile modalităţi de concurs vor dispărea acestea?

Cătălin Predoiu: Noi nu am inclus interdicţii sub acest aspect. Şi nu vreau să spun că, a priori, un astfel de traiect profesional ridică semne de întrebare. Am remarcat doar o coincidenţă. Ceea ce poate aduce în plus acest proiect, dacă e adoptat în forma trimisă Parlamentului, este o autonomizare a Inspecţiei Judiciare în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii. Această autonomizare poate conduce, în timp, la o mai mare exigenţă faţă de sistemul judiciar, faţă de cei care sunt cercetaţi disciplinar şi, pe cale de consecinţă, o afinitate mai puţin pronunţată între şefii Inspecţiei, membrii plenului, Înalta Curte şi aşa mai departe. E o familie foarte mare care se naşte în fiecare profesie. Totul e ca această familie să-şi desfăşoare viaţa profesională după reguli foarte stricte privind conflictele de interes, privind atribuţiile proprii. Ce vă spun, la ora asta, nu se distinge, cel puţin din evaluarea personală, având în vedere o serie de corespondenţe şi evoluţii profesionale în raporturile minister-CSM. Spuneam, la ora aceasta, nu se distinge Inspecţia Judiciară din spatele Consiliului Superior al Magistraturii. Or, acest lucru trebuie să se facă, trebuie să vedem, atunci când privim înspre sistemul judiciar, clar, distinct, casa Consiliului Superior al Magistraturii, cea a Inspecţiei, cea a Înaltei Curţi. Toate la un loc nu fac bine.

Realizator: Domnule ministru, aş vrea să vă întreb puţin şi despre noile coduri, pentru că, în afară ce cel Civil, nu au fost promulgate cel de procedură Civilă, cel Penal, de Procedură Penală. Când…

Cătălin Predoiu: Codurile toate sunt promulgate.

Realizator: Când vor intra în vigoare…

Cătălin Predoiu: Intrarea în vigoare, într-adevăr, aveţi dreptate, este un alt subiect. Noi, aici, după evaluări şi discuţii foarte strânse cu Consiliul Superior al Magistraturii, constructive, şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, am ajuns la filosofia să punem în căruţă atât cât poate să ducă, la acest moment căruţa. Şi am ajuns la filosofia că trebuie să intrăm cu ele etapizat, secvenţial, în vigoare. Am avut o intrare în vigoare cu succes a Codului civil la 1 octombrie. Sistemul a reacţionat foarte bine. Profesiile juridice au reacţionat foarte bine. Aş vrea să folosesc acest prilej pentru a le mulţumi, încă o dată, şi magistraţilor, şi personalului auxiliar, şi profesiilor juridice pentru efortul depus pentru asimilarea codului şi intrarea cu succes în vigoare. Urmează ca în 2012, începând cu a doua jumătate a anului, să evaluăm o dată la care să punem în aplicare Codul de Procedură Civilă şi probabil că cele două coduri, Penal şi de Procedură Penală, urmează să fie puse în vigoare la începutul sau în prima jumătate a anului 2013, dacă nu sunt evoluţii pozitive în acest…

Realizator: Sunt necesare modificări structurale în sistem?

Cătălin Predoiu: Sunt necesare modificări sub aspectul resurselor umane. Adică…

Realizator: Vor fi desfiinţate instanţe?

Cătălin Predoiu: Sigur că mai trebuie să mai desfiinţăm instanţe. Da, pentru că sunt o serie de instanţe care nu ar putea funcţiona dacă aceste coduri de procedură, în special Codul de Procedură Penală, intră în vigoare. Asta este un lucru care trebuie făcut de către Parlament. Ministerul este pregătit oricând să iniţieze din nou această discuţie. Avem alături şi CSM-ul în această poveste. În ceea ce priveşte resursele umane, în 2012 estimăm că CSM-ul va putea să-şi acopere cele aproximativ 300 de locuri vacante din sistem, astfel încât să putem trece la faza a doua şi să mai aducem forţe proaspete în sistemul judiciar.

Realizator: Vor fi mutaţi judecătorii între instanţe?

Cătălin Predoiu: În mod normal, dacă aceste instanţe vor fi desfiinţate, o serie de judecători ar trebui să fie absorbiţi în colectivul altor instanţe care se măresc, prin concentrarea acestor resurse umane. Filosofia asta este, de a concentra resursele umane în instanţe mari, puternice, în care să poată apare specializarea magistraţilor, în care să poată fi asimilate noile proceduri din codurile de procedură.

Realizator: Ne apropiem de finalul emisiunii, domnule ministru Cătălin Predoiu, voiam să vă întreb puţin despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în februarie, Comisia Europeană, citeam asta pe un site bulgăresc, va ridica, practic, cel mai probabil, acest Mecanism pentru România şi Bulgaria.

Cătălin Predoiu: Să nu ne pripim.

Realizator: Este util de fapt să fie ridicat el? Pentru că multe voci, cel puţin în societatea civilă în România, spun că ne face bine până la urmă.

Cătălin Predoiu: E o falsă problemă, eu mereu am spus. Nu ne punem problema ridicării sau continuării. Noi trebuie să ne punem problema realizării acestor obiective. Dacă obiectivele din mecanism sunt îndeplinite, atunci cauzele pentru care mecanismul însuşi a fost insituit înseamnă că sunt rezolvate şi pe cale de consecinţă şi-ar pierde raţiunea de a fi. Dar, repet, e mai mult o problemă teoretică ca şi cum am discuta acum sexul îngerilor. Este important să vedem ce avem pe listă fiecare dintre instituţiile din mecanism şi să continuăm munca. Venim după două rapoarte bune în februarie 2011 şi pe vara lui 2011. Eu cred că dacă Parlamentul adoptă Legea privind promovarea la Înalta Curte şi Legea privind răspunderea disciplinară a magistraţilor şansele de avea un raport bun în februarie cresc, dar, subliniez aici, este un instrument în care mai multe instituţii au atribuţii.

Realizator: Ei bine, în ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a magistraţilor – o informaţie de ultimă oră – această lege a trecut în urmă cu puţin timp de Comisia Juridică din Senat.

Cătălin Predoiu: Da, am fost  prezent acolo. Într-adevăr, la Comisia Juridică am avut ocazia să ne explicăm aceste argumente,  să demontăm şi această falsă problemă a amestecului în independenţa justiţiei de către politic. Am arătat exact care au fost mecanismele în  proiect. Am arătat că în alte state funcţionează mecanisme similare, în alte state ale Uniunii Europene şi Comisia, într-adevăr, cu o singură abţinere, fără niciun vot împotrivă, a adoptat acest proiect de lege cu raport pozitiv, practic cvasiunanimitate. Şi nu pot decât să salut această abordare a senatorilor care, indiferent de partid, arată maturitate şi faptul că atunci când stăm calm şi discutăm şi arătăm de unde plecăm şi de unde vrem să ajungem putem să contribuim la întărirea prestigiului justiţiei şi a reputaţiei magistraţilor, pentru că astea vor fi efectele legii răspunderii disciplinare, nu încălcarea independenţei. Efectul va fi că, pe termen lung prestigiul justiţiei va fi consolidat şi reputaţia fiecărui magistrat va avea de câştigat, încrederea publicului va avea de câştigat, dar este foarte greu, într-un prim moment, să accepţi schimbări atât de radicale. Nicio profesie nu le acceptă cu bucurie. Ştiu că şi în alte profesii au fost discuţii când au fost introduse reguli disciplinare mai dure, însă practica a arătat că ăsta este viitorul.

Realizator: Vroiam să vă mai întreb, domnule ministru, şi cum vedeţi această decizie a Uniunii Europene privind acel acord interguvernamental la care aderă şi România?

Cătălin Predoiu: Este un pas în direcţia bună, este o mişcare care, pe termen lung, va avea valenţe politice. Problema este ca, pe termen scurt, pieţele să reacţioneze pozitiv şi să avem timpul necesar să consolidăm aceste evoluţii pozitive în plan instituţional. Este foarte mult de discutat despre aspectele economice şi mecanismele sensibile din piaţă, raporturile dintre sistemul bancar şi guverne, criza datoriilor. Ceea ce este important este că această criză care, deocamdată este numită a datoriilor suverane, să nu se transforme într-o criză instituţională şi o criză de identitate europeană, pentru că există mai multe viziuni cu privire la modul în care se poate ieşi din impas. Deci, în alte cuvinte, politicienii ar trebui să grăbească procesul de intervenţie din punct de vedere instituţional, de consolidare a mecanismelor de cooperare europeană şi sigur până la urmă este o chestiune de opţiune a fiecărui stat cu privire la viitorul Europei.

Realizator: Mai aveam două întrebări, domnule ministru, am ajuns însă la final. O să aleg una dintre ele. Nu dau cu banul, să spun aşa. Una se referea la CSM. O să o aleg pe cealaltă. Fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, spunea că ar fi bine totuşi să aveţi o prezenţă mai activă în spaţiul public tocmai pentru a-i sprijini pe magistraţii care sunt sub presiune.

Cătălin Predoiu: Este foarte adevărat, trebuie să sprijinim pe cei care îşi fac treaba cum se cuvine. Am şi subliniat chiar în cadrul acestui interviu, câteva minute mai devreme, faptul că eu înţeleg şi dezamăgirea celor mulţi care îşi văd munca depreciată în raport de încrederea publicului de celelalte cazuri izolate. Eu nu pot decât să salut eforturile celor care, cu sacrificii, nu întotdeauna în cele mai bune condiţii, păstrează ştacheta profesionistă la nivelul la care trebuie.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa de astăzi, domnule ministru. Numai bine.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti