Secţiuni » Noutăţi
Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro


Print Friendly, PDF & Email

Singura candidatura anuntata pentru conducerea CSM: Proiectul jud. Alexandru Serban
05.01.2012 | JURIDICE.ro

Suntem in masura sa va prezentam textul integral al proiectului jud. Alexandru Serban pentru functia de presedinte al Consilliului Superior al Magistraturii:

„Zece obiective pentru CSM în anul 2012

Judecător ALEXANDRU ŞERBAN

Pe parcursul acestui prim an de mandat în CSM am realizat că este momentul, mai mult decît oricând, să strângem rândurile şi să facem faţă împreună provocărilor adresate justiţiei.

Din întâlnirile cu colegii judecători şi procurori, pe care le-am avut în anul care a trecut, în calitate de membru al Consiliului, precum şi din perspectiva poziţiei de coordonator al Comisiei nr. 1 – Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională, am acumulat o experienţă pe care o consider utilă şi pe care o pot valorifica în situaţia în care voi fi ales în funcţia de preşedinte.

Voi expune mai jos câteva dintre ideile, principiile, obiectivele pe care le consider importante pentru anul 2012. Preşedintele CSM trebuie să se preocupe de punerea acestora în practică pentru a avea o instituţie solidă, coerentă şi activă, în limitele constituţionale şi legale cu care este învestită.

I. Echilibru, echidistanţă, consolidare instituţională

Anul care începe se anunţă a fi unul dificil. Aş enumera doar unele potenţiale surse de risc:

– se estimează continuarea creşterii volumului de cauze de pe rolul instanţelor şi parchetelor,

– anul 2012 este un an electoral,

– urmează numiri în înalte funcţii de conducere în parchet şi promovări la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în condiţiile noilor dispoziţii legale şi regulamentare,

– este posibil să intre în vigoare legea care modifică regimul răspunderii disciplinare a magistraţilor şi al Inspecţiei judiciare (în funcţie de ce va decide Curtea Constituţională),

– este iminentă intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă.

În tot acest context, Consiliul va trebui să aibă o atitudine echilibrată, să nu se implice în potenţiale jocuri cu tentă politică, să se concentreze pe ceea ce este important pentru sistemul judiciar.

Consolidarea instituţională a CSM este, de asemenea, un deziderat important. Aici am în vedere:

– întărirea comunicării între membrii CSM, având ca obiectiv acţiuni colective unitare, nu doar în scopul creşterii coeziunii şi eficienţei în raport cu exteriorul, dar şi în scopul impunerii CSM ca un actor important şi indispensabil atunci când celelalte puteri constituite în stat iau decizii care privesc autorităţile judecătoreşti;

– îmbunătăţirea capacităţii instituţionale interne printr-o mai bună organizare a compartimentelor de lucru ale CSM,  dar şi printr-o comunicare eficientă a acestora cu instanţele şi parchetele.

O atenţie deosebită trebuie acordată credibilităţii CSM ca partener de dialog pentru toate instituţiile şi organizaţiile cu atribuţii în domeniul justiţiei. De aceea, o implicare efectivă şi activă a CSM în dialogul cu celelalte instituţii şi organizaţii din acest domeniu, o mai bună cunoaştere de către public a activităţii CSM printr-o transparentizare a acestui dialog pot conduce la o credibilitate mai mare a CSM.

II. CSM – o echipă

Este obligatorie existenţa unei agende comune a Consiliului, bazată pe coagularea tendinţelor, opiniilor, viziunilor uneori diferite ale membrilor Consiliului. Ştiu că avem de-a face cu personalităţi puternice, dar scopul trebuie să fie unul comun.

În cadrul CSM este necesară consultarea permanentă asupra problemelor importante şi respectarea atât a deciziilor majorităţii, cât şi a opiniilor diferite.

III. Transparenţă

Un câştig pentru transparenţă, începând cu anul 2011, este publicarea documentelor anexate ordinii de zi, atât la plen, cât şi la secţii. Această practică trebuie menţinută. Mai mult, este nevoie de o eficientizare, din acest punct de vedere, în sensul că materialele şi documentele anexă trebuie să apară într-un interval de timp suficient, pentru a fi cunoscute de instanţe, parchete, ca şi de toţi cei interesaţi. Aceasta presupune, în mod clar, o reorganizare a compartimentelor însărcinate cu această activitate.

O situaţie similară avem şi în privinţa transmiterii în direct, online, a şedinţelor de plen şi de secţii. Chiar dacă există şi dezavantaje, având în vedere că, uneori, discuţiile sunt destul de aprinse, consider că transparenţa aduce mai multe beneficii, mai ales pentru cei din sistem, care pot urmări pas cu pas lucrările şedinţei.

Este importantă, de asemenea, dezvoltarea site-urilor www.csm1909.ro şi www.infocsm.ro, pentru ca acestea să continue să fie principala sursă de informaţii privind activitatea Consiliului, atât pentru colegii magistrati, cât şi pentru mass-media.

Îmi propun să implementăm votul electronic, întâi la şedinţele de secţie, apoi – în funcţie de rezultate – şi la şedinţele plenului, aceasta pentru a uşura activitatea în secţii şi în plen, dar şi pentru eliminarea sincopelor de organizare.

Nu în ultimul rând, voi sprijini relansarea proiectului Jurindex, un proiect de amploare de pe urma căruia va beneficia nu doar magistraţii, dar şi ceilalţi profesionişti ai dreptului, auditori, studenţi, dar, per ansamblu, întreaga societate românească interesată.

IV. Planurile aprobate în anul 2011

Consiliul a adoptat anul trecut trei planuri extrem de importante:

– planul multianual al CSM. Acesta are ca obiective fundamentale: întărirea justiţiei ca putere publică, creşterea eficienţei sale, întărirea competenţei în sistemul judiciar, responsabilizarea lui şi dezvoltarea justiţiei ca serviciu public.

– planul de acţiune privind MCV.

– planul de acţiuni al Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie.

Este necesară o compatibilizare a acestora, precum şi înfiinţarea unei unităţi de implementare sau de monitorizare a concretizării obiectivelor acestora.

V. O mai bună comunicare

În primul rând, este vorba despre comunicarea în interiorul Consiliului. Aşa cum arătam mai sus, consultarea permanentă va conduce în cele din urmă la o armonizare a punctelor de vedere.

În al doilea rând, trebuie continuată şi intensificată comunicarea cu magistraţi din ţară şi cu asociaţiile profesionale. Este necesar să organizăm întâlniri mai frecvente cu colegii noştri, în care vom explica raţiunile şi motivaţia acţiunilor Consiliului, şi vom afla, direct şi nemijlocit, care sunt opiniile lor cu privire la problemele cu care se confruntă sistemul judiciar.

În ceea ce priveşte colectivele de lucru ale CSM, deplasările acestora trebuie să se desfăşoare conform unui calendar stabilit din timp. Mesajele transmise trebuie să fie unitare, agreate, în prealabil, de membrii Consiliului.

De asemenea, este necesară întărirea colaborării cu Parlamentul, Guvernul – în special cu Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Avem nevoie de parteneri reali în procesul de reformă.

Nu în ultimul rând, se impune dezvoltarea relaţiei cu ambasadele altor state în România, cu mass-media, precum şi cu societatea civilă. Aceasta ne va aduce o imagine obiectivă asupra stării sistemului şi nevoilor justiţiabilului.

VI. Organizare, probleme administrative

De maximă importanţă este şi colaborarea permanentă cu secretarul general al Consiliului, cu conducerea Inspecţiei judiciare, a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri. Sunt instituţii-cheie, indispensabile în obiectivele mele.

Secretarului general îi va fi delegată în continuare calitatea de ordonator principal de credite, pentru ca preşedintele CSM să se poată concentra pe lucrurile mai importante.

În legătură cu publicarea documentelor anexate ordinii de zi a şedinţelor, este necesară întocmirea unui manual de proceduri, care să stabilească: ce se publică, ce nu se publică, anonimizarea unor date (ce, cine, cum).

Mai trebuie elaborate unele reglementări pentru domenii care, până acum, nu sunt acoperite, cum ar fi: reguli privind promovarea şi evaluarea activităţii personalului asimilat din aparatul propriu al CSM, reguli privind sancţionarea disciplinară a personalului din aparatul propriu al Consiliului, dar şi altele pe care le voi detalia ulterior.

VII. Resurse umane în sistemul judiciar

Echilibrarea schemelor de personal şi suplimentarea lor acolo unde este nevoie vor ţine cont şi de concluziile studiilor de impact.

Va fi implementată o strategie de resurse umane pe termen scurt, mediu şi lung pentru instanţe şi pentru parchete, imediat ce vor fi publicate studiile de impact şi ţinând cont de documentele pe care deja CSM le-a elaborat în domeniul resurselor umane. Noul preşedinte al Consiliului trebuie să se implice în acest proiect extrem de important pentru sistemul de justiţie.

VIII. Inspecţia judiciară

Trebuie asigurată funcţionalitatea inspecţiei în contextul creat prin numeroasele deficienţe şi neconcordanţe din legea promovată de Ministerul Justiţiei şi adoptată de Senat. Perioada ce urmează este esenţială în crearea unui cadru funcţional Inspecţiei judiciare, motiv pentru care CSM trebuie să se implice direct în asigurarea acestui cadru, în primul rând prin adoptarea regulamentelor prevăzute de lege.

Este prioritară completarea schemei de personal a inspecţiei judiciare, folosindu-se criterii obiective de selecţie.

Se impune finalizarea controalelor dispuse în anul 2011 şi valorificarea rezultatelor acestora.

Trebuie adoptată o nouă strategie privind controalele ce vor fi derulate de Inspecţia Judiciară în anul 2012, aptă să ducă la o eficientizare a sistemului de justiţie. Sunt necesare acţiuni ferme pentru responsabilizarea magistraţilor, pentru a ne asigura că nu vor rămâne nesancţionate acele conduite ale magistraţilor prin care se aduce atingere gravă prestigiului justiţiei şi demnităţii funcţiei de magistrat.

IX. Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri

Întărirea capacităţii instituţionale, inclusiv prin completarea schemelor de personal.

Dezvoltarea activităţii de formare continuă, cu accent pe noile coduri, urmărindu-se ca toţi magistraţii şi grefierii să participe la astfel de acţiuni de formare, centralizate sau descentralizate.

Implicarea INM, pe plan ştiinţific – prin organizarea de dezbateri, în activitatea de combatere a practicii neunitare.

X. Relaţii internaţionale

RECJ – un membru al Consiliului, domnul judecător Horaţius Dumbravă, este membru în comitetul executiv al Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare din Uniunea Europeană. Activitatea în acest domeniu trebuie continuată şi, prin intermediul acestei poziţii, este necesar ca CSM să se manifeste activ atât în interiorul reţelei – în comisiile din care face parte – cât şi în relaţiile cu instituţiile UE.

În situaţia în care colegii mei vor aprecia că ne putem asuma cele de mai sus, există premisele ca în anul 2012 Consiliul să fie o instituţie puternică, credibilă, şi să continue modernizarea sistemului judiciar.

Judecător Alexandru Şerban”


Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.