Lidia Barac: „Modificarile aduse prin Legea raspunderii magistratilor nu restrictioneaza nici dreptul la justitie, nici puterea de judecata a magistratului”
12 ianuarie 2012 | JURIDICE.roMinisterul Justitiei a dat publicitatii miercuri, 11 ianuarie 2011, transcriptul interventiei Secretarului de Stat, Lidia Barac, din cadrul jurnalului de prânz Radio România Actualităţi:
„Reporter: Curtea Constituţională a admis astăzi sesizarea a peste 100 de deputaţi PSD şi PNL privind legea care permite eutanasierea câinilor fără stăpân, anunţul fiind primit cu urale de membrii organizaţiilor de protecţie a animalelor, care s-au adunat la Palatul Parlamentului unde este şi sediul Curţii Constituţionale. Vorbim însă acum despre o altă decizie aşteptată astăzi de la Curtea Constituţională, cea privind Legea răspunderii magistraţilor. Actul normativ care prevede, printre altele, extinderea listei de abateri disciplinare şi sancţiuni pentru magistraţii care îşi exercită funcţia cu rea-credinţă ar încălca dreptul cetăţeanului la un proces echitabil, susţin contestatarii, printre care şi Uniunea Naţionala a Judecătorilor. Demersul este unul european, care se regăseşte în legea spaniolă, model de lucru într-un proiect Phare al Consiliului Superior al Magistraturii, proiect menit să regleze problema răspunderii în România, răspund responsabili din Ministerul de Justiţie.
Reporter: Una dintre cele mai vehemente critici aduse Legii răspunderii magistraţilor este cea a introducerii, pe lista abaterilor disciplinare, a nerespectării deciziilor Curţii Constituţionale, fără niciun fel de posibilitate de a trece peste acestea în anumite situaţii şi fără a se face o delimitare de această instanţă. Altfel spus, contestatarii legii susţin că un judecător va fi împiedicat să verifice, în fiecare caz, dacă este încălcat un drept fundamental. Nu poate face o analiză particularizată, din moment ce Curtea Constituţională a dat anterior undă verde unei legi care vizează o categorie largă de populaţie. Uniunea Naţională a Judecătorilor aduce astfel, în discuţie, şi încălcarea dreptului de acces liber la justiţie. O altă problemă reclamată de cei de la UNJR ţine tot de garantiile unui proces echitabil. În proiect, spune judecătorul Dana Gârbovan, nu a fost prevăzut în mod explicit că acţiunea disciplinară pentru încălcarea unei norme juridice să nu poată fi făcută cât timp procesul este pe rol. Asta înseamnă că ministrul Justiţiei, de exemplu, sau preşedintele Curţii de Casaţie pot declanşa acţiunea disciplinară împotriva unui magistrat care judecă, de exemplu, un caz de mare corupţie.
Dana Gârbovan: Dacă un judecător al cauzei admite sau respinge o probă, de exemplu, cu o expertiză. Ei, aceasta poate fi considerată ca o încălcare gravă a normelor de procedură şi ministrul Justiţiei, este un exemplu teoretic, poate începe acţiunea disciplinară împotriva acelui judecator cât acesta încă judecă cauza.
Reporter: Nu este automat suspendat în cazul ăsta?
Dana Gârbovan: Nu. Va rămâne în continuare să soluţioneze cauza, însă există acest mijloc de presiune, posibil în baza acestei legi.
Reporter : Daca va primi avizul Curţii Constituţionale, Legea răspunderii magistraţilor va provoca un val de procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, mai spune judecătoarea Dana Gârbovan.
Lidia Barac: Este dreptul fiecărui cetăţean să se adreseze CEDO. Modificările aduse prin Legea răspunderii magistraţilor nu restricţionează nici dreptul la justiţie, nici puterea de judecată a magistratului. Magistratul trebuie să judece cazul care îi este repartizat şi să aplice dreptul. Ce înseamnă să aplici dreptul? Să observi, în corelare raţională, legea aplicabilă litigiului. Legea aplicabilă litigiului este tradusă astăzi ca fiind acea lege care se referă la: decizii ale Curţii Constituţionale, decizii interpretative în domeniul respectiv ale Înaltei Curţi, tratate internaţionale, convenţii internaţionale, ratificate de România, fiindcă, potrivit Constituţiei, ele fac parte din dreptul intern. Modificarea titularilor acţiunilor disciplinare nu încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Orice procedură administrativă, cum ar fi o anchetă disciplinară declanşată, de exemplu, de ministru, nu poate modifica efectele juridice ale unei hotărâri irevocabile.”
