JURIDICE FLUX (Ultimele titluri)
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Independenta justitiei nu inseamna ca judecatorul se simte zmeu

16.01.2012 | JURIDICE.ro

Asociatia Magistratilor din Romania a dat publicitatii joi, 12 ianuarie 2012, urmatorul comunicat, semnat de jud. dr. Dan Spânu, presedinte interimar AMR:

„Independenţa justiţiei nu înseamnă, aşa cum s-a spus şi s-a scris, că judecătorul se simte zeu ori că, fiind independent, sistemul judiciar s-a izolat de celelalte puteri ale statului. Independenţa justiţiei nu înseamnă nici că judecătorii nu răspund pentru hotărârile pe care le pronunţă ori că acestea sunt luate în afara legii.

Dimpotrivă, astfel cum o prevăd atât Constituţia României[1], cât şi reglementările şi documentele internaţionale de principiu pe care România s-a angajat să le respecte[2], independenţa justiţiei este necesară tocmai pentru a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea dreptului şi fără nici o influenţă nepotrivită. Şi tot pentru aceleaşi raţiuni independenţa individuală a judecătorilor este garantată de independenţa sistemului judiciar în ansamblul său, independenţa judecătorilor fiind un aspect fundamental al statului de drept.

Atâta vreme cât problemele reale cu care se confruntă sistemul judiciar, probleme aduse la cunoştinţa atât a autorităţilor cu atribuţii în acest sens, cât şi a opiniei publice, sunt constant expediate în lumina unei imagini proaste a sistemului judiciar, imagine care devine, în baza unor interese obscure şi dubioase, motivaţie necesară şi suficientă pentru orice abuz, peste şi în contra Constituţiei, peste şi în contra reglementărilor internaţionale, dreptul fundamental al fiecărei persoane de a fi examinat cazul său în mod echitabil nu are cum să fie respectat, în lipsa garanţiei independenţei justiţiei.

Şi nu putem vorbi, în niciun caz, de independenţa justiţiei atunci când Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, declarată ieri, 11 ianuarie 2012, constituţională, devine instrumentul de control al executivului. Reintroducerea, în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, a unor atribuţii substanţiale a ministrului justiţiei, ca membru al Guvernului şi persoană eminamente politică, nu poate fi interpretată altfel decât ca o imixtiune nepermisă a executivului în justiţie, o încălcare a principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat care anulează atât garanţia de independenţă personală a fiecărui magistrat, cât şi pe cea funcţională a sistemului.

Nu este, din păcate, prima oară când România cunoaşte asemenea reglementări: şi înainte de 1989 Legea privind organizarea judecătorească punea instrumentul acţiunii disciplinare în mâna ministrului justiţiei, iar substanţa reglementării a fost păstrată şi la adoptarea Legii 92/1992[3]. Abia în anul 2003, Constituţia revizuită a conţinut reforme importante în domeniul judiciar, printre cele mai semnificative fiind includerea principiilor separaţiei şi egalităţii puterii judecătoreşti faţă de puterea executivă şi cea legislativă. Nu este lipsit de importanţă să amintim că, în 2002, deci în perioada de negociere a aderării României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană, care este astăzi folosită ca scut şi motivaţie pentru modificările legislative aduse în domeniul justiţiei, cerea reducerea implicării executivului în justiţie, deschizând drumul eliminării atribuţiilor ministrului justiţiei şi amestecul executivului în justiţie, prin lege.

Este greu de înţeles cum ar putea fi, în mod verosimil, justificat, pe baza protejării prestigiului justiţiei şi a demnităţii funcţiei de magistrat, un asemenea regres legislativ care aruncă societatea pretins democratică din România în abisul totalitar de dinainte de 1989. Este greu de justificat cum subordonarea sistemului judiciar, anularea independenţei acestuia, şi transformarea lui în fantoşa executivului ar putea servi la rezolvarea vreuneia dintre problemele cu care se confruntă justiţia în momentul de faţă, în scopul asigurării unui act de justiţie de calitate pentru cetăţenii care se adresează instanţelor.

Este, totodată, greu de justificat cum România de astăzi, stat membru al Uniunii Europene, îşi poate permite sfidarea propriei Constituţii, a reglementărilor şi a angajamentelor asumate la nivel european şi internaţional.

Luând în considerare cele aratate mai sus, Asociaţia Magistraţilor din România a sesizat, în 10 ianuarie 2012, Comisarul pentru justiţie şi afaceri interne, doamna Viviane Reding, precum şi Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni şi Uniunea Internaţională a Magistraţilor, aducându-le la cunoştinţă situaţia gravă în care se află justiţia din România prin subordonarea legală a acesteia executivului, cerând sprijin internaţional în această privinţă.


[1] Art. 124 alin. 3 din Constituţia României prevede că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

[2] A se vedea, de exemplu, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art.14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile si politice, adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966, Principiile fundamentale cu privire la independenţa sistemului judiciar adoptate de Cel de-al Şaptelea Congres al Naţiunilor Unite privind Prevenirea infracţiunilor şi tratamentul infractorilor susţinut la Milano din 26 august – 6 septembrie 1985 şi avizate prin Rezoluţiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi 40/146 decembrie 1985 ale Adunarii Generale, art. 3 şi 4 din Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membre etc.

[3] Art.61 alin.1 din Legea 58/1968 pentru organizarea judecătorească şi art. 124 din Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească.


Preşedinte interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România
Conf. univ. dr. judecător Dan Spânu”


Aflaţi mai mult despre , , ,

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Independenta justitiei nu inseamna ca judecatorul se simte zmeu”

  1. În condiţiile în care, în prezent, fiecare judecător pronunţă hotărârea judecătorească în baza probelor de la dosar şi conform convingerii intime, a CONŞTIINŢEI (unde numai Dumnezeu are acces, nu şi politicul!), consider ca fiind neavenită si inchizitorială iniţiativa aceasta de control şi de subordonare a conştiinţei judecătorului de către Executiv!
    De altfel, această măsură face inutilă exercitarea căilor de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti!
    Mariana Vârgă-Judecător Tribunalul Vâlcea.

  2. Ioan PITICAR spune:

    Realitatea celor 9 ani -incepand cu anul 2003, a demonstrat ca independenta justitiei a fost gresit inteleasa de marea majoritate a judecatorilor nationali.
    Practic ea a fost asimilata – in mod neconform – cu lipsa totala a raspunderii. Coroborata cu desfiintarea SIPI, aceasta a condus la constituirea unor adevarate retele coruptive in interiorul Just-RO, bazate pe relatii de clanuri familiare.
    Astfel sub influenta devastatoare a politicului, o mare parte din magistrati (judecatori/procurori/ ofiteri de investigatii judiciare) au ajuns sa-si traficheze rezultatele activitatii proprii (Hotarari/rezolutii/ acte de cercetare) doar in scopul PROMOVARII sau uneori si mai grav – direct pe bani.
    MODERAT
    Inregistram UN FIASCO DE SISTEM, dar care afecteaza grav Cetateanul RO-Consumator de servicii de justitie.
    Controlul hotararilor prin caile de atac ulterioare, au exacerbat apetitul promvarii de actiuni (si deci de dosare) in numar uluitor de mare (rodul unor statistici malversate), fara ca neconformitatlle judiciare repetitive ale unor judecatori/procurori sa fie luate in discutie si analizate pe baza unor standarde clare de integritate, iar masurile luate in cei 9 ani, au caracter pur sporadic fiind mult sub 5%, din neconformitatile vadite.
    Spre exemplu: Ce se mai aude de Judecatoarea INGE (cazul INGE/Fieraru -ING Bank)? Este bine-mersi…

    Ori daca mega-fraude judecatoresti, raman fara reactia sistemului, nici de la procurori si nici de la politistii judiciari nu putem avea pretentii de integritate.
    Adica… am putea avea dar …fara finalitate.

    Prin urmare DECLARATIA personala de integritate va trebui sa insotesca fiecare act efectuat de orisicare persoana (magistrati/politisti/experti/executori/lichidatori) – intr-un cuvant FUNCTIONARI PUBLICI JUDICIARI- ce influenteaza judecarea unui dosar.
    Mai mult DECLARATIA personala de integritate, va putea fi evaluata tehnic, pentru constatarea falsului FUNCTIONARILOR PUBLICI JUDICIARI, prin procedura testului tehnic de stress, in conditii publice.
    Transparenta, controlul Cetatenesc si tehnologia va duce la curtirea necesara – si nu controlul politic (prin santajul cu aplicarea legii).
    Celor ce li se pare riscant/complicat ori neplacut vor putea parasi sistemul judiciar.
    Prea multe judecati trucate (prin corupere directa ori prin influentata), si prea multi bani incasati din TJT pe servicii prestate neconform de Justitia RO.

    Chiar ca ramane o intrebare:
    De ce judecatorii Romani nu sunt (inca) CERCETATI IN VEDEREA SANCTIONARII, pentru judecarea in cauzele pierdute la CEDO? Pentru ca tot aici i-si va avea locul si CERCETAREA/verificarea DE INTEGRITATE -pentru toate caile procesuale.
    Just-RO va trebui sa inteleaga pana la urma, ca justitia de tip Stalinist, ori cea coruptibila, va apune in scurt timp…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Oana Ispas


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan