Secţiuni » Arii de practică » Business » Health & Pharma
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Dreptul sanatatii Opinii

Ce conditii ar trebui sa indeplineasca Legea Sanatatii?

18 ianuarie 2012 | JURIDICE.ro, Georgiana IORGULESCU

A) Din punctul de vedere al Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativă

Actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare sunt elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern (art. 6, alin. 4). În ceea ce priveşte motivarea proiectelor de acte normative de către iniţiator (în cazul de faţă iniţiatorul de iure este Ministerul Sănătăţii, chiar dacă, de facto, textul propunerii a pornit, cel puţin în varianta proiectului scos din dezbatere, dinspre Comisia prezidenţială ‐ aceasta neavând drept de initiava legislativă), aceasta trebuie să conţină câteva elemente obligatorii, descrise de aceeasi lege nr. 24/2000 la art. 30 alin. 1:
– Expunere de motive
‐ Studii de impact.

Instrumentul de prezentare a proiectului de lege dinspre iniţiator către Guvern trebuie să includă motivul emiterii actului normativ, respectiv cerinţele care reclamă intervenţia actului normativ, cu referire specială la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare, (…), concluziile evaluărilor, lucrărilor de cercetare, impactul socio‐economic, impactul inanciar asupra bugetului general consolidat, măsurile de implementare (art. 31, alin. 1, lit. a) ‐ g)).

Studiul de impact are ca scop estimarea costurilor şi a beneficiilor aduse pe plan economic şi social prin adoptarea proiectului de lege dar şi evideţierea dificultăţilor care ar putea apărea in practică (art. 33, alin. 1).

Comentariu: proiectul de lege recent retras din dezbaterea publică nu îndeplinea aceste cerinţe legale. Nu există studiu de impact ci doar o expunere de motive care conţine judecăţi de valoare de genul „măsurile vor duce la o eficientizare a furnizării serviciilor medicale”, ori … „va duce la creşterea performanţei la nivel managerial şi medical”, fără a exista un studiu ştiinţific ex ante.

Este de dorit ca viitorul proiect de lege să treacă prin procedurile legale. Istoria recentă a celor patru coduri juridice ne arată că graba adoptării acestora nu a dus şi la punerea lor efectivă în practică, în condiţiile în care studiile de impact au fost terminate la un an şi jumătate distanţă.

B) Din punctul de vedere al formulării proiectului de lege

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Conform art. 8 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, textul unui act normativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dispoziţii echivoce ori pasaje obscure. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în nenumărate rânduri, inclusiv în cauze împotriva României, faptul că actul normativ trebuie să fie accesibil şi previzibil, cu alte cuvinte acesta trebuie să fie enunţat cu suficientă precizie astfel încât să poată permite cetăţeanului să o înţeleagă şi să îşi corecteze conduita.

Comentariu: proiectul de lege retras din dezbatere este aproape imposibil de comentat, calea speculaţiilor putând fi deschisă cu uşurinţă întrucât cele mai importante aspecte ale legii urmează să fie reglementate prin legislaţie secundară, legislaţie care nu există. De exemplu condiţiile şi metodologia de înfiinţare şi organizare a medicinei primare se stabilesc prin norme elaborate de MS şi aprobate prin HG
(art. 44 alin. 12); ori faptul că plata furnizorilor de servicii de medicină primară se face „şi pe baza altor reglementări aplicabile” (art. 48, alin. 1); sau faptul că înfiinţarea, desfiinţarea, organizarea şi conducerea spitalelor se stabilesc tot prin norme metodologice (de data aceasta nu rezultă cine le face) aprobate prin HG; în fine, întreg proiectul este conturat în acest fel.

Nu reiese din textul proiectului nici felul în care asiguratorii privaţi vor concura pe piaţa din România, criteriile pe care trebuie să le îndeplinească, potenţiala departajare a acestora prin licitaţii publice, etc. Dacă, de exemplu, asiguratorii privaţi îşi vor împărţi “în mod democratic” asiguraţii din România, pe zone geografice de pildă, se pune întrebarea unde anume va fi mult clamata concurenţă care va duce la creşterea calităţii serviciilor?

Pe scurt, întregul proiect de lege lasă la latitudinea legislaţiei secundare felul în care se va reorganiza sistemul de sănătate din România, modul în care se va face transferul administrării fondurilor caselor de asigurări judeţene către operatorii privaţi.

Faţă de cele exprimate mai scurt se poate concluziona că proiectul de lege nu întruneşte riteriile de claritate, accesibilitate şi predictibilitate.

C) Sistemul naţional deasistenţă medicală şi de prim ajutor

Acest capitol a suscitat cele mai intense dezbateri, fiind componenta cu cea mai mare izibilitate, dar şi una dintre puţinele poveşti de succes ale României. Îngrijorările medicului Arafat au fost îndreptăţite.

Numitorul comun al al titlului din proiectul de lege retras din dezbatere era acela al deschiderii competiţiei dintre sectorul public şi cel privat al sistemului de medicină de urgenţă. Unicul criteriu care stă la baza intrării privatului în acesată competiţie este omologarea”. Legea nu prevede criterii de omologare ci face trimitere la legislaţia secundară (art. 66 alin. 2 şi alin. 8).

Asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească din cadrul, ATENŢIE, al sistemului integrat de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat va fi asigurată de către servicii de ambulanţă omologate de MS, precum şi de SMURD. Cum va decide cel de la 112? Privatul va dori, în mod firesc, să îşi recupereze cât mai repede investiţia făcută în sistemul de ambulanţe. Cum se va realiza echilibrul dintre dorinţa de profit şi urgenţa medicală care presupune reacţie rapidă şi profesionalism indiferent de costuri, fiind vorba de salvarea de vieţi omeneşti.

În ceea ce priveşte asistenţa medicală de urgenţă spitalicească din cadrul sistemului integrat, acesta este sigurat de unitaţi şi compartimente de primiri urgenţe (UPU şi CPU) din structura spitalelor, MS omologând periodic UPU şi CPU incluse in sistemul de urgenţă. Ca atare, vor apărea spitale private care vor avea aceste compartimente de urgenţă medicală. Ceea ce nu înţelege statul este faptul ca sistemul de urgenţă este un sistem care priveşte dreptul la viaţă al persoanei, care poate depinde de câteva secunde. Aceste secunde nu au de a face nici cu profitul nici cu costurile doar cu profesionalismul si cu organizarea perfectă, liniară a sistemului de urgenţă.

Pe de altă parte, sistemul de urgenţă se confruntă cu lipsa de personal din cauza atractivităţii mai mari a sistemelor din alte ţări europene, motiv pentru care, în ipoteza unei migrări iniţiale personalului medical din zona publică în zona privată este posbilil ca ambele sisteme de urgenţă să piară.

În fine, conform legii actuale care guvernează sistemul de sănătate, Legea nr. 92/1995, este posibilă intervenţia ambulanţei private cu plată per caz din bani publici, în măsura în care istemul public nu poate face faţă solicitărilor. Prin urmare, este posibilă intervenţia mediului privat acolo unde statul şi‐a atins propriile limite.

Ca şi concluzie, dacă viitoare dezbatere se va cantona în zona „războiului” public‐privat este o bătălie pierdută pentru asiguratul român. Asta pentru că, cel puţin în ceea ce priveşte sistemul de urgenţă (parte a sa fiind integrată în sistemul de siguranţă naţională), simpla teză a cheltuirii mai cu folos a banului cetăţeanului de către managementul privat nu este suficientă. Există zone în care statul, pur şi simplu, trebuie să facă investiţii, iar aceste zone ţin de drepturile fundamentale: siguranţa cetăţenului, medicină de urgenţă, justiţie. În aceste zone u putem vorbi de profit.

Georgiana IORGULESCU, Centrul de Resurse Juridice
membru CSM

* multumim Centrului de Resurse Juridice

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership