« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Lucian Mihai in dialog cu Anca Chilom despre schimbarea noului Cod Civil
20.01.2012 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Prof. univ. dr. Lucian MIHAI

Anca Chilom: Cât de necesară era schimbarea Codului Civil?

Lucian Mihai: Înlocuirea Codului Civil din 1864 devenise necesară încă din perioada interbelică. Dovada este că, în anul 1939, a fost adoptat așa-numitul „Cod Civil Carol al II-lea”, ulterior modificat și republicat în Monitorul Oficial nr. 206 din 6 septembrie 1940 (în chiar ziua abdicării regelui Carol al II-lea și a instituirii dictaturii militare a generalului Ion Antonescu!), urmând să intre în vigoare la 15 septembrie 1940. Tulburările politice au determinat ca intrarea sa în vigoare să fie amânată sine die (la fel ca și pentru Codul Penal și Codul Comercial). Așadar, România a avut, în perioada 1939-2011, două Coduri Civile adoptate, dintre care Codul Civil din 1864 în vigoare, iar Codul Civil din 1940 niciodată intrat în vigoare. De aceea, prin art. 230 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod Civil, a fost necesară abrogarea nu numai a Codului Civil din 1864, dar și a Codului Civil din 1940, precum și a Codului Comercial Carol al II-lea din anul 1940. În acest context, aș dori să adaug faptul că, printre sursele de inspirație folosite pentru redactarea proiectului noului Cod Civil s-a aflat și Codul Civil din 1940.

Trebuie să se știe că de atunci a existat întotdeauna la Ministerul Justiției (sau la Consiliul Legislativ) o formă sau alta de ante-proiect tehnic al unui nou Cod Civil, mai mult sau mai puțin evoluat. De altfel, în anul 1971, a fost publicat Proiectul „Codului Civil al Republicii Socialiste România” (care și el a constituit, într-o oarecare măsură, o sursă de inspirație pentru proiectul noului Cod Civil).

Rațiunile care au făcut necesară adoptarea acestui nou Cod Civil nu sunt altele decât cele sintetizate în însăși Expunerea de motive a Legii nr. 287/2009 prin care acesta a fost adoptat. În esență, este vorba despre o ntrepătrundere a factorilor de natură strict juridică cu cei de natură politicoeconomică. Factorii strict juridici nu pot acționa de sine-stătător în lipsa unei voințe politice care, cel mai adesea și în cea mai mare parte, este generată de realități sociale și economice, interne și internaționale.

Din Expunerea de motive rezultă că, printre altele, România și-a îndeplinit în acest fel angajamente asumate în cadrul Uniunii Europene cu privire la perfecționarea propriei legislații, în concordanță cu realitățile moderne. De asemenea, mai rezultă că a fost necesară integrarea în dreptul pozitiv a rezultatelor importante ale evoluțiilor de jurisprudență și doctrină petrecute pe parcursul îndelungatei perioade de aplicare a Codului Civil din 1864. Tot astfel, a fost necesară încorporarea unor evoluții juridice importante din diverse sisteme de drept străine, din diverse acte internaționale și din diverse proiecte naționale sau europene. La toate acestea, s-a

adăugat imperativul sistematizării într-un unic corp legislativ a importantei reglementări răspândite în numeroase și variate izvoare formale de drept, precum și asigurarea unei redactări într-un limbaj juridic actual și clar.

Așadar, înlocuirea Codului Civil din 1864 constituie rezultatul muncii în diverse forme a numeroase generații de juriști și efectul inevitabil al întrepătrunderii unui complex de variați factori într-un context în care se poate spune că timpul nu a mai avut răbdare.

Anca Chilom: Pe lângă sistemul juridic, noul Cod Civil are implicații și asupra întregului mediu de afaceri. Cum ați caracteriza, în câteva cuvinte, noul Cod Civil?

Lucian Mihai: Într-adevăr, la fel – de altfel – ca și orice altă lege (act normativ, în general), Codul Civil nu este altceva decât un instrument (juridic) menit să stabilească reguli de conduită în societate. Printre altele, Codul Civil are implicații extrem de importante asupra mediului de afaceri.

Din acest punct de vedere, noul Cod Civil asigură, de exemplu, mai multă flexibilitate, mai puțin formalism, mai multă stabilitate, mai puține conflicte, mai multă celeritate, mai puține neclarități. Toate acestea sunt valori care, întotdeauna, fac bine mediului de afaceri.

Desigur însă că nu este suficient să ai un Cod Civil bun pentru ca în acest fel să și crească prosperitatea într-o țară. Dar dacă, dimpotrivă, Codul Civil este demodat, incomplet, neclar – atunci acesta este un obstacol în calea modernizării.

Anca Chilom:Care au fost cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat pe parcursul redactării modificărilor aduse Codului Civil?

Lucian Mihai: Cea mai mare problemă pe care am avut-o este, de fapt, eterna problemă a oricărui om: timpul! În materie de drept, răgazul pe care îl ai de a cumpăni lucrurile cel puțin de două ori este fundamental. Ar fi fost minunat să mai fi avut încă vreo câteva luni măcar la dispoziție; ori să ne fi putut izola cât de cât de celelalte provocări profesionale din viața noastră.

Dintr-un alt punct de vedere, strict tehnic, cea mai dificilă problemă în cadrul unui cod este întotdeauna aceea a asigurării corelărilor. Acest Cod are nu mai puțin de 2.664 de articole, iar viața este atât de complexă și imprevizibilă încât fiecare dintre aceste articole este posibil să aibă legături – directe ori indirecte – cu oricare dintre celelalte.

Anca Chilom: Ce înseamnă de fapt unificarea dreptului privat operată de noul Cod Civil?

Lucian Mihai: Monismul este una dintre posibilele opțiuni în organizarea reglementărilor de drept privat și, în comparație cu dualismul, prezintă avantaje dar și dezavantaje. Noul Cod Civil român a optat pentru monism în considerarea avantajelor certe pe care nimeni nu i le poate contesta acestuia. Este vorba, în primul rând, de plierea pe realitatea evidentă că, din ce în ce mai mult, deosebirile de reguli croite separat pentru comercianți și, respectiv, pentru necomercianți au devenit artificiale.

Anca Chilom:Care credeți că vor fi cele mai mari obstacole legate de aplicarea noului Cod Civil pe care vor trebui să le depășească avocații în practica de zi cu zi?

Lucian Mihai: Nu cred că avocații vor avea de depășit mai multe obstacole ori altfel de obstacole decât au de depășit toate categoriile de juriști care aplică noul Cod Civil. Pentru fiecare în parte (inclusiv pentru noi, cei care am lucrat la proiectul Codului Civil), cea mai dificilă problemă, care nu poate fi rezolvată prin nicio magie, este aceea de a înlocui cât mai repede automatismele actuale cu alte automatisme în cadrul raționamentelor noastre. Acest proces necesită foarte mult timp. De exemplu, eu am luciditatea de a înțelege că nu voi putea să desăvârșesc în privința mea acest deziderat, în anii care îmi mai sunt fizic la dispoziție, atâția câți vor mai fi. Întotdeauna voi compara, în mod inevitabil, normele din noul Cod Civil cu ceea ce știu deja despre materia respectivă în reglementarea Codului Civil Cuza și numai printr-o asemenea comparație voi fi în măsură să decid soluția juridică aplicabilă. La limită, teoretic, așa cum îmi spunea cu puțin timp în urmă o colaboratoare care a absolvit facultatea chiar în vara acestui an, cei mai avantajați sunt aceia care, fiind studenți în anul I, încep abia acum să studieze dreptul privat. Pe de altă parte, posibilitatea pe care o avem de a face asemenea comparații ne creează nouă, acelora care am apucat să ne formăm ca juriști sub Codul Civil anterior, un vădit avantaj, dacă se are în vedere faptul că, prin regulile de drept intertemporal, Codul Civil Cuza se va mai aplica încă mulți ani în viitor.

Anca Chilom:Există anumite modificări care ar mai trebui aduse actualei forme a Codului Civil?

Lucian Mihai: Nu am nicio îndoială că există aspecte care necesită modificări. Cum s-ar putea să fie altfel? Deși echipa noastră a încercat, bineînțeles, să le evite ori să le înlăture, este totuși inevitabil ca să existe slăbiciuni. Este natural ca acestea să se vădească pe parcursul aplicării noului Cod Civil; unele vor apărea mai repede, altele mai târziu.

Va trebui însă ca în primul rând noi, aceia care formăm comunitatea juridică, să avem maturitatea de a înțelege că un Cod Civil nu poate să fie modificat foarte des și în niciun caz prea repede după intrarea sa în vigoare. Este foarte periculos să se repete și în această materie ceea ce poate fi observat în privința multor acte normative importante, adică trebuie să evităm ceea ce sar putea numi, din păcate, o „codfiscalizare” a Codului Civil. Trebuie ca lucrurile să fie lăsate o vreme să se așeze.

Și în această privință ar fi bine să se urmeze exemplul Codului Civil anterior. Nu trebuie să ne ferim să recunoaștem că foarte multe lucruri rămăseseră greșite la 30 septembrie anul acesta în cuprinsul Codului Civil Cuza, fără să le fi schimbat însă nimeni în decurs de aproape 150 de ani, deși în privința celor mai multe dintre ele se știa bine că există și aceasta pentru că, în acest domeniu, sunt tot felul de căi spre a repara erorile, dar nu neapărat și exclusiv pe calea modificării textelor. Jurisprudența și doctrina au o foarte mare putere de a modela în binesoluțiile care ar putea apuca pe alte căi dacă s-ar ține seama numai de nedibăcia în aranjarea unor cuvinte. Să măsurăm de mai multe ori înainte de a tăia!

* multumim Finmedia.ro

Cuvinte cheie: , ,
Secţiuni/categorii: Drept civil, Interviuri

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD