Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

ECRIS poate fi si mai bun
27.01.2012 | Alin CLINCEA

E greu să-mi închipui cum m-aş fi descurcat fără o aplicaţie precum ECRIS. Telefoane sau, mai rău, deplasări la grefă doar pentru a afla termene, soluţii, numere de dosar etc.?! Probabil că instanţele ar fi avut nevoie de linii telefonice robuste şi de o suplimentare serioasă de personal, care să facă faţă volumului mare de solicitări mărunte venite de la părţi, avocaţi, experţi… Din fericire, nu e cazul. De câţiva ani buni funcţionează „Portalul instanţelor de judecată”, iar la sediul instanţelor există infochioşcuri care permit accesul la informaţii privind dosarele. Cea mai recentă versiune (IV) a ECRIS (probabil „Electronic Court Record Information System”) a primit deja critici din partea grefierilor. Ca utilizator, aflat pe latura read-only a interfeţei aplicaţiei, am adunat câteva observaţii despre cum cred că ar putea fi îmbunătăţită.

1. Feedback

Criticile, observaţiile, sugestiile ar fi mai eficiente dacă ar şi ajunge la persoanele/instituţiile potrivite (v. Ministerul Justiţiei şi producătorul aplicaţiei). Vechea cutie pentru sugestii şi reclamaţii are un corespondent electronic uşor de pus în operă – v. issue tracking system – care ar face inutilă discutarea acestor subiecte pe bloguri sau forumuri. Bugtrackerele folosite în procesele de asigurare a calităţii în programare (v. unul în acţiune), pot fi deschise şi utilizatorilor de aplicaţii puse la dispoziţie de instituţii publice (v. ECRIS, Revisal etc.); de altfel, bugtrackerele pot fi extinse şi asupra altor procese, nu neapărat legate de o aplicaţie software – ex. relaţiile instituţiilor publice cu cetăţenii, consultarea publică privind legiferarea.

ECRIS poate fi îmbunătăţit pe baza feedbackului primit de la utilizatori – indiciu: issue tracker.

2. Mai multe informaţii

Informaţiile care se găsesc pe portal sunt mult mai sărace decât cele afişate la infochioşcuri. De pildă, la infochioşcuri este afişată lista cu denumirile înscrisurilor existente la dosar (e adevărat, adesea incompletă) şi termenele la care acestea au fost depuse, componenţa completului de judecată, numărul soluţiei pronunţate de instanţă etc. Asemenea informaţii nu apar, însă, şi pe portal. În ambele locuri nu ar strica şi o ordonare cronologică (descrescătoare) a termenelor.
Din moment ce pe listele de şedinţă sunt afişate numele judecătorilor şi ale grefierilor de şedinţă, de ce asemenea informaţii nu ar putea fi afişate şi pe Internet? Bineînţeles, atât pe lista de şedinţe, cât şi pe fişa fiecărei cauze, pentru fiecare termen. Aceste informaţii pot fi elegant completate cu numele procurorilor de şedinţă (acolo unde e cazul) şi ale reprezentanţilor părţilor (avocaţi, consilieri juridici, simpli mandatari). Ar prinde bine şi o coerenţă stilistică în privinţa redactării numelor – dacă judecătorul este menţionat ca Ionel POPESCU, de ce inculpatul sau vreo altă parte ar apărea ca IONESCU Gigi?! scrierea cu majuscule a numelui de familie ar aduce claritate pentru nume precum Viorel Ion.

Un alt detaliu care ar putea reduce numărul de requesturi HTTP pe sait ar fi afişarea cât mai detaliată şi ergonomică a informaţiilor. De exemplu, scenariul tipic de utilizare (cel puţin pentru mine) e următorul:

  1. accesez adresa http://noulportal.just.ro/;
  2. selectez judeţul, apoi instanţa, apoi dau click pe linkul „Dosare” din lateral;
  3. caut fie numărul de dosar, fie un nume al unei părţi;
  4. dau click pe rezultatul dorit din listă.

În fişa dosarului astfel obţinută nu este indicat completul, ca să nu mai vorbesc despre ora de începere a şedinţei sau despre sala de judecată. Pentru a afla, totuşi, completul, accesez lista de şedinţe pentru data dorită, verific lista fiecărui complet cu specializarea căutată (şi sunt, de regulă, mai multe complete de penal sau de civil; trebuie văzută lista fiecăruia pentru a ajunge la cauza căutată) şi dau click pe numărul de dosar. Abia aşa aflu informaţii despre complet şi ora de început a şedinţei.
În ceea ce priveşte indicarea sălii de judecată, inclusiv în citaţii, o soluţie simplă ar fi conceperea unei scheme unice la nivel naţional (ex. Sala 1, nu Camera xyz) şi a unor panouri de orientare, astfel încât orice persoană citată să ştie cu siguranţă încotro să meargă, fără a mai fi nevoie de indicaţii primite de la personalul instanţei şi fără a trebui să se familiarizeze cu obiceiurile administrative de acolo.

Navigarea pe portal în prezent e destul de unidirecţională şi liniară. Un sistem simplu de breadcrumbs ar putea ajuta la orientare şi la acces mai rapid la informaţii. De asemenea, starea curentă a cauzelor trebuie descrisă mai bine. De pildă, fişa unei cauze de la instanţa de fond poate conţine un link către fişa de la instanţa din calea de atac (apel, recurs…), eventual cu menţionarea părţii care exercită calea de atac şi a datei.

ECRIS ar putea afişa mai multe informaţii (indicativul completului de judecată, numele tuturor participanţilor în proces, sala de şedinţă, ora, calea de atac exercitată), într-un mod mai ergonomic.

3. Publicarea tuturor hotărârilor

Printre lamentările obişnuite în legătură cu justiţia românească se află şi cea privind practica neunitară – posibilitatea (adesea concretizată) ca două instanţe diferite (uneori, chiar două complete diferite ale aceleiaşi instanţe) să pronunţe soluţii diferite asupra unor probleme similare. Primul pas spre un remediu ar fi să se cunoască practica (toată practica şi numai practica…). Hotărârile sunt redactate folosind calculatoare. În paralel cu forma lor imprimată pe hârtie, pe portal ar putea fi foarte bine afişate cu link de download, în dreptul fiecărui termen de judecată.
Mă refer aici la toate hotărârile, indiferent de denumirea lor (încheieri, sentinţe, decizii – v. articolul 255 din Codul de procedură civilă şi articolul 311 din Codul de procedură penală).

Dispozitivul fiecărei hotărâri ar putea fi afişat în continuare pentru fiecare termen. E esenţial ca acest dispozitiv să fie identic cu cel din documentul oferit spre descărcare. O rezolvare simplă ar fi: cu ajutorul interfeţei grafice a ECRIS hotărârea este redactată pe secţiuni (i.e. partea introductivă, considerentele, dispozitivul; numele şi celelalte date fiind preluate automat din înregistrarea dosarului), iar datele sunt asamblate în funcţie de cerinţe (ex. toate secţiunile sunt exportate ca document; numai dispozitivul este afişat ca HTML).

Ar fi de preferat ca hotărârile să aibă un şablon unic (eventual, cu elemente grafice mai elaborate şi mai impunătoare), să fie salvate într-un format precum PDF (mai dificil de editat) şi să poarte semnătura electronică a membrilor completului de judecată (ştiu, asta sună deja a Star Trek…).

În acest fel nu numai că justiţia ar deveni ceva mai transparentă şi uşor de urmărit, dar s-ar atinge şi obiectivul proiectului Jurindex (Toate hotărârile judecătoreşti pe Internet); v. şi modelul francez. Simpla publicare a unor PDF-uri nu ar fi suficientă. Ar mai trebui ca sistemul să includă şi un solid motor de căutare în baza de date şi, eventual, o sortare inteligentă pe materii, faze procesuale etc.

ECRIS ar putea afişa toate hotărârile judecătoreşti (că doar toate poartă menţiunea că au fost pronunţate în şedinţă publică…) şi semnate electronic, şi indexate pentru a uşura documentarea juridică.

4. URL-uri simple, intuitive pentru dosare şi pentru hotărâri

Un URL tipic folosit de portal arată cam aşa: http://noulportal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=54&d=MzA0MDAwMDAwMDAwMTExNTY*. Putem identifica un query string cu un câmp idInstitutie care corespunde numărului de identificare al instanţei stabilit prin regulamentul de ordine interioară al instanţelor, dar cel de-al doilea câmp (un număr codat în base64) este complet împotriva ideii de ergonomie şi simplitate. Resursa respectivă poate fi accesată folosind un URL mai prietenos cu memoria şi cu intuiţia umană. Bunăoară, dacă numărul de dosar este 123456/12/2011, ce ar împiedica folosirea lui direct în URL (unul rescris mai simplu): http://portal.just.ro/d/123456/12/2011? (aici, d vine de la dosarul)

Dacă ar deveni vreodată posibilă accesarea hotărârilor pe Internet (v. punctul anterior), şi URL-ul acestora ar trebui să fie simplu şi intuitiv. O idee ar fi folosirea unei referinţe relative la numărul de dosar, nu la numărul de ordine al hotărârilor instanţei – ex. http://portal.just.ro/c/123456/12/2011/2 pentru a doua hotărâre din dosar. URL-urile mai scurte şi mai intuitive ar fi utile şi în cazul citării hotărârilor într-o lucrare scrisă. Comparaţi URL-ul folosit ca exemplu chiar cu unul recomandat de C.E.D.O.:

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/view.asp?action=html&documentId=824161&portal=hbkm&source=externalbydocnumber&table=F69A27FD8FB86142BF01C1166DEA398649

sau cu unul folosit de EUR-Lex/C.J.U.E.:

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:62009CJ0402:RO:HTML

Mai departe, cum ar fi dacă am putea fi ţinuţi la curent cu starea unui dosar prin RSS sau un serviciu web?

ECRIS ar putea folosi URL-uri simplificate, făcute intuitive şi uşor de citat. ECRIS ar putea oferi informaţii în formate uşor de procesat prin mijloace electronice.

5. Fără numere de dosar atipice

Schema de numerotare a dosarelor este la prima vedere simplă: [număr curent]/[număr de identificare al instanţei]/[an] (ex. 1234/56/2012). Cel puţin aşa prevede articolul 992 din regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Totuşi, destul de frecvent pot fi întâlnite numere de dosar atipice, ornamentate cu alte componente – ex. dosarul 27259/215/2010*/a5 sau 16041..01/3/2008.

Dacă tot există un sistem clar de numerotare, care ar fi justificarea pentru adaosurile atipice de asteriscuri, litere, cifre, faţă de elementele numărului de dosar?

ECRIS ar putea fi mai strict în ceea ce priveşte structura numărului de dosar.

6. Afişierul online

În anumite împrejurări, procedura prevede posibilitatea citării la sediul consiliului local (articolul 177:4 din Codul de procedură penală) sau prin publicitate – la uşa instanţei şi în Monitorul Oficial sau într-un ziar mai răspândit (articolul 95:2 din Codul de procedură civilă). Evident, aceste proceduri sunt mai mult formale. Nimeni nu se aşteaptă ca persoana citată să compară doar pentru că şi-a găsit numele printre colile A4 lipite cu generozitate şi haotic la afişierul consiliului local sau printre însemnările deosebit de accesibile şi gratuite din Monitorul Oficial, partea XYZ…

Probabil că afişarea pe Internet nu ar avea şanse semnificativ mai mari pentru ca procedura de citare să fie eficientă. Totuşi, crearea unui afişier online, ca secţiune distinctă pe pagina fiecărei instanţe, ar putea avea o oarecare utilitate (oricum, implementarea ar fi una nedureroasă şi necostisitoare – v. un exemplu pe saitul Curţii Constituţionale).

ECRIS ar putea afişa citaţii în cazurile când se face citarea prin publicitate.

7. Comunicarea online

Iarăşi Star Trek… Chiar recent citisem o ştire despre respingerea ca tardivă a unei cereri de recurs trimise prin email. Codul de procedură civilă (articolul 1321:2) cuprinde mai nou posibilitatea încunoştinţării părţilor prin mijloace electronice, iar Legea 455/2001 privind semnătura electronică prevede că în anumite condiţii înscrisul semnat electronic „este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată” (articolul 5). Totuşi, aceste prevederi par a fi pur decorative din moment ce „sistemul” are o aşa de mare aversiune faţă de comunicarea electronică.

Cum ar fi dacă fiecare parte ar primi (de la instanţă, minister etc.), opţional bineînţeles, un certificat temporar emis exclusiv cu scopul de a-l folosi pentru semnarea documentelor comunicate în cursul procesului? De pildă, ca parte în proces solicit şi primesc respectivul certificat, cu care semnez cererea de apel sau de recurs şi o trimit instanţei prin ECRIS. La fel de bine se pot depune şi alte înscrisuri pe parcursul soluţionării cauzei, fără a mai fi nevoie de coada de la registratură. Un model ar fi aplicaţia e-Curia a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Ar fi un început interesant…

ECRIS ar putea fi folosit şi ca platformă de comunicare a actelor în cursul procesului.

8. Portal unic

Dintre instanţele judecătoreşti a căror activitate este reflectată pe portal lipseşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceasta are propriul sait, utilizând probabil o versiune mai veche a ECRIS (cu un IIS anterior lui .Net).
Deşi în mod emfatic Curtea Constituţională este descrisă ca neaparţinând autorităţii judecătoreşti, totuşi ea funcţionează după reguli de procedură civilă familiare celorlalte instanţe (ex. şedinţe publice, termene, citare). Ca şi Î.C.C.J., Curtea Constituţională are propriul său mod (rudimentar) de afişare a informaţiilor.

Nu ar fi decât în interesul publicului ca şi activitatea acestor instanţe să fie reflectată în ECRIS, într-un mod unitar, coerent.

ECRIS ar putea include în mod unitar informaţii despre activitatea tuturor instanţelor, inclusiv a Î.C.C.J. şi a C.C.R.

9. Performanţa ECRIS

E de înţeles că şi acum şi pe viitor, traficul către portalul instanţelor de judecată va fi ridicat. Totuşi, la sumele imense care apar în bugetele acestora (sumele pot fi observate în paginile de pe portal ale instanţelor care obişnuiesc să afişeze astfel de informaţii), e greu de crezut că nu se găsesc bani pentru servere mai acătării (care să nu fie îngenuncheate cu uşurinţa de acum) şi pentru conexiuni în reţea cu viteză decentă.

ECRIS ar putea fi mai performant.

P.S. Nu puteam pierde ocazia de a semnala una dintre cele mai multiplicate greşeli de pe portal: „plângere contravetionala” – un -n- mâncat şi nişte diacritice scrise inconsecvent.

Alin-Cristian CLINCEA
avocat, Baroul Dolj


Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.