Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Curtea de Apel Bucuresti. Respingere cerere de arestare prim-procuror
25.01.2012 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Dosar nr. 489/2/2012

220/2012

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA I PENALĂ

Încheiere

Şedinţa din Camera de Consiliu din  data de 20.01.2012

–––––––––––––

Pe rol soluţionarea  propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan-Nicolae formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie .

La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu  au răspuns inculpatul Betelie Mihai personal, aflat în stare de reţinere şi asistat de apărători aleşi M.N., C.A. si Ş.F.,inculpatul G.B.N. personal, aflat în stare de reţinere şi asistat de apărători aleşi C.M.,C. Ş. şi R.L.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care ,

S-a adus la cunoştinţa inculpaţilor  faptul că prezenta cauză are ca obiect propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie, prin care se solicită luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, potrivit disp.art. 70 alin. 2 Cpp, s-a adus la cunoştinţa inculpaţilor Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan-Nicolae faptele care formează obiectul cauzei,încadrarea juridică a acestora, dreptul de a avea un apărător,precum şi dreptul de a nu face nici o declaraţie,atrăgându-i-se totodată atenţia că tot ceea ce declară poate fi folosit  împotriva acestora.

Întrebat fiind de către judecător ,inculpatul Betelie Mihai a arătat că este de acord să dea declaraţie în faţa Curţii.

Întrebat fiind de către judecător, inculpatul Grigorescu Bogdan-Nicolae a arătat că îşi menţine declaraţia dată în faţa organului de urmărire penală, însă consideră că ar fi necesare unele completări.

În baza art.150 alin.1 Cpp, s-a procedat la ascultarea inculpaţilor, declaraţia acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosar,după citire şi semnare.

Apărătorul ales al inculpatului Betelie Mihai solicită proba cu acte în circumstanţiere.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a probei formulată de apărătorul ales al inculpatului Betelie Mihai.

Curtea încuviinţează proba cu înscrisuri în circumstanţiere.

Apărătorul ales al inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae solicită proba cu acte în circumstanţiere.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a probei formulată de apărătorul ales al inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae.

Curtea încuviinţează proba cu înscrisuri în circumstanţiere.

În continuare,s-a  acordat cuvântul asupra propunerii privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan-Nicolae.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan-Nicolae pe o perioadă de 29 de zile  începând cu data de 20 ianuarie 2012 până la 17 februarie 2012 .Cu privire la inculpatul Betelie Mihai indică temeiurile prevăzute de disp.art.148 lit.b şi f Cpp,iar în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Grigorescu Bogdan-Nicolae indică temeiurile  prevăzute de art.148 lit. f Cpp.

Referitor la implicarea inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae în firma SC E.S. solicită să fie avută în vedere declaraţia martorului H.G. de la filele 214-217(vol.I) unde a declarat că pe parcursul anului 2011,mai exact în a doua jumătate a acestuia a primit în două rânduri de la inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae sumele de 40.000 de ron ,sume pe care le-a depus în conturile E.S. .De asemenea, tot cu privire la inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae, arată că există convorbiri telefonice în care afirmă că în ceea ce priveşte contractul încheiat de SC E.S. cu SC R. acesta s-a aflat la biroul său şi le-a transmis ulterior martorului Necula Marin,directorul executiv al SC R..

Referitor la inculpatul Betelie Mihai, tot  cu privire la partea de început a afacerii pe care a înţeles să o desfăşoare sau a alternativei de viaţă aşa cum spunea inculpatul,consideră că nu sunt întâmplătoare firmele pe care le-au ales cei doi inculpaţi pentru a-şi desfăşura activitatea comercială – SC R. care efectuează serviciile de salubrizare în sectorul 1 ,sector în cadrul căruia inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae ocupă funcţia de secretar de sector precum şi SC R. care este societatea de salubrizare din sectorul 4 ,în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 4 inculpatul Betelie Mihai  ocupă funcţia de prim-procuror.

În ceea ce priveşte contractul de cesiune,nu este întâmplătoare alegerea martorului B.R. întrucât cabinetul de avocatură care s-a ocupat de efectuarea actelor de cesiune este deţinut de martorul Bică Robert,martor despre care inculpatul Betelie Mihai a afirmat că îi este dator .Consideră că este probabil să-i fi fost dator întrucât  inculpatul Betelie Mihai s-a ocupat personal de instrumentarea dosarului care îl privea pe numitul Mitruş Ghezea , acesta fiind cel care îl şantajase pe Ion Nicolae ,despre care inculpatul Betelie Mihai a afirmat că este patronul de la Astra şi şeful lui B.R. .De altfel, B. R. este angajat al firmelor I. A. deţinute de numitul Ion Nicolae.

Cu privire la sumele de bani pe care inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae,cele de 40.000 ron le-a depus în două tranşe ,se observă prudenţa inculpatului Grigorescu considerând că este posibil să fi  ştiut şi inculpatul Betelie Mihai. Astfel, au evitat să depună o dată această sumă depusă de H.G. la bancă ,inculpaţii fiind foarte prudenţi preferând să fragmenteze această sumă pentru a nu depăşi pragul de 15.000 de euro prevăzut de legea 656/2002 privind spălarea banilor.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Betelie şi relaţia pe care acesta o are cu T.H. şi în referire concretă la infracţiunea de instigare la art.13 din legea 78/2000 – implicarea învinuitului T.H. în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii comerciale a SC E. S. a fost mult mai amplă decât aşa cum a prezentat-o inculpatul Betelie Mihai. De altfel,întrebarea adresată în sensul dacă îl cunoaşte pe primarul comunei Ciolpani nu a fost întâmplătoare întrucât există convorbiri telefonice care atestă faptul că inculpatul Mihai Betelie a apelat la T.H. pe care l-a rugat să găsească un primar care ar fi dispus să primească nişte utilaje cu titlu de donaţie pe care ulterior să le preia şi să le folosească la firma SC E. S. , iar  inculpatul Betelie Mihai a afirmat  că acele utilaje sunt donate de un prieten. Acele utilaje au fost donate primăriei Ciolpani, ba chiar inculpatul Mihai Betelie a avut anumite probleme întrucât primarul comunei Ciolpani a refuzat  să-i remită acele utilaje. De asemenea, arată că există convorbiri telefonice în care inculpatul Betelie Mihai se arată interesat de relaţiile şi de legăturile politice pe care le are învinuitul T.H. căruia i-a solicitat de nenumărate ori să-l introducă în mediul politic, i-a solicitat să-l prezinte mai multor primari,ba chiar i-a pretins acestuia să facă şi distincţie între primari oferindu-se să le dea acestora câte o carte de vizită ,însă numai celor şmecheri aşa cum spunea inculpatul Betelie Mihai şi nu  celor fraieri întrucât considera că desfăşurându-şi activitatea pe raza judeţului Ilfov,o astfel de relaţie i-ar fi necesară pentru buna desfăşurare a activităţii.

Cu privire la afirmaţiile inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae referitor la faptul că nu este incompatibil cu calitatea de asociat ,nu înţelege atunci rostul pentru care a înţeles să interpună o persoană , pe vărul său P.V.F.. De altfel cei doi asociaţi P.V.F. şi N.M. G. nu se cunosc,declaraţiile acestora fiind la dosarul de urmărire penală astfel încât este cert că întreaga activitate a societăţii SC E. S. a fost controlată de inculpaţii Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan-Nicolae.

În ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj,arată că există convorbiri telefonice şi mesaje pe care inculpatul Betelie Mihai le-a purtat ori le-a trimis  numitului V. M. S. profitând de calitatea pe care o avea inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae în cadrul Primăriei Sectorului 1 şi scopul acţiunilor inculpatului Betelie Mihai a fost clar – numitul V.M.S. înţelesese să oprească prestaţia către SC E.S. întrucât lipsa unui cântar autorizat îl punea în imposibilitatea de a-şi deconta transporturile pe care le făcea către SC E.S.. Astfel,Betelie Mihai şi-a văzut pusă în pericol afacerea şi i-a solicitat inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae să intervină pe lângă numitul Necula Marin,director general al SC R. ,iar la rândul său prelua mesajele ,acestea fiind de altfel şi afirmaţiile inculpatului Betelie Mihai în convorbirile pe care le are cu  numitul V.M.S. şi anume că nu face decât să transmită un mesaj,mesaj care a fost bine receptat de numitul V. M.S. care într-un final s-a hotărât să accepte să continue livrările către SC E. Service chiar şi în lipsa unui cântar întrucât aşa cum spunea numitul V. M.S.” e de sus şi trebuie executată”.

În ceea ce priveşte infracţiunea de favorizare a infractorului reţinută în sarcina inculpatului Betelie Mihai , arată că nu este pentru prima oară când acesta s-a deplasat la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, al Tribunalului Bucureşti şi al sectoarelor aflând de la învinuitul R.C. C. că Direcţia Naţională Anticorupţie desfăşoară anumite activităţi. Cu privire la fapta reţinută în prezentul dosar , din probele administrate în cauză rezultă că numitul Betelie Mihai a înţeles şi a conştientizat că acea acţiune nu îl priveşte ,iar acest lucru este dovedit de pozele pe care le-a transmis către presă ,ulterior oferindu-se şi făcând prin intermediul lui R.C.C., avertizându-l pe numitul M.B. că el ar putea fi vizat de acţiunea Direcţiei Naţionale Anticorupţie  fapt ce a dus la zădărnicirea urmăririi penale faţă de învinuitul M.B. faţă de care exista un dosar penal,acesta fiind cercetat pentru fapte de corupţie.

În raport de cele învederate,consideră că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.148 lit. b şi f în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Betelie Mihai şi cele prevăzute de lit. f cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică cu privire la inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae şi solicită să se dispună măsura luării arestării preventive faţă de cei doi inculpaţi.

Apărătorul ales al inculpatului Betelie Mihai,avocat N.M., consideră că în cauză este vorba de o abatere disciplinară legată de activitatea domnului Betelie Mihai. Învederează Curţii că   acestuia  i s-a reproşat că ar fi desfăşurat o serie de activităţi care erau incompatibile cu statutul de magistrat,însă acesta nu a negat în nici un moment că a desfăşurat astfel de activităţi ,dar judecarea unui astfel de comportament trebuie să revină Consiliului Superior al Magistraturii,singurul în măsură să stabilească dacă pentru astfel de activităţi trebuie sancţionat precum şi sancţiunea ce trebuie aplicată.

Cu privire la solicitarea de luare a măsurii arestării preventive în legătură cu  infracţiunea prevăzută de art.12 lit. b teza a II-a din Legea nr.78/2000 – apreciază că o astfel de cerere nu poate fi luată în discuţie de instanţa de judecată pentru că prin rezoluţia de începere a urmăririi penale din 16.01.2012 ora,800 nu s-a început urmărirea penală pentru această infracţiune. De asemenea,în procesul verbal prin care s-a prezentat învinuirea nu s-a menţionat o astfel de infracţiune şi nu s-a dat aviz de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru această infracţiune. De asemenea,  o astfel de infracţiune nu este specificată nici în hotărârea pentru efectuarea percheziţiei ,  nici în hotărârea pentru reţinere şi nici în hotărârea nr.12 din 19.01.2012.ca atare,instanţa de judecată nu poate lua în discuţie cererea de arestare preventivă pentru această infracţiune.

În legătură cu infracţiunea prev. de art.12 lit. a teza I din Legea 78/2000 – arată că din lecturarea referatului cu propunere de arestare preventivă şi a rezoluţiei de începere a urmăririi penale, a ordonanţei de reţinere şi a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale ,se va constata că descrierea presupuselor infracţiuni este extrem de vagă , de confuză astfel încât din această descriere nu rezultă presupunerea că domnul Betelie ar fi săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa. Singura infracţiune care are o descriere mai aproape de exigenţele dispoziţiilor din Codul de procedură penală este cea referitoare la art.12 lit. a teza I. Consideră că parchetul se află într-o gravă confuzie, acesta trebuia să prezinte indicii temeinice sau probe din care să rezulte că domnul Betelie a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ. Subiectul activ al aceste infracţiuni nu poate fi decât persoana care ocupă o funcţie într-o instituţie financiară. Instituţiile financiare sun limitativ enumerate în art.8 lit.b din Legea 656/2002,ori potrivit enumerării din textul respectiv pentru că legea specială nr.78/2000 nu face o astfel de enumerare ,nu are un articol în care să expliciteze art.12 şi ca atare acest articol trebuie coroborat cu dispoziţii din alte legi. În acest sens,o primă dispoziţie este cea din art.8 lit.b din Legea 656/2002.Ori potrivit textului invocat ,se poate observa că societatea comercială E.S. nu este o instituţie financiară,ca atare nu poate desfăşura operaţiuni financiare .De asemenea,în acelaşi text de lege sunt enumerate limitativ toate operaţiunile financiare ,iar în referatul parchetului nu sunt descrise operaţiunile comerciale .În celelalte acte,respectiv procesul verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii se menţionează care sunt aceste activităţi pe care le-ar fi desfăşurat domnul Betelie şi apar la fila 5 din procesul verbal încheiat la 19.01.2012.Potrivit acestor acte de procedură penală se menţionează că aceste activităţi comerciale,nu financiare au constat în contactarea de parteneri de afaceri , au selectat persoanele care urmau a fi angajate ,au făcut plata salariilor angajaţilor etc. Astfel nu este  menţionează nici o operaţiune financiară desfăşurată ca act de comerţ de către domnul Betelie întrucât nu există în realitate.

De asemenea,trebuie avută în vedere o altă dispoziţie legală care se aplică în prelungirea art.12, respectiv Legea nr.297/2004 privind reglementarea pieţei de capital unde sunt enumerate instrumentele financiare pentru că numai raportat la astfel de instrumente financiare se poate aprecia dacă este verosimilă presupunerea că domnul Betelie ar fă săvârşit o astfel de faptă penală.

De asemenea, parchetul ar fi trebuit să arate în concret în descrierea faptei că pentru desfăşurarea acestei activităţi s-ar fi derulat în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani,bunuri sau foloase necuvenite. Consideră că la dosar nu există nici un indiciu temeinic că domnul Betelie ar fi obţinut un astfel de folos astfel încât nu există  indicii sau probe din care să rezulte verosimilitatea primei infracţiuni.

Cu privire la cea de-a doua infracţiune, de favorizare a infractorului, arată că parchetul nu a descris în nici un fel astfel de activitate , acesta trebuia să menţioneze în ce constă această infracţiune astfel încât potrivit şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului ,învinuitul să poată cunoaşte acuzaţia şi să-şi poată formula apărarea corespunzătoare. În referat se face menţiunea despre o pretinsă activitate ilicită desfăşurată de R. şi se face trimite la legătura acestuia cu procurorul M.B. pe care l-ar fi ajutat prin furnizarea acelor informaţii,însă nicăieri parchetul nu menţionează care este persoana favorizată de domnul Betelie întrucât această activitate de favorizare trebuie raportată la o persoană anume fiind o favorizare personală. Consideră că parchetul trebuia să indice persoana pe care ar fi favorizat-o şi modalitatea în care ar fi favorizat-o altfel nu pot exista indicii că domnul Betelie ar fi săvârşit o astfel de faptă penală. De asemenea,parchetul trebuia să mai dovedească că domnul Betelie cunoştea că persoana respectivă este subiectul unui dosar de urmărire penală şi că în felul acesta îl favorizează. Arată că domnul Betelie a fost anunţat că la sediul unităţii sale ,după un antecedent în care acelaşi  jandarm nu a dat voie unor persoane să desfăşoare o activitate acolo şi faptul că persoanele respective nu au dorit să se legitimeze fapt ce l-a pus pe gânduri pe R. ,iar persoanele respective nu au putut să desfăşoare operaţiunea respectivă. După un astfel de precedent,domnul Betelie avea toată îndreptăţirea să creadă că desfăşoară o activitate nelegală şi nu avea de unde să ştie că acolo se desfăşoară o operaţiune legală în condiţiile în care în mod brusc,fără nici o justificare logică jandarmul care era programat să efectueze serviciul de pază fusese schimbat fără să i se prezinte şi raţiunile pentru care a operat acea schimbare intempestivă şi era firesc ca un magistrat cu o funcţie de conducere să se sesizeze ,să se deplaseze la faţa locului şi să vadă ce se întâmplă. Consideră că la dosar nu există un minimum de indicii din care să rezulte că în felul acesta domnul Betelie a favorizat o persoană anume.

Cu privire la infracţiunea de instigare la infracţiunea prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 , apreciază că nu este descrisă în concret fapta respectivă şi se reţine o situaţie de fapt care nu are nimic comun cu o faptă penală. Este vorba de un gest pe care fiecare om l-a făcut sau îl va face ,prin care domnul Betelie îl roagă pe un prieten vechi,fără a apela la calitatea politică a respectivului ,să îi găsească o societate , o persoană fizică sau juridică în măsură să-i închirieze un spaţiu pentru desfăşurarea activităţii societăţii E.S.. Astfel a ajuns la T.M.  şi încheiere contractul respectiv .Pentru ca să existe acea instigare , trebuia ca parchetul să ofere minime indicii că domnul Betelie l-ar fi determinat pe domnul T. să săvârşească infracţiunea respectivă. Arată că este o simplă rugăminte care nu are nici o legătură cu calitatea politică a învinuitului T. şi de asemenea, prin încheierea acelui contract domnul Betelie nu a obţinut nici un folos necuvenit. Este un contract care a fost încheiat în condiţiile arătate,clauzele sunt clare şi nu rezultă că i s-a făcut vreun favor domnului Betelie,respectiv societăţii comerciale E.S.. Astfel,apreciază că nu există nici un indiciu temeinic din care să rezulte săvârşirea acestei infracţiuni.

Cu privire la infracţiunea de şantaj, s-a arătat vag că astfel de acţiuni ar fi fost săvârşite asupra domnului V.M.S.,însă în declaraţia dată de către acesta în calitate de martor (fila 172 vol I) a precizat expres că asupra lui nu s-au exercitat acte de constrângere de către domnul Betelie.Ca atare, chiar presupusa victimă a infracţiunii de şantaj neagă că ar fi fost şantajat în modalitatea de  executare de la alin.1 a art.194 Cp. La fila 12 din procesul verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii,se menţionează că mesajele pe care le-ar fi transmis domnul Betelie martorului V. au caracter de dispoziţii şi ca atare acesta ar fi miezul acestei presupuse infracţiuni. Astfel,din actele dosarului nu rezultă indici din care să rezulte că domnul Betelie ar fi efectuat acte de constrângere.

Referitor la disp.art.148 lit. b Cpp,parchetul era obligat să arate în concret în ce constau aceste activităţi ilicite de împiedicare a bunei desfăşurări a justiţiei, să arate că domnul Betelie fie a influenţat vreun martor, vreun expert,alterat ori distrus înscrisuri,mijloace de probe. Arată că domnul Betelie nu avea când să o facă întrucât la data de 19.01.2012 i s-a adus la cunoştinţă învinuirea ,aceasta fiind începută la data de 16.01.2012 ori perioada de la care trebuia să curgă o astfel de activitate presupus ilicită nu putea fi decât de la momentul la care i se aduce la cunoştinţă că s-a început urmărirea penală. Mai mult,parchetul nu invocă în referat nici o astfel de situaţie care să se încadreze în temeiul prevăzut de art.148 lit.b Cpp,însă la fila 70 din referat se face o trimitere extrem de vagă la învinuita A. S.L.,  în sensul că parchetul formulează o întrebare în legătură cu  aceasta.

Cu privire la disp.art.148 lit.f Cpp, nu înţelege care este pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea în libertate a domnului Betelie,acesta este o persoană mai mult decât onorabilă, a deţinut funcţii importante în parchetele de sector din Bucureşti,este magistrat de 15 ani ,este o persoană caracterizată în termeni laudativi, a candidat la un post în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi urmează să-şi întemeieze o familie,viitoarea sa soţie este însărcinată în luna III.

Apreciază că prin respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive nu se va produce nici unul din  cele patru riscuri  pe care le-a identificat Curtea Europeană a Drepturilor Omului-riscul la fugă,riscul la zădărnicirea aflării adevărului,riscul tulburării ordinii publice şi riscul săvârşirii de noi infracţiuni.

Arată că domnul Betelie a desfăşurat aceste activităţi incompatibile cu statutul magistratului pentru a nu fi corupt, urma să părăsească sistemul şi îşi pregătea ieşirea şi pentru ceea ce a făcut trebuia să suporte o sancţiune disciplinară,nu penală.

În raport de aceste considerente,solicită respingerea propunerii de luare a măsurii preventive şi luarea unei alte măsuri preventive rap.la art.136 Cpp care să conducă la buna desfăşurare a procesului penal în cele mai bune condiţii. În acest sens depune la dosar concluzii scrise.

Apărătorul ales al inculpatului Betelie Mihai,avocat Ş. F., arată că nu există condiţia premisă arătată la art.143 Cpp şi susţine că deşi faptele există aşa cum au fost descrise de către parchet şi săvârşite de domnul Betelie nu sunt prevăzute de legea penală astfel încât nu sunt infracţiuni ceea ce înseamnă că nu ne aflăm în ipoteza prev. de disp.art.148 alin.1 lit. b şi f Cpp.

Consideră că acuzaţiile sunt nefondate din punct de vedere al joncţiunii dintre fapte cu textele legale invocate şi care ar constitui infracţiuni.

În legătură cu infracţiunea prev. de art.12 lit. a teza I din Legea 78/2000 ,apreciază că magistratul  trebuie să facă distincţia cuvenită între activităţile de comerţ şi activităţile financiare ca acte de comerţ pornind de la afirmaţia parchetului din procesul verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii ,prin care face referire la o stare de incompatibilitate prevăzută de art.8 alin.1 lit. a din Legea 303 care prevede că judecătorilor şi procurorilor le este interzis să desfăşoare activităţi comerciale direct  sau prin interpuşi. Arată că art.8 lit. c stabileşte o altă interdicţie unde se face diferenţa dintre activitatea comercială şi activitatea financiară şi prevede să aibă calitatea de asociat sau membru în organele de conducere sau control la societăţi civile,societăţi comerciale inclusiv bănci,unităţi de credit,societăţi de asigurare ori financiare. Astfel,legiuitorul în legea 303 a înţeles să facă diferenţa între o societate comercială şi o societate financiară, a înţeles să facă diferenţa între activităţile comerciale şi activităţile financiare ca acte de comerţ în scop de profit .Astfel, s-a constatat că Betelie a  desfăşurat activităţi în cadrul unei societăţi ,însă că nu se poate translata această activitate comercială în dispoziţiile art.12 lit. a .Apreciază că această infracţiune nu atestă de plano existenţa unei incompatibilităţi indiferent de funcţie şi  trebuie să aibă ceva în plus .

Cu privire la infracţiunea prevăzută de art.264 Cp , aceasta vorbeşte de ajutorul dat unui infractor ,fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul infracţiunii pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală ,judecata sau executarea pedepsei. Interpretarea textului,per a contrario, presupune ca înţelegerea să aibă loc după săvârşirea infracţiunii dar favorizarea infractorului trebuie să se facă în baza unei înţelegeri pentru că diferenţa între complicitate şi favorizarea infractorului este tocmai înţelegerea dintre cei doi parteneri după săvârşirea infracţiunii,  iar cel care favorizează trebuie să fie conştient că cel pe care îl favorizează este infractor şi să aibă o înţelegere cu el în scopul ajutorării sustragerii de la urmărire penală ,judecată sau de la executarea pedepsei. Arată că domnul Betelie a specificat ”mi-era frică,credeam că eu sunt obiectul cercetărilor „ ceea ce înseamnă că nu se putea favoriza pe dânsul. Consideră că Direcţia Naţională Anticorupţie ar fi trebuit să prezinte lui R., jandarm în funcţiune, un mandat de pătrundere într-un birou ,emis de către Curtea de Apel Bucureşti. Astfel,numitul R. devenea atunci subiect activ al infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii.

Cu privire la infracţiunea de instigare la infracţiunea prev. de art.13 din legea 78/2000,în definitiv este vorba tot de un trafic de influenţă,însă este vorba de un trafic de influenţă în sprijinul lui,al subiectului activ care este membru al unui partid sau organism de conducere,în favoarea lui sau în  favoarea altcuiva. Astfel, se pune întrebarea dacă e posibilă instigarea la infracţiunea de trafic de influenţă atunci când instigatorul este persoana care are interesul să se traficheze în sprijinul lui influenţa,iar răspunsul este negativ întrucât s-a inventat cumpărarea de influenţă în art.6 din  legea 78/2000.În cazul de faţă, s-a întâmplat ca domnul T. să-i ofere inculpatului posibilitatea să închirieze pe bani româneşti,în condiţiile pieţei  ceea ce nu înseamnă că a făcut un trafic de influenţă. Astfel,fapta inculpatului de a-i cere ajutorul învinuitului Toma să găsească pe raza judeţului Ilfov,un spaţiu pe care să-l închirieze contra unei sume de bani nu poate fi circumscrisă unei instigări ,unei determinări.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art.194 Cp , se admite că la între domnul Betelie şi domnul V. a existat o corespondenţă ocazionată de împrejurarea că domnul V. îi cerea să-i trimită bonuri de cântar pentru a-şi face socotelile cu primăria în legătură cu materialele reciclabile şi că la un moment dat au fost neînţelegeri. Arată că domnul V. a dat o declaraţie prin care spune că niciodată inculpatul Betelie nu l-a ameninţat. Infracţiunea de şantaj se săvârşeşte prin constrângere ,violenţă sau ameninţare.

Potrivit disp.art.148 lit.b Cpp,magistratul judecător trebuie să constate dacă există date,indicii sau probe  din care să rezulte că inculpatul să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului,însă parchetul nu a făcut dovada  că inculpatul Betelie ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului. De altfel, în acest dosar nu mai este de făcut nimic cu privire la inculpatul Betelie,acesta a recunoscut faptele şi le-a descris prin declaraţia dată,completă prin care a recunoscut tot ce a făcut în fapt. De asemenea,învederează instanţei că au fost audiaţi toţi martorii astfel încât inculpatul Betelie nu mai are pe cine să influenţeze.

În opinia apărării,nici dispoziţiile art.148 lit.f Cpp nu sunt incidente în cauză ,arătând că inculpatul Betelie nu este un infractor,ci acesta  a avut nevoie de mai mulţi bani  aşa încât în loc să ia mită, a ales să-şi facă o societate comercială.

Apărătorul ales al inculpatului Betelie Mihai, consideră că este o mare diferenţă între a fi incompatibil în conformitate cu legea prev. de art.303 şi a fi infractor. Arată că îl cunoaşte pe domnul Betelie de foarte mult timp şi cunoaşte faptul că îşi dorea să iasă din magistratură şi că desfăşura această activitate paralelă. De asemenea,cunoştea faptul că fusese filat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi se temea întotdeauna de conflictele pe care şi le generase singur prin candidatura la Consiliul Superior al Magistraturii astfel încât a devenit o victimă fie a sistemului,fie a unor persoane care nu îl mai doreau.

Referitor la infracţiunea de şantaj,învederează faptul că persoana care ar fi trebuit să fie şantajată a spus că nu s-au exercitat presiuni asupra lui,domnul Betelie nu şi-a declinat niciodată calitatea de procuror în faţa lui pentru a obţine ceva.

Cu privire la infracţiunea de instigare a unui om politic de a-şi exercita autoritatea, nu rezultă din nici o probă şi nu a fost indicată vreo convorbire telefonică sau înregistrare din mediu ambiental,că nu s-a discutat  sau dovedit că T. şi-a declinat vreodată calitatea de om politic în vederea obţinerii vreunui preţ preferenţial.

Apărătorul ales al inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae, avocat R.L. invocă disp.art.136 alin.8 rap.la art 148 lit.f ,din examinarea normelor procesuale şi constituţionale interpretate şi coroborate prin prisma disp.art.5 din CEDO dreptul la libertate fiind un drept alienabil las care nu se poate renunţa,iar garanţiile care îl însoţesc privesc toate persoanele având în vedere rolul primordial al acestui drept într-o societate democratică. De asemenea,orice persoană învinuită de a fi săvârşit o infracţiune estre prezumată nevinovată atâta timp cât în cadrul unui proces penal nu s-a demonstrat vinovăţia acesteia sau nu a fost condamnată într-un astfel de proces.

Cu privire la pericolul public nu trebuie dus la extrem în sensul că orice persoană care este acuzată de anumite fapte poate să stea în boxă pe o anumită perioadă de timp,în opinia apărării practica CEDO în materie este lămuritoare .Astfel există patru motive fundamentale pentru a justifica arestarea preventivă – pericolul ca acuzatul să fugă,riscul ca acuzatul odată pus în libertate să împiedice administrarea justiţiei,să comită noi infracţiuni sau să tulbure ordinea publică. Pericolul de împiedicare a bunei desfăşurări a procedurii penale nu poate fi  invocat în mod abstract de autorităţi, trebuie să se bazeze pe probe faptice,în speţă lipsind astfel de probatorii şi invocă decizia Becciev contra Moldovei,la fel cum este şi cazul ordinii publice  dacă un astfel de motiv poate intra în discuţie din perspectiva art.5 din CEDO,din aceste circumstanţe extraordinare şi în măsura în care dreptul intern recunoaşte această noţiune , el neputând fi considerat ca relevant şi suficient decât dacă se întemeiază pe fapte care să demonstreze că punerea în libertate a deţinutului ar tulbura într-adevăr ordinea publică. O anumită stare de nesiguranţă generată de faptele comise sau aspecte referitoare la persoana inculpatului au fost evidenţiate ca elemente constitutive ale pericolului pentru ordinea publică ,noţiune care nu trebuie confundată cu pericolul social al faptelor comise. Consideră că acest aspect a fost omis din referatul cu propunere de arestare nefiind făcută nici o trimitere la aceste aspecte. Din  analiza normelor procesual interne rezultă că în cazurile privitoare la infracţiunile pedepsite cu detenţiunea pe viaţă sau închisoare pentru a se asigura o bună desfăşurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală,se poate lua faţă de acesta o altă măsură – reţinerea,  obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara sau arestarea preventivă. În opinia apărării, din întreg materialul probator nu rezultă concluzia că acesta reprezintă un pericol public astfel încât poate fi pus în libertate sau se poate lua o altă măsură mai puţin restrictivă.

Invocă cauza Scundeanu contra României prin care CEDO a sancţionat utilizarea excesivă a noţiunii de pericol pentru ordinea publică în situaţii abstracte. Referirea  la pericolul pentru ordinea publică nu poate fi invocat într-o manieră abstractă de către autorităţi, trebuie să se bazeze pe probe,nu pe prezumţii şi presupuneri. Aşa cum s-a decis şi în hotărârea Letelier contra Franţei ,luarea în considerare a pericolului pentru ordinea publică se poate face în circumstanţe excepţionale în care există probe din care să reiasă magnitudinea pericolului real pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea unui acuzat în libertate. În cazul de faţă,în cazul în care inculpatul ar fi pus în libertate ,opinia publică nu ar fi oripilată întrucât nu este cunoscut,iar faptele nu au nicio legătură cu funcţia pe care o deţine,iar la acest moment este suspendat din funcţie.

De asemenea,Legea 161/2003 modificată prin legea 284/2010 la art.194 alin.2 arată că acesta are posibilitatea legală de a fi asociat în cadrul unor societăţi comerciale. Totodată,din actele depuse în circumstanţiere rezultă că punerea sa în libertate este necesară,are trei copii minori,este unic întreţinător de familie şi are foarte multe probleme medicale.

Apărătorul ales al inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae, avocat C.Ş., arată că inculpatul nu se face vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni din cele indicate de parchet.

Cu privire la faptele de comerţ, arată că inculpatul avea posibilitatea legală să aibă calitatea de asociat într-o societate .De asemenea,învederează instanţei că firma SC R. asigură servicii de salubritate şi  în sectorul 5.

Din toate actele dosarului nu rezultă indicii cu privire la faptele de comerţ.

În legătură cu conflictul de interese ,apreciază că acesta nu există ci din întâmplare inculpatul  a avut posibilitatea să pună în legătură doi oameni .Conflict de interese ar fi existat în cazul în care inculpatul,prin atribuţiile pe care le avea prin fişa postului se ocupa strict şi nemijlocit de Serviciul de Salubritate .

Referitor la infracţiunea de şantaj , arată că din lecturarea declaraţiilor numiţilor  V.M.S. şi N.M. precum şi din lecturarea interceptărilor telefonice  nu reiese săvârşirea infracţiunii de şantaj. Pentru ca această infracţiune să existe,trebuie ca persoana să fie ameninţată în scopul de a o constrânge, de a o speria şi de a crea în imaginea acestei persoane vătămate o stare de temere. În cauză,părţile vătămate declară că nu au nicio legătură cu inculpaţii şi nu au  suferit de pe urma lor.

În raport de aceste considerente solicită respingerea propunerii de arestare preventivă ,iar în subsidiar solicită luarea măsurii de a nu părăsi localitatea sau ţara.

Apărătorul ales al inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae, avocat M.C. apreciază că nu există infracţiuni pentru care inculpaţii să fie arestaţi , iar această propunere nu este argumentată în nici un fel , ci se înşiră o serie de fapte care nu au legătură cu legea penală. Arată că din dosarul cauzei nu reiese că inculpatul ar fi desfăşurat activităţi financiare personal sau prin interpuşi .

În raport de aceste considerente , solicită respingerea propunerii de arestare preventivă .

Inculpatul Betelie Mihai,având ultimul cuvânt,arată că îşi iubeşte meseria , iar cu privire la acuzaţiile aduse se consideră nevinovat şi nu are nimic de ascuns.

Inculpatul Grigorescu Bogdan având ultimul cuvânt,solicită să nu se dea curs solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie precizând că nu este o fire violentă şi are 3 copii minori.

CONSIDERENTE

La data de 20.01.2012 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –D.N.A. – Secţia de Combatere a corupţiei a înaintat Curţii de Apel Bucureşti  – Secţia I Penală dosarul nr. 220/P/2012 cu propunere de luare a măsurii arestării preventive, în condiţiile art. 1491 Cod procedură penală reţinându-se că:

Prin rezoluţia 220/P/2012 din 16.01.2012 Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei a dispus începerea urmăririi penale iar prin ordonanţa din 19.01.2012 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor Betelie Mihai pentru infracţiunile de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată, favorizarea infractorului în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, instigare la infracţiunea de folosire a influenţei sau a autorităţii de către o persoană cu funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau alte foloase necuvenite şi şantaj în legătură directă cu infracţiunea de corupţie, prevăzute de art. 12 lit. a teza I din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 264 alin. 1 Cod penal raportat la art. 17 alin. 1 lit. a şi art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000, art. 25 Cod penal raportat la art. 13 din Legea 78/2000, art. 194 alin. 1 Cod penal raportat la art. 17 lit. d1 şi art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal şi Grigorescu Bogdan Nicolae pentru săvârşirea infracţiunilor de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată, conflict de interese şi şantaj în legătură directă cu infracţiunea de corupţie, prevăzute de art. 12 lit. a teza I din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., 2531 alin. 1 Cod penal, art. 194 alin. 1 Cod penal raportat la art. 17 lit. d1 şi art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Prin hotărârea nr. 12/19.01.2012 Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru Procurori a încuviinţat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Betelie Mihai – prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti

S-a arătat că, din actele de urmărire penală efectuate în dosarul nr. 222/P/2012 privind pe inculpaţii Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan Nicolae pe învinuiţii T.H.P.Ş. şi R. C. C., cu privire la prima acuzaţie, de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută, a rezultat, în fapt, următoarele:

În perioada, iulie – noiembrie 2011, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu privitoare la incompatibilităţi, instituită prin art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 (Statutul judecătorilor şi procurorilor), şi prin art. 116 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 (Legea administraţiei publice locale) rap. la art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 (privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei), au efectuat, prin persoane interpuse, activităţi financiare, ca acte de comerţ, şi au participat la administrarea S.C. E.S.R.L. BUCUREŞTI, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul, a unor foloase materiale necuvenite.

Deoarece potrivit art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 (Statutul judecătorilor şi procurorilor) şi art. 116 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 (Legea administraţiei publice locale) rap. la art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 (privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei), procurorilor şi secretarilor sectoarelor mun. Bucureşti le era interzis să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, susnumiţii au luat hotărârea de a folosi persoane interpuse pentru a derula activităţile cu care sunt incompatibili.

BETELIE Mihai şi GRIGORESCU Bogdan-Nicolae, în baza unei înţelegeri prealabile, au luat hotărârea de a desfăşura activităţi comerciale, prin intermediul S.C. E. S.R.L., beneficiind de informaţii şi „oportunităţi” care le-au permis achiziţia unor bunuri în condiţii privilegiate, cu posibilitatea obţinerii şi de finanţare din fonduri europene.

Astfel, învinuiţii BETELIE Mihai şi GRIGORESCU Bogdan-Nicolae, prin persoane interpuse, au încheiat un contract de cesiune a părţilor sociale ale S.C. E. S.R.L., cedent fiind numitul G. C.-R. (director al Asociaţiei Producătorilor Europeni de Electrocasnice din România – CECED România şi fost expert în cadrul Ministerului Mediului), prieten din copilărie cu BETELIE Mihai.

Numitul G. C.-R. a întocmit documentaţia necesară firmei S.C. E. S.R.L. pentru obţinerea autorizaţiei de mediu necesară tipului de activitate pentru care s-au asumat obligaţii în contractele încheiate cu S.C. RER E.S.R. S.A. şi S.C. C.R. S. S.A.

De menţionat că soţia numitului G. C.-R., G. C.-L. este consilier în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

In condiţiile în care normele europene impun nişte cote minime de reciclare a deşeurilor, prin intermediul Ministerului Mediului – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, au fost elaborate acte normative care condiţionează activitatea operatorilor economici din domeniul colectării deşeurilor, printre care REBU şi ROMPREST, de un procent de 15% reciclare, sens în care se eliberează periodic „acorduri de mediu”.

In vederea obţinerii „acordurilor de mediu”, pentru REBU şi R., S.C. E. S.R.L. a încheiat contracte pe termen lung şi în exclusivitate, de achiziţionare a deşeurilor colectate selectiv pe raza mun. Bucureşti, în vederea reciclării lor.

În cadrul firmei S.C. E. S.R.L. părţile sociale sunt deţinute, în mod egal, de N.M.-G. (50%), rudă şi interpus al procurorului BETELIE Mihai, şi de P. V.-F. (50%), rudă şi interpus al inculpatului GRIGORESCU Bogdan-Nicolae. Numitul H.G., fost ofiţer de poliţie judiciară, cu ultim grad profesional de comisar-şef în cadrul Poliţiei Sectorului 1 Bucureşti – Serviciul de Investigare a Fraudelor, în prezent pensionar, a fost numit director general al S.C. E. S.R.L., pe baza relaţiei de prietenie cu BETELIE Mihai, fost prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Numitul N. F. (tatăl lui N.M.-G.) a fost numit şef al punctului de lucru al societăţii, în corn. Vidra, jud. Ilfov. Actele de cesiune au fost întocmite de avocaţii B.R.-O. şi D.E.-A..

De asemenea, inculpatul BETELIE Mihai, în încercarea de a obţine exclusivitate în colectarea şi reciclarea deşeurilor pe raza mun. Bucureşti, a apelat şi la numitul M. S.-P., pentru a-i intermedia o întâlnire cu P.S., în vederea încheierii unei afaceri „reciproc avantajoase”, prin firma ROSAL, probabil un contract asemănător cu cele încheiate cu REBU şi R..

In vederea achiziţionării deşeurilor colectate selectiv în cadrul Aeroportului Henri Coandă din or. Otopeni, jud. Ilfov, S.C. E. S.R.L. a încheiat un contract de prestări servicii şi cu IO. N.-V., manager la S.C. G. G.RO.S.R.L. ILFOV.

Învinuiţii BETELIE Mihai şi GRIGORESCU Bogdan-Nicolae au fost persoanele care a exercitat în fapt administrarea S.C. E. S.R.L., în perioada iulie 2010 – ianuarie 2011, atribuţiile fiind împărţite între cei doi: secretarul general al Primăriei Sectorului 1 a finanţat afacerea cu 50.000 de euro iar prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 s-a ocupat de „producţie”.

Din interceptările convorbirilor telefonice ale susnumiţilor, coroborate cu procesele-verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală scms. S. I., cu înregistrările convorbirilor purtate în mediul ambiental precum şi cu documentele privind activitatea SC. ENVIROSERVICE S.R.L., a rezultat cu certitudine că administrarea societăţii comerciale a fost efectuată de către BETELIE Mihai şi GRIGORESCU Bogdan-Nicolae, sens în care au contactat ori, după caz, au fost contactaţi de partenerii de afaceri, au selectat persoanele care urmau a fi angajate, au făcut plata salariilor angajaţilor, s-au preocupat de achiziţionarea utilajelor folosite în cadrul societăţii şi de plata preţului acestora, de montarea lor, au supravegheat distribuirea mărfurilor, deschiderea, creditarea şi debitarea conturilor bancare, plata filelor CEC, a ordinelor de plată şi a biletelor la ordin, plata chiriei pentru spaţiile unde îşi desfăşura activitatea societatea comercială, au efectuat plăţi în numele societăţii comerciale, au supravegheat în detaliu întreaga activitate a societăţii.

S-a arătat că implicarea inculpaţilor Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan Nicolae în SC. E. SRL  a rezultat din convorbirile telefonice interceptate în mod autorizat (exemplificate pag. 7-30 din propunere), precum şi din activităţile desfăşurate de investigatorul cu identitate reală Spiridon Ioan, stabilindu-se că:

La data de 22.11.2011 investigatorul cu identitate reală S. l. s-a sesizat din oficiu, conform art. 221 alin. (1) din Codul de procedură penală, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 şi art. 264 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, existând indicii cu privire la faptul că la punctul de lucru al S.C. E. S.R.L., situat în com.Vidra, jud. Ilfov, există angajaţi tară forme legale şi că în contabilitatea acestei firme nu au fost înregistrate toate veniturile.

Urmare acestei sesizări din oficiu, la data de 24.11.2011, un echipaj de poliţie din cadrul I.P.J. Ilfov – Serviciul de Investigare a Fraudelor, format din investigatorul cu identitate reală scms. S. I., scms. M.A. şi sinsp. B. D., s-au deplasat la punctul de lucru al S.C. E. S.R.L. din corn. Vidra, Calea Bucureşti, nr. 20, jud. Ilfov, unde s-a procedat la înregistrarea audio-video a celor constatate, în baza autorizaţiei nr. 148/28.11.2011 a Curţii de Apel Bucureşti.

Din procesul – verbal de redare, în temeiul disp. art. 913 din Codul de procedură penală, a convorbirilor purtate în mediul ambiental, la data de 24.11.2011, a reieşit c la punctul de lucru al S.C. E.S.R.L. se desfăşurau activităţi de sortare a deşeurilor, constatându-se că trei persoane lucrau fără forme legale. Nu a putut fi identificat un reprezentant legal al societăţii dar numitul N. F. s-a recomandat ca fiind ,,omu’ care va răspunde de activitatea asta”, deşi „nu sunt administratorul” şi deşi „nu sunt angajat” .

Fiind întrebat dacă ştie cine este administratorul S.C. E. S.R.L., N.F. a negat: „Nu mă întrebaţi pe mine, că eu sunt pus să fac treabă aicea…”, susţinând că el nu îl cunoaşte decât pe patronul care 1-a angajat. Pus în faţa întrebării „Cum îl cheamă pe patron?”, N.F. a afirmat „E domnul BETELIE MIHAI unul dintre ei, şi celălalt nu ştiu cum se numeşte”.

N.F. a încercat să ia legătura cu BETELIE Mihai însă acesta nu a răspuns apelurilor, motiv pentru care N.F. 1-a apelat telefonic pe H. G. de la care a aflat că „MIHAI e la spital”, ocazie cu care directorul general a aflat că „a venit de la Poliţia Economică”.

Văzând că nu vine nimeni din partea conducerii S.C. E. S.R.L., N. F. a încercat să explice personal în ce constă activitatea firmei „Are contract cu REBU, are contract cu R.-ul, vin aicea din pubele din astea, de la Bucureşti, şi aici se face sortarea, plasticul într-o parte, folia într-o parte, avem contract cu V.-ul”. în ceea ce priveşte documentele de însoţire a mărfurilor, şeful punctului de lucru a explicat că „REBU nu vine cu aviz, vine… direct de acolo, nu ştiu ce înţelegere s-a făcut”.

Întrucât investigatorul cu identitate reală scms. S.l. insista să i se indice numele administratorului sau datele de contact ale acestuia, N.F. a afirmat că „nu stă aicea, el are altă activitate, nu… asta e o activitate adiacentă”, notându-şi însă documentele solicitate de organele de poliţie (contractele de muncă, documentele de provenienţă ale mărfurilor, facturi, chitanţe, contracte, balanţe de verificare lunare, jurnal de vânzări-cumpărări, registrul de casă etc.), urmând ca acestea să fie prezentate de administratorul firmei. întrucât la Registrul Comerţului administratorul firmei S.C. E. S.R.L. figura ca fiind numitul G.C.-R., scms. S. l. a lăsat o citaţie pentru acesta, la punctul de lucru al societăţii, N. F. fiind persoana care a semnat de primire.

În timpul discuţiilor purtate de investigatorul cu identitate reală cu N. F., acesta din urmă a dorit să precizeze că a fost angajat al Ministerului de Interne şi că are cunoştinţe în rândul poliţiştilor cu funcţii de conducere.

In aceeaşi zi, 24.11.2011, ora 19:19:49, după întocmirea procesului-verbal de constatare la punctul de lucru al S.C. E. S.R.L., numitul N.F. a luat legătura telefonic cu BETELIE Mihai, pentru a-l informa cu privire la faptul că „a venit poliţia economică”, ocazie cu care BETELIE Mihai şi-a exprimat intenţia de a îşi exercita influenţa asupra poliţiştilor din cadrul I.P.J.Ilfov: „… lasă că o să le dau eu un telefon, să-i întreb de sănătate!… [râde]…”, „… Da, mă, da, o să mă duc eu peste ei să-i …[obscen]… săptămâna viitoare. Da aia mâine când vin îmi dai tu toate datele, telefonul lor, cum îi cheamă, că s-ar putea să-i şi cunosc, că eu am lucrat cu ei, s-ar putea să mai fie cei de la economic când eram eu şef la Buftea, că ei lucrau… IPJ-ul lucra… nu ştiu, era unu’ B., îi ştiam după nume, dar au mai plecat, s-au dus dracu’…” .).

În urma controlului efectuat la S.C. E. S.R.L., la data de 29.11.2011, s-a prezentat la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, numitul H.G., în calitate de director general al S.C. E. S.R.L., însă acesta din urmă nu a depus la dosar toate documentele solicitate, urmând să revină la o dată ulterioară, cu actele financiar-contabile şi cu administratorul societăţii {proces – verbal de redare,.

În aceeaşi zi, 29.11.2011, ora 22:08:18, H. G. i-a relatat telefonic lui BETELIE Mihai, despre vizita sa la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ilfov, ocazie cu care prim-procurorul a precizat că nu trebuie să-i prezinte poliţistului contractele încheiate, fiind confidenţiale, stabilind totodată că la următoarea citaţie se vor prezenta N. M.-G., în calitate de administrator, şi D. M.-G., în calitate de avocat al S.C. E. S.R.L. Inculpatul BETELIE Mihai şi-a exprimat în mod repetat aversiunea faţă de poliţistul care a demarat cercetările penale: „… pentru deranjul ăsta, adică ne pune pe drumuri…, vă pune pe drumuri, ei, să vedeţi ce …[obscen]… îi trag eu după aia” .

Deoarece BETELIE Mihai a apreciat că H.G. „s-a dus bou şi s-a întors vacă” de la I.P.J. Ilfov, a luat legătura cu prietenul său, avocatul D. M.-G. „Nu-ţi fă şi tu program vineri dimineaţă că trebuie să te duci cu G. pân’ la poliţie, la Ilfov, că este dobitoc” .

La data de 05.12.2011 s-a prezentat la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov numitul D. M.-G., fără a fi însoţit de administratorul S.C. E. S.R.L. şi fără a avea toate documentele solicitate de organele de poliţie, justificându-se prin aceea că „Nu m-am uitat ce mi-au dat” şi „deşi nu mă interesează, eu efectiv, fac un serviciu, că m-a rugat, că îl ştiu pe G. de nu ştiu cât timp”

Fiindu-i solicitată împuternicirea avocaţială, numitul D.M.-G. a explicat că „eu am delegaţierul la mine urmând ca… ca să mă întâlnesc cu ăsta să vină să-mi pună ştampila, să mă duc să semneze” şi că „las delegaţia, scriu pe… scriu pe ea, o las fără semnătură şi când vine, o semnează, nu e o problemă”.

In continuare, avocatul D.M.-G. a încercat să lămurească situaţia S.C. E. S.R.L., în sensul că deşi cesiunea s-a făcut la data de 15.07.2011, totuşi această operaţiune nu s-a înregistrat la Registrul Comerţului şi din acest motiv încă figurează ca administrator numitul G.C.-R., arătând şi motivul cesiunii „Păi, vă spun eu de ce… Păi, el… păi, ei au luat firma de la… aici nu se primeşte autorizaţie. C. avea firma, cu autorizaţii de la Mediu, de la nu ştiu cine… şi a cesionat firma ca să nu mai…”.

După ce au stabilit cu ce documente să se prezinte administratorul şi directorul societăţii, de altfel aceleaşi cu cele solicitate încă din prima zi, investigatorul cu identitate reală scms. S.Io. 1-a întrebat pe avocat „O să veniţi împreună cu ei?”, răspunsul fiind „Da, da…. altă treabă ce am? …[neinteligibil]… deschid o societate de binefacere”.

In timp ce se afla în biroul investigatorului cu identitate reală scms. S.I., avocatul D.M.-G. a luat legătura telefonic cu „directorul” H. G., încercând să se lămurească de ce nu i-a dat toate documentele solicitate de organele de poliţie, ocazie cu care şi-a manifestat nemulţumirea, reiterându-se ideea de serviciu gratuit al prestaţiei sale „că eu altă treabă n-am astăzi, lunea, decât … în loc să mă duc undeva să iau bani, am venit să… pierd, frec menta pe-aicea… ştii”, „… eu aşa-s obişnuit să mă sune clientu’ nu să sun eu după client…” .

In vederea următoarei prezentări la I.P.J.Ilfov, BETELIE Mihai a luat legătura telefonic cu H.G. „… îmi trebuiesc şi mie, toate, toate facturile, copii după toate facturile din contabilitate, să le… că le vrea ăla de la poliţie…” .

Fiind vizibil deranjat de demersul judiciar întreprins de investigatorul cu identitate reală scms. S. l., prim-procurorul BETELIE Mihai a luat legătura telefonic cu procurorul B. M.-I. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov: „… tu îi ştii pe ăia de la economic de la Ilfov?’*, „… Fii atent, e unul S. I. acolo, ai auzit de el?”, „… îţi spun eu acum o chestiune: familia mea deţine o societate care la Vidra, judeţul Ilfov”, „… Are o staţie de sortare deşeuri menajere”, „… E, acest S. s-a sesizat el din oficiu cum că există nu ştiu ce, aşa, că pe evaziune fiscală şi aşa mai departe”, „… îmi freacă administratorul, un văr de-al meu”, „… eu ştiu cine I-a pus, eu ştiu cine 1-a pus, ştiu, înţelegi? Pe ăla care 1-a pus aşa, care i-a dat informaţia falsă, îi rup capul… îi rup eu capul, treaba mea cum i-I rup că nu… nu la propriu, înţelegi?”, B.M.-I.: „… Băi, ia stai, stai puţin… deja e înregistrat la noi, mă, dosarul…”, „… 126/P/2011…” .

La data de 06.12.2011 N. M.-G. a luat legătura cu tatăl său N. F. pentru a-i cere numărul de telefon al lui H. G.; fiind întrebat de tatăl său „… unde te duci cu el, mă?”, acesta i-a explicat „Mă duc la poliţie, la Ilfov”, „Cine vroiai să se ducă, auzi da… eu sunt administrator, el îi director, ce vrei să fac!?” .

La data de 07.12.2011 N.M.-G., în calitate de asociat şi administrator al S.C. E.S.S.R.L., s-a prezentat împreună cu directorul general H. G. la sediul I.P.J.Ilfov, pentru a depune la dosar o parte din actele solicitate.

Din procesul – verbal de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental, la data de 07.12.2011, în biroul investigatorului cu identitate reală scms. S. l., a rezultat că aşa-zisul „administrator” din acte al S.C. E. S.R.L., nu ştia nimic din activitatea societăţii: când a fost cesionată societatea, de ce încă figurează la Registrul Comerţului vechiul administrator G. C.-Ră., iar când a fost întrebat despre sumele din extrasul de cont, 1-a indicat pe H. G.„Vorbiţi cu domnu’!”.

La un moment dat H. G. a încercat să se „împrietenească” cu investigatorul cu identitate reală scms. S. I.: H. G.: „Acuma, eu am mai spus, ideea e să ne mai vedem şi după ce se clarifică treaba. Eu cel puţin am telefonul, băgat în memoria telefonului, îmi face plăcere să…”, N. M.-G.: „… de Crăciun, de astea…”, H. G.: „Zic domnu’ N.!, zic o bere bem împreună? Şi dacă spui Băi, H.!”, S. Io.: „Nu are nici o treabă.”, H. G.: „Nu are, ca un sfat, indiferent de… eu aşa am procedat de fiecare dată când eram pe scaunul ăla”

Deşi la data de 07.12.2011 s-a stabilit ca „administratorul” N. M.-G. să revină cu toate documentele solicitate de organele de poliţie, la ordinul lui BETELIE Mihai nu s-a mai prezentat nici o persoană din partea S.C. E. S.R.L. la sediul I.P.J.Ilfov, prim-procurorul hotărând: „… de aici încolo nu-i mai dăm nimic!”.

Deosebit de elocventă este reacţia „administratorului” N. M.-G. în incinta I.P.J. Ilfov, când ia legătura telefonic cu tatăl său N.F. şi cu BETELIE Mihai:

– N. M.-G.: „Tată, ţie nu ţi-a zis ăsta nimic?”, N. F.: „Cine?”, N. M.-G.: .MIHAI!”, „…Să-ţi explice cu toate alea, acolo!”, „… Păi, tu nu ştii cine te-a angajat, tu nu ştii cine e… e peste mine, tu nu ştii nimic …[râde]..”, „Păi, cum care-i problema, dacă e a mea, cum, tu nu ştii?”, „… firma aia e pă numele meu, eu sunt administratorul, tu eşti tata, tu lucrezi pentru mine acolo şi tu nu ştii a cui e firma şi… cine te-a angajat, adică io sunt fi-tu şi tu nu ştii că-i firma mea şi tu nu lucrezi la mine „Tu eşti tata, tu nu ştii nimica … prostu’ ăsta, boşorogu’ ăsta, habar n-are dă capu’ lui, …[obscen]…\ I-a cerut ăştia ştampila şi nu ştie ce şi a adus pă dracu’ acte… dau declaraţii dă tâmpit că… mă-ntreabă dă actele până când am luat eu firma, dă contabilitate… dacă le-am luat, dacă am preluat cu tot firma, nu ştiu ce… ăsta e un dobitoc, ăsta nu mi-a zis nimica… zice: du-te acolo… spui că ai luat firma după data cutare, cu… cutărescu… şi… cam atâta, ai zece angajaţi, tac-tu-i al unşpelea… fac… da’ ş-atâta … atâta …[neinteligibil]… mă ia …[obscen]… pe mine cu actele lor… că nimeni nu ştie ,Ja facturile, a luat toate alea la rând, a început să-ntrebe dă… că vine ăştia cu gunoiu’ acolo, da ,fţi aduce zece tone de gunoi ţie, da. îi selectezi trei tone, da…”, „… restu’ care… nu s-a selectat, ce se întâmplă cu el, cine îl ia?”, N. F.: „Vine firma care aduce de la REBU şi ia containeru’ şi N.M.-G.: ,Aşa, şi aviz de însoţire pentru… ă… gunoi înapoi cine-l dă?…”, „Păi, da, vine cu aviz la tine şi când pleacă de la tine, îi trebuie iar aviz… A, nu-l dă nimeni!! M-a luat şi cu asta….”, ,JHai, că mă sună prostu’ ăsta dă MIHAI, să vorbim…” (voi. 6, fílele 336-341). N.M.-G.: „MIHAIE, nu mai mă trimite cu boşorogu’ ăsta prost, handicapat, că nu mă mai duc nicăieri…”, „… m-ai trimis cu el aici, habar n-are… mă-ntreabă ăsta dă acte, mă-ntreabă dă avize, mă-ntreabă dă… ăsta nu ştie nimic… e… i-a cerut ştampile, i-a cerut nu ştiu ce acte, că da, că… am uitat, vorbeşte prost şi ăsta se uită strâmb la eí\ BETELIE Mihai: „… ce a… alte documente a mai cerut…?”, N.M.-G.: „O… stai că… am scris pe hârtie… m-a luat, m-a întrebară când am cumpărat… când am luat acţiunile la societate, am luat cu tot cu… datorii cu tot, contabilitatea, unde sunt actele… şi i-am zis nu ştiu mă, nene, mă-ntrebi dă d-astea, eu îţi spun …[neinteligibil]… l-am numit pe domnu’ H. să se ocupe dă acte, eu sunt mai mult plecat, nu stau în Bucureşti, d-aia e tata la producţie, … domnu’ H. se ocupă dă acte, dă contabilitate, de tot. Eu, azi dimineaţă am ajuns, nu ştiu, lasă-mă să mă documentez şi p-ormă vin şi-ţi spun\”, BETELIE Mihai: „Şi ai terminat acuma sau ai… ai plecat…?”, N.M.-G.: „Nu, sunt aicea… am ieşit afară să fumez o ţigară, că se apucase să scrie procesele – verbale… a început să mă ia cu facturarea, că… cu numele Iu’ ăla care ai închiriat tu, că e, are un nume de ăsta, dă Iran, … [obscen]…, dă…”, „… şi p-ormă m-a luat cu facturile, că… ă… angajarea şi cu astea  s-a făcut după o lună jumate şi ăia ţi-au livrat cu Rosalu’ pâ 11 ţi-au adus gunoiu’, pă 12 ai făcut tu livrări, da…”, „… şi angajaţii… sunt angajaţi după o lună jumătate”, BETELIE Mihai: ,f)e unde ştii tu? Am făcut muncă patriotică în familie, ne-am strâns toate neamurile ş-am făcut muncă patriotică”, „Mă, G., lasă-l să-si facă damblaua că scăpăm de el! Gata, azi, ce mai, o mai vrea după aia, de aici încolo nu-i mai dai nimic! Ştii ce-i fac, tăticu? A… fă-mi adresă şi dup-aia îţi dau… pă … pă bază dă adresă …[neinteligibil]… încep să-i facă reclamaţii lui, să vezi, …[obscen]… de aici, dă idiot…! L-a pus cineva, G., tre’ să înţelegi că l-a pus cineva, înţelegi?”, „…îhm! Am înţeles… Da, băi, G., na …[neinteligibil]… alea ce ti-am zis io, atât declari! Domne’ mai mult nu am ce să declar, zi-mi ce acte să-ţi aduc şi io ţi-aduc toate actele şi cu asta, basta!” .

Cu privire la cea de-a doua acuzaţie, de favorizare a infractorului în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, s-a arătat că:

În contextul în care la data de 11/12.06.2011, Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, a luat măsuri specifice punerii în executare a autorizaţiei nr. 71/26.05.2011, emisă de Curtea de Apel Bucureşti, în ceea ce priveşte convorbirile purtate în mediul ambiental, în biroul procurorului B. M.-I., unde, în urma analizei convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate, în perioada 26 mai – 11 iunie 2011, existau date potrivit cărora vor avea loc discuţii referitoare la activitatea infracţională cercetată în dosarul penal nr. 120/P/2011, s-a constatat că informaţii cu caracter clasificat „strict secret” au fost folosite în mod neautorizat de mai multe persoane.

Astfel, desfăşurarea activităţilor specifice la care am făcut referire în cele care preced au implicat înlocuirea din serviciul de pază la sediul Parchetelor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoriile sect. 1-6 Bucureşti, din str. Scaune, nr. 1-3, sectorul 3, a jandarmului R. C.-C., acesta din urmă permiţând accesul procurorilor BETELIE Mihai şi B B. M.-I. la informaţia de care a luat cunoştinţă în timpul şi în legătură cu atribuţiile de serviciu.

La rândul său, procurorul BETELIE Mihai, în baza informaţiei primite, s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în timpul desfăşurării activităţilor specifice la care ne referim, fiind însoţit de persoana care 1-a informat, jandarmul R.C.-C., ocazie cu care timp de 2 ore a supravegheat perimetrul sediului şi a fotografiat sediul şi autoturismele de serviciu ale autorităţilor de stat implicate în activitatea respectivă. Ulterior, BETELIE Mihai a luat legătura telefonic cu ziariştii S. O. – R. şi S. (fostă A.) A.-I., care au publicat ştirea primită şi fotografiile efectuate pe site…

În continuare, la data de 12.06.2011 (zi nelucrătoare), jandarmul R. C.-C. a luat legătura cu procurorul B. M.-I., iniţial prin SMS {„Trebuie să vorbim urgent”), iar, ulterior, prin telefon, pentru a-i comunica: ,până să intraţi în birou, mă căutaţi” pentru că „e ceva legat de serviciu” (voi. 10, filele 1-3).După aceste convorbiri, B. M.-I. s-a întâlnit în scurt timp cu R.C.-C., venind în zona în care acesta din urmă locuieşte, în seara zilei de 12.06.2011.

De menţionat, că fapta pentru care era cercetat procurorul B. M.-I., la data de 11/12.06.2011, în legătură cu care s-a impus interceptarea şi înregistrarea convorbirilor purtate în mediul ambiental, în biroul procurorului, acţiune zădărnicită de jandarmul R. C.-C., viza traficul de influenţă în favoarea unor hoţi de autoturisme, care erau angajaţi la service-ul auto S.C. U. S. S.R.L. După ce jandarmul R.C.-C. 1-a avertizat pe B. M.-I. despre pericolul care îl aştepta în birou, chiar a doua zi, la data de 13.06.2011, cei doi au stabilit ca autoturismul avariat al jandarmului să fie reparat la service-ul auto anterior menţionat.

Astfel, atât B. M.-I. cât şi R. C.-C. au luat legătura telefonic cu V.V., (asociat în cadrul S.C. U.S. S.R.L., împreună cu B. S.-E.), fratele procurorului B.M.-I., în vederea reparării autoturismului, jandarmul rămânând dator cu o sumă de bani pe care a rămas să o plătească când va avea banii necesari .

In ceea ce îl priveşte pe R. C.-C. a rezultat că acesta a permis accesul unor persoane neautorizate la informaţii clasificate „strict secret”, în beneficiul procurorilor BETELIE Mihai şi B. M.-I., interesaţi de posibilitatea de a le fi interceptate convorbirile purtate în mediul ambiental, iar BETELIE Mihai a folosit informaţia primită în beneficiul ziariştilor S. O. – R. şi S. (fostă A.) A.-I., care, în funcţie de audienţa site-ului, realizează beneficii  din publicitate,  iar R. C.-C.  a beneficiat şi de repararea autoturismului său, avariat într-un accident rutier, în condiţii privilegiate.

Între prim-procurorul BETELIE Mihai şi jandarmul R. C.-C. a existat o înţelegere anterioară evenimentelor care fac obiectul prezentei cauze, cei doi procedând în mod similar la data de 13.11.2010, când în dosarul nr. 352/P/2010, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bucureşti, cu ocazia efectuării demersurilor specifice de punere în aplicare a măsurilor de interceptare şi înregistrare autorizate cu nr. 147/01.11.2010 de Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit conivenţei infracţionale jandarmul R.C.-C. a procedat la informarea procurorului BETELIE Mihai şi la data de 13.11.2010, conform actelor ataşate cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul

Cu privire la cea de-a treia acuzaţie, de instigare la infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană în funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, s-a arătat că, din actele de urmărire penală a rezultat:

T.H.-P.-Ş ocupă funcţia de vicepreşedinte în Biroul Politic Judeţean al Partidului Naţional Liberal, Filiala Ilfov, organism de conducere în partidul politic anterior menţionat, conform art. 41 din Statutul Partidului Naţional Liberal şi art. 10-13 din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Fiind solicitat de către prim-procurorul BETELIE Mihai, liberalul T.H.-P.-Ş. l-a ajutat pe acesta din urmă, precum şi pe GRIGORESCU Bogdan-Nicolae, să identifice, la un preţ convenabil, un spaţiu de închiriat pentru punctul de lucru al S.C. E. S.R.L., în corn. Vidra, jud. Ilfov, printr-un consilier judeţean, membru al Partidului Naţional Liberal, Filiala Ilfov, numitul T. M. zis „M. M.”.

Astfel, avem în vedere dialogul telefonic din data de 11.08.2011, ora 21:14:38, când BETELIE Mihai s-a interesat: „Te-a sunat BOGDAN?”, „BOGDAN GRIGORESCU!”, ocazie cu care învinuitul T.H.-P.-Ş. a răspuns negativ („Nu!”), după care procurorul şi-a făcut cunoscute interesele: „înseamnă că am înţeles eu greşit”, „De-aia te sunasem. Ne… ne interesa un fost C.A.P. care să aibă din alea betonate, ştii? Să nu mai băgăm bani prea mulţi în beton!”, „… te sunasem cu treaba aia, cu… cu Vidra, cu terenul. Să-mi găseşti un teren pentru…”, iar politicianul a fost de acord: „Păi, mergem, mergem, când vrei! Am vorbit acolo”, „Am staţie. Hai, că vorbim mâine dimineaţă. îţi spun eu.”

Prin intermediul consilierului T.M. („liberalul nostru”), BETELIE Mihai, ajutat fiind de H.G., numit în funcţia de director general la S.C. E. S.R.L., a încheiat un contract de închiriere cu S.C. R.I. S.R.L. De asemenea, BETELIE Mihai a beneficiat de autoritatea de care se bucură pe plan local consilierul T.M. în relaţia cu W. M. A. M., reprezentant al societăţii locator, după cum urmează: H.G.: „… l-am sunat, după ce ne-am despărţit, pe… băiatul ăsta… ăla, MIHA…, M….”, BETELIE Mihai: „Aşa, T., T.”, H. G.: „… zice dom’le, să vorbesc cu… că eu trebuia să vorbesc cu cineva” {convorbire telefonică cu H.G., din data de 07.09.2011, ora 22:31:38;

BETELIE Mihai: „Cu M. o să vorbesc de luni încolo, înţelegi, că n-avea… că ăla găseşte imediat oameni să ni-i aducă la interviu, înţelegi? Nu-i o problemă.” {convorbire telefonică cu N.F., din data de 24.09.2011, ora 11:22:38; BETELIE Mihai: „Bă, ăsta e serios, A.?”, „Bă, din câte ştiu eu, da!”, T.M.: „Nu, i-am zis că e… trebuie să ţină relaţia că e bine şi că…”, „Adică i-am explicat tot ce…”, BETELIE Mihai: „Aha, am înţeles”, {convorbire telefonică cu T.M., din data de 30.09.2011, ora 18:42:35; BETELIE MIHAI: „Nu , mă! Nu, mă, hai să-ţi spun o chestie, F.. Tu nu te-ai prins de un lucru. Eu pe M. ăsta am vrut să-1 prind acuma niţel, cât… cât fac contractul”, „Ştii, că M. are control pe… pe arab, înţelegi?”, „Eu lucrez o lună cu M. şi cu firma lui de pază şi, după aia, o să-i dau o mare …[obscen]… înţelegi?”, „Dar, ca să-l ţin aproape, aicea, până intru şi eu şi sunt cunoscut în sat, cutare, cutare, îl ţin aproape. După aia îi spun M., nu mai pot să-ţi plătesc, înţelegi? Am altă variantă”, N. F.: „Da, mă, am înţeles joncţiunea. Da.”, BETELIE MIHAI: „Am nevoie de el acuma. La început.”, „După aia îi spun M., îmi angajez eu paznic, nu mai pot, frate, să îţi plătesc!” (convorbire telefonică a inculpatului BETELIE Mihai cu N.F., din data de 30.09.2011, ora 19:00:02; T. M.: „…să trăiţi, domnu’ şef! Ce fac cu contractul? Cui îl duc?”, BETELIE Mihai: „Păi, mi-l aduci… mi-1 aduci mie încoace”, „… sunt la Vidra…” (convorbire telefonică a inculpatului BETELIE Mihai cu T.M., din data de 03.10.2011, ora 14:16:31;BETELIE Mihai: „Concentrează-ţi tot efortul şi găseşte-mi şi mie în Vidra un teren de vreo trei-patru mii de metri pătraţi”, „Eu ştiu, că mi-au spus băieţii că mă pot baza pe tine, că eşti un om foarte serios şi cu multe relaţii, conexiuni în zonă şi de-aia te­am şi sunat pe tine, înţelegi?” {convorbire telefonică cu T. M., din data de 08.10.2011, ora 11:13:29;   BETELIE Mihai: „… Am vorbit cu cineva din zonă, de acolo, un tip şmecher…ăă… liberalul nostru. Ştii, că acuma l-am sunat. Bă, îmi cauţi un teren. Am, ştiu. Ne luăm un teren şi ne facem noi,…[înjură]…1 Nu mai stau eu la mâna cuiva, frate! L-am luat, mi-am trântit hala, mi-am betonat-o imediat, că avem resurse… imediat că… avem o fabrică de ciment, unde cunoaştem bine. Mi-am betonat 2000 de metri pătraţi”, {convorbire telefonică a inculpatului BETELIE Mihai cu O. G. A., din data de 08.10.2011, ora 11:35:47; voi. 5, filele 141-145) BETELIE Mihai: „Eu mâine te-anunţ de când intrăm noi cu… cu… deci eu o să am o discuţie cu M. şi cu şeful lui de partid, mâine, înţelegi?”, „… O discuţie la Bucureşti, nu acolo la Vidra, înţelegi? Şi după… în funcţie de asta, îţi spun: F.,vezi că…” (convorbire telefonică cu N.F., din data de 31.10.2011, ora20:14:41;

De asemenea, BETELIE Mihai a apelat la consilierul T. M. şi pentru a-l ajuta în selectarea şi angajarea personalului punctului de lucru al S.C. E. S.A.: BETELIE Mihai: „… eu îl sun luni pe M. să dea sfară-n ţară, să strângă negrii pe plantaţie şi o să zică: bă, marţi, miercuri, la ora patru, să fie… 10 oameni, să fii cu ei acolo” (convorbire telefonică cu NI. F., din data de 24.09.2011, ora 11:24:53;; BETELIE Mihai: „Ne vedem azi la patru, eu vin… adică venim toţi acolo, ştii…? Adică venim să vedem ce ne-a găsit M. ăsta… pentru personal, da?” (convorbire telefonică cu N. F., din data de 30.09.2011, ora 09:59:50; BETELIE Mihai: „… Domnu’ M., noi ajungem pe la patru, pe-acolo. Poţi să ne aduci şi nouă oamenii ăia, să stăm de vorbă cu ei?”, „Păi, am vorbit să vină la ora patru dar… nu mi-aţi zis de… poate să fie şi bărbaţi şi femei sau numai băr… băieţi?”, „Aşteptam să mă sunaţi să-mi ziceţi de salarii!”, „Discut eu cu ei. Să vină că o să fie bine”, „… deci n-o să vină să stea ca sclavii pe plantaţie, să… Nu, nu, nu, nu, Nu. Deci, mulţumitor…” {convorbire telefonică cu T.M., din data de 30.09.2011, ora 10:01:56;

Prin intermediul lui T.H.-P.-Ş., beneficiind de influenţa şi autoritatea de care acesta se bucură în organizaţia locală a Partidului Naţional Liberal, BETELIE Mihai a primit şi „ajutorul” primarului PNL din corn. Clinceni, jud. Ilfov, numitul C.B., şi a pretins să încheie un contract de cumpărare a deşeurilor colectate selectiv de la primarul PNL M. M. din corn. Chiajna, jud. Ilfov, după cum urmează: BETELIE Mihai: „…Dar cum stăm noi? Stăm bine?”, „…în Călăraşi… în Călăraşi şi în Ilfov. Giurgiu nu mă interesează pe zona PNL. Că ştiu că stă bine”, „…în Călăraşi ce se întâmplă? Asta… auzi, mă? Asta a lui G. s-a infiltrat bine acolo?”, „…Mă, mâine, dacă e întâlnirea cu primarii, aş vrea să vin şi eu şi să-ţi spun de ce! Că o arunc aşa… le las câte o carte de vizită, înţelegi?”, T.H.-P.-Ş.: „…Te pun… te pun în legătură cu ăia şmecheri nu cu toţi fraierii!”, BETELIE Mihai: „…Băi, tu îmi faci un semn şi când tu îmi faci… mă ciupeşti, înseamnă că îi dau cartea de vizită”, „…Că vreau să ţin legătura cu şmecherii, ştii…? Pe ce spuneam eu, când ne-am văzut ultima oară” (convorbire telefonică cu T.H.-P.-Ş. din data de 20.09.2011, ora 19:34:05; BETELIE Mihai: „…H., fii atent aici! Ştii că un prieten de-al meu vrea să doneze la o Primărie…”, „         de-a voastră…”, „         nişte utilaje pe care să Ie iau eu.”,„…M-a sunat acuma, de fapt ieri şi m-a.. mă …[obscen]… la telefon încontinuu.”, „…Băi, zi-mi Primăria, zi-mi PrimăriaV\ T.H.-P.-Ş.: „…Ăă… Ciolpani, cred. Mă laşi 10 minute?”, BETELIE Mihai: „…Deci îmi trebuie, dragul meu, că îmi trebuie să ştiu ca să ştiu ce-i spun. Dar, după aia ştii că le iau de-acolo, nu le las!” (convorbire telefonică a inculpatului BETELIE Mihai cu T.H.-P.-Ş., din data de 26.10.2011, ora 10:40:59; T.H.-P.-Ş.: „… Ăă… Ciolpani”, BETELIE Mihai: „…Da’ ai un nume, cum îl cheamă pe primar?”, T.H.-P.-Ş. „…Da. B. C..” (convorbire telefonică a inculpatului BETELIE Mihai cu T.H.-P.-Ş., din data de 26.10.2011, ora 11:03:21; T.H.-P.-Ş.: „…mi-a zis băiatul ăla că trebuie să fa… să facă o scrisoare în care să-i… da, îi… Ok, dar să facă o scrisoare, să-i spună: că-i dă asta, asta şi cu asta.”, BETELIE Mihai: „…asta vroiam să-i spun. Asta, că-i face, asta vroiam să-i spun o dată şi după aia că-i dă mai multe şi tre’ să vorbim, că… mai multe. Şi mai aveam o treabă foarte importantă cu tine, în afară de asta.”, „…Asta era subsidiară.” (convorbire telefonică a învinuitului T.H.-P.-Ş.cu BETELIE Mihai, din data de 26.10.2011, ora 17:33:52; BETELIE Mihai: „…îmi trebuie şi mie datele de contact ale primarului, că-1 sună G., mă, şi tre’ să… tre’ să-ţi explic ceva…”, „…îi trebuie telefonul, lui G. îi trebuie telefonul, să-1 sune” (convorbire telefonică a inculpatului BETELIE Mihai cu T.H.-P.-Ş., din data de 27.10.2011, ora 13:19:47; vBETELIE Mihai: „…Notez eu numărul acuma, că am ajuns undeva şi am… sunt la birou”, T.H.-P.-Ş.: „…0744…”, „…551…”, „…419″, BETELIE Mihai: „…Cum îl cheamă?”, T.H.-P.-Ş.: „…Bogdan. C. B.”, „…Să spună că sună din partea mea” (convorbire telefonică a inculpatului BETELIE Mihai cu T.H.-P.-Ş., din data de 27.10.2011, ora 13:29:56;; BETELIE Mihai: „… Tre’ să te văd urgent. Dar când spun că e urgent, crede-mă că e urgent” (convorbire telefonică a inculpatului BETELIE Mihai cu T.H.-P.-Ş., din data de 28.10.2011, ora 13:18:04;); T.H.-P.-Ş.: „…Deci eu mă duc acum, mă întâlnesc cu primarul din Clinceni, mă duc la el acasă şi după aia până la T.” (convorbire telefonică a inculpatului T.H.-P.-Ş. cu BETELIE Mihai, din data de 28.10.2011, ora 19:15:27; T.H.-P.-Ş.: „… Sunt la Chiajna. Da. Uite, la domn’ primar în birou, la doamna Chiajna”, BETELIE Mihai: „… Mi-ai promis că mă prezinţi şi mie alor tăi din Ilfov, primarilor”. T.H.-P.-Ş.: „… Uite, te prezint la domn’ primar”, „… şi ţi-1 dau la telefon”. MINEA Mircea: „… Nu vreau să veniţi în PNL, să veniţi în libertate. Partidul Naţional Liberal este… înseamnă libertate. M. M., primarul comunei Chiajna, vă aşteaptă cu mare plăcere luni la ora opt treizeci şi… şi nu mai comentaţi mai mult decât mine. Vi-1 dau pe H.”, BETELIE Mihai: „… Auzi, eu vroiam să-i spun ce-i trimit, o citaţie sau mandat de aducere?”, „… Zi-i să nu mai …[neinteligibil]… că atunci când ajunge pe aicea s-ar putea să i se ia maul …[râde]…”. M. M.: „… 29 de zile să-mi daţi…”, BETELIE Mihai: „… întreabă şi tu cine… cum lucrează ei pe… pe pungi şi pe PET-uri. Cu cine.”, „… Bine, nu de asta te-am sunat acuma. Deci, fii atent. Vreau să vorbeşti cu băiatul ăla la Ciolpani…”, „… Dacă i-au ajuns produsele acolo, utilajele, că tre’ să mi-1… tre’ să aranjăm să mi le aducă, să mi le dea mie.”, T.H.-P.-Ş..: „… Vino la cinci jumate la Măgurele, te invit, o să vină T., primarul din… A, P., îl ştii, primarul din Clinceni, M., R. N., avem o …[neinteligibil]… la Măgurele, la restaurant. E frumos. Vino să te prezint. Dacă vrei, vin eu să te iau? Vin şi te iau, mergem îl luăm pe T. de-acasă, şi mergem împreună”, BETELIE Mihai: „…Ok. Deci mâine, la ce oră?”, T.H.-P.-Ş.: „… La patru vin să te iau dacă vrei” (convorbire telefonică a inculpatului BETELIE Mihai cu T.H.-P.-Ş., conversaţie în care intervine şi primarul M. M., din data de 18.11.2011, ora 15:03:33; .

Cu privire la cea de-a patra acuzaţie, de şantaj în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, privind pe ambii inculpaţi Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan Nicolae s-a arătat că:

In contextul derulării contractului comercial între societăţile S.C. E. S.R.L. (administrată prin persoane interpuse de învinuiţii BETELIE Mihai şi GRIGORESCU Bogdan Nicolae) şi S.C. C. R.S.S.A. (BETELIE Mihai: „Am lăsat la domnu GRIGORESCU contractul semnat de noi”, „…La domnu’ GRIGORESCU, la domnu’ BOGDAN. Nu ştiu dacă s-a întâlnit cu domnul N.”, „Atunci vă sun eu când e gata şi poate de luni începem, da?” (convorbire telefonică cu V. M.-S., din data de 17.11.2011, ora 16:28:37; au apărut situaţii în care numitul V. M.-S., director în cadrul societăţii de salubrizare şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la inexistenţa în cadrul punctului de lucru al E. din comuna Vidra a unui cântar, necesar pentru recepţia deşeurilor.

Astfel, în discuţiile telefonice pe care le-a avut cu BETELIE Mihai i-a solicitat în mod expres acestuia să remedieze situaţia întrucât societatea la care este angajat va avea probleme în decontarea serviciilor de salubrizare pe care le prestează pentru Primăria Sectorului 1, după cum urmează: V. M.-S. – Aţi rezolvat problema cu cântăraşul?, BETELIE Mihai- Am rezolvat-o.”, (convorbire telefonică cu V. M.-S., din data de 09.11.2011, ora 14:28:54; V. M.-S. – „… la noi era şi o problemă, nu avem documentele alea de cântar, care pe noi ne frig la… la…”, (convorbire telefonică cu BETELIE Mihai, din data de 14.12.2011, ora 19:02:41; V. M.-S. – „eu iniţial vă întreb, s-a rezolvat problema cu cântam’?”, BETELIE Mihai – ,.încă nu.”, V. M.-S. – „Aia e o mare problemă, la…, la… noi este o mare problemă”, „trebuie neapărat urgentată chestia aia, deci pe noi ne blochează la mantinelă rău de tot, adică n-avem ce face, le ducem cursa aia în loc să… intre la plată, neavând chestiile alea şi documentele încheiate la… ştiţi că se fac nişte formulare de transport… e o problemă majoră, înseamnă că tot ce duc la dumneavoastră nu pot să recuperez costurile de transport şi de colectare” (convorbire telefonică cu V. M.-S., din data de 19.12.2011, ora 14:38:10; V. M.-S. – „… şj când am văzut că n-are cântar, n-are aia, n-are aia, am oprit prestaţia”, eu ca să pot să le bag pe contract îmi trebuia un bon de cântar, îmi trebuia o chestie şi el nu putea să mi-o ofere” (convorbire telefonică cu George, angajat al S.C. C. R.S. S.A., din data de 14.12.2011, ora 18:57:40;

Mai exact, autoritatea publică – primăria – efectuează către prestator doar acele plăţi care au la bază documente justificative, aşa cum este şi cazul unui „bon de cântar” care atestă fără dubiu cantitatea de deşeuri colectată şi transportată. De altfel, solicitările numitului V. M.-S. erau juste şi în conformitate cu contractul încheiat între cele două societăţi comerciale.

In atare condiţii, V. M.-S., cu scopul vădit de a nu periclita interesele financiare ale societăţii unde îşi desfăşoară activitatea, a dispus, cu acordul altor persoane din conducerea firmei, oprirea livrărilor de deşeuri reciclabile către SC. E. S.R.L. (V.M.-S.: „Eu i-am oprit la prestaţie…ă,… domnu’ N. nu mi-a spus nimic, l-am anunţat …. aşa şi dăm…(neinteligibil…) n-am, n-am dus decât o singură cupă”, „sunt ăia cu Vidra, mă,…ă..na.. nu pot să zic prin telefon” (convorbire telefonică cu Sorin, angajat al SC. C.R.S. S.A., din data de 12.12.2011, ora 16:45:19), V. M.-S.: „că eu oricum am întrerupt mai demult livratul de marfă că nu îmi prezentase la contract autorizaţia de mediu”, „noi n-am făcut decât unu sau maxim două transporturi acolo şi când am văzut că n-are cântar, n-are aia, n-are aia, am oprit prestaţia, l-am anunţat şi pe domnul N.”, „zic bă, ia opriţi, până nu se sparge buba!” (convorbire telefonică cu G., angajat al S.C C. R. S. S A., din data de 14.12.2011, ora 18:57:40;

Cu toate acestea, în momentul în care a hotărât să ia o astfel de măsură, numitul V. M.S. nu a avut în vedere faptul că mare parte din sumele de bani încasate de S.C. C. R. S. S.A. rezultă din plăţile efectuate de Primăria Sectorului 1 – în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare – autoritate publică în cadrul căreia inculpatul GRIGORESCU Bogdan Nicolae ocupă o funcţie importantă cu atribuţii de decizie în plan financiar – secretar general.

Astfel, de la momentul în care livrările R. către S.C. E. S.R.L. au fost sistate, văzându-şi pusă în pericol „afacerea” învinuiţii BETELIE Mihai şi GRIGORESCU Bogdan-Nicolae au declanşat acţiunile de constrângere făţişă a reprezentanţilor R., respectiv N. M., şi mai cu seamă V.M.-S., în scopul continuării livrărilor de deşeuri reciclabile deşi societatea nu deţinea un cântar la punctul de lucru din comuna Vidra şi nici nu obţinuse autorizaţia de mediu.

Din analiza convorbirilor telefonice purtate de numiţii BETELIE Mihai şi V.M.-S. rezultă că „negocierile” s-au purtat pe două paliere diferite. Astfel, GRIGORESCU Bogdan-Nicolae şi-a exercitat în mod direct influenţa asupra numitului N. M., profitând de situaţia de „debitor” al Primăriei Sectorului 1 în relaţia cu S.C. C. R.S. S.A., iar în mod indirect, prin intermediul inculpatului BETELIE Mihai şi asupra lui V. M.-S..

In fapt, inculpatul BETELIE Mihai şi-a asumat rolul de interfaţă a constrângerilor exercitate de GRIGORESCU Bogdan-Nicolae, fiind cel care a ţinut permanent contactul cu aşa-zişii „oameni de teren” din cadrul R..

Este evident că fără constrângerea exercitată asupra lor, reprezentanţii R. nu ar fi avut nici un interes să continue relaţia comercială cu E., având nenumărate alte oportunităţi de a valorifica deşeurile reciclabile în scopul obţinerii acordului de mediu necesar pentru continuarea activităţii (V.M.-S.: „trebuie să le ducem deşeuri d-astea colectate selectiv de noi din oraş, aşa, şi el îmi dă trei lulele, trei surcele pe ele…” (convorbire telefonică cu G., angajat al SC C.R. SE. S.A., din data de 14.12.201 L ora 18:57:40;

Astfel, începând cu data de 14.12.2011, inculpatul BETELIE Mihai, în mod constant a exercitat acte de constrângere asupra numitului V. M.-S., aspecte care reies din conţinutul dialogurilor purtate între cei doi dar şi cu alte persoane, după cum urmează: V. M.-S.: „şmecheraşul ăla mi-a dat telefon, că n-ai mai trimes, n-ai mai făcut, nu ştiu ce!”, „zic domne’, era o problemă”, (convorbire telefonică cu G., angajat al S.C C.R.S. S.A., din data de 14.12.2011, ora 18:56:30;; V.M.S.: „…acum mă trezesc cu telefon de la ăsta, nu i-am răspuns, după aia mi-a dat SMS, că gagiu’ e procuror… ai înţeles ?”, G.: „Ăsta de la E.?”, V.M.-S.: „Ăla din umbră… ca să ştiu ce vorbesc mâine cu domnul N.”, (convorbire telefonică cu G., angajat al S.C. C.R. S. S.A. din data de 14.12.2011, ora 18:57:40; ,, Buna seara. Va sunasem sa va spun ca nu ati făcut nicio livrare, deşi dispoziţiile erau altele” (SMS trimis de BETELIE Mihai către V. M.-S., la data de 14.12.2011, ora 18:52:16; BETELIE Mihai: „dom’ director, nu făceam decât oficiile să transmit un mesaj, adică mi s-a spus să vă sun astăzi, v-am sunat, nu s-a făcut nicio livrare nimic, nici astăzi”, „domn director eu a primit o rugăminte să vă sun astăzi, să mă asigur că se fac livrările. Eu nu fac decât să-mi fac treaba, atât… atât… atât si să dau un răspuns mai departe ca să întreb dacă s-au făcut livrări sau nu, atât, restu…” (convorbire telefonică cu V.M.-S., din data de 14.12.2011, ora 19:02:41; V.M.S.: „m-a sunat omu’cu Vidra, cu problema aceea, ştiţi dumneavoastră”, N. M.: „Da.”, V. M. S.: „Aşa, că n-am mai transmis acolo, hodoronc-tronc ne-a mai venit şi ceva de la, o citaţie de la poliţie”, „noroc că n-am dus decât două curse”, N. M.: „Măi să fíe!”, V.M.S.: „Am vorbit cu el şi a zis e concurenţa, nu vă faceţi probleme!”, „şi am primit mesajul că trebuie să…, zic domne’, eu nu ştiu, trebuie să vorbesc cu domnul N.”, N. M.: „Da, o vorbim mâine” (convorbire telefonică cu N. M., director S.C. C.R.S. S.A., din data de 14.12.2011, ora 20:54:20; BETELIE Mihai: e luni şi nimic la Vidra, uite eu mă duc acum la Vidra şi am auzit că n-a venit nicio maşină nici astăzi”, V.M.-S.: „N-aţi vorbit cu domnul N.?”, BETELIE Mihai: „Păi, eu n-am vorbit, pe mine m-au…, eu am fost rugat să vă sun pe dumneavoastră eu mi-am făcut datoria si atât”, V.M.-S.: „ Am înţeles, OK. Că am vorbit cu domnul N. ceva şi a zis că până nu discută dânsul, nu ne mişcăm”, BETELIE Mihai: Ascultaţi-mă, domnul BOGDAN a vorbit cu domnul N., cred că vineri ultima oară, BOGDAN nu e în tară si m-a rugat să mă ocup eu”, „ deja o lună din contract am pierdut-o degeaba, practic nu ni s-a livrat nimic” (convorbire telefonică cu V.M.-S., din data de 19.12.2011, ora 14:38:10;

După o scurtă perioadă de timp în care, au nesocotit „dispoziţiile” primite, reprezentanţii R. au cedat ameninţărilor constante ale numiţilor BETELIE Mihai şi GRIGORESCU Bogdan-Nicolae şi au acceptat să încheie un act adiţional la contractul iniţial, act care permitea reluarea livrărilor chiar şi în lipsa unui cântar care să ateste cantităţile transportate spre prelucrare, precum şi a autorizaţiei de mediu şi astfel continuarea activităţii E.: V. M.-S. – „pentru chestia aia cu Vidra, vă rog frumos pregătiţi un act adiţional”, „o închidem ca să putem să dăm drumul la lucrare urgent” (convorbire telefonică cu P.D., angajat al S.C. C.R.S. S.A., din data de 21.12.2011, ora 12:09:51; .P.D. – „Nu vreau să vă necăjesc, da nenea ăsta cu Vidra ne-a adus autorizaţia de mediu ?”, V.M.-S. – „ A adus-o la domnul N..”, P.D. – „Da’ aţi văzut-o ?”, V. M.-S. – „A adus-o la domnul N., da’ eu n-am văzut-o”, „ deci e de sus, gata e închisă”, P.D. – „ Ştiu, am înţeles da’ e uşor periculos”. V.M.-S. – „ e de executat, dacă se mai întâmplă ceva iar o blocăm şi-am terminat bâlciul, dar trebuie s-o deblocăm acum”, {convorbire telefonică cu P.D., angajat al S.C. C. R. S.A., din data de 21.12.2011, ora 16:19:48; .

Factorul decisiv în şantajarea numiţilor V. M.-S. şi N. M., l-a reprezentat poziţia importantă cu mare putere de decizie ocupată de GRIGORESCU Bogdan-Nicolae în cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti. De altfel, cooptarea societăţilor cu care E. a încheiat contractele (R. şi REBU) nu a fost deloc întâmplătoare, fiind alese acelea asupra cărora se putea „deţine controlul”, prin diverse pârghii.

Conştient de autoritatea lui GRIGORESCU Bogdan-Nicolae era şi inculpatul BETELIE Mihai care nu s-a sfiit să afirme într-o discuţie cu N.F. că îi poate solicita „asociatului său” să dispună plata cu întârziere a facturilor către R., creând astfel serioase probleme economice societăţii: „… îmi venea să-i zic …[râde]… tu ştii cine semnează plăţile?! …[râde]…”, „… când i-oi zice treaba asta Iu’ BOGDAN când se întoarce!” , „da’ o să îi zic când se întoarce, bă, tu ştii ce mi-a zis acesta ieri?, că ieri mi-a zis, zice domne, ştii că de fapt…, zic băi, nene, stai în loc de un cântar”, „zic să mori tu! zic da, bine, Ok, am înţeles”, „si o să îi zic şi eu Iu’ BOGDAN: Fă, mă si tu plăţile în martie pentru decembrie! Să vedem cum le convine!” {convorbire telefonică cu N. F., din data de 21.12.2011, ora 12:49:37;

La data de 22.12.2011, numitul V. M.-S. i-a trimis prin e-mail lui BETELIE Mihai un draft al actului adiţional „pentru a reglementa situaţia” şi „pentru a da drumu’ la treabă”, semnarea acestuia de ambele părţi fiind stabilită pentru „după sărbători” (convorbire telefonică cu V. M.-S., din data de 22.12.2011, ora 11:16:51; Mai mult, reprezentanţii R. nu numai că au acceptat să efectueze livrări fără o bază contractuală, ba chiar au şi antedatat actul adiţional pentru a putea deconta de la Primăria Sector 1 primele transporturi efectuate: V. M. S.: „Atenţie mare ! V-am transmis un mesaj… prin aşa, în care data actului adiţional să fie înainte de primele livrări, ca să poată fi echivalate primele livrări.” (convorbire telefonică cu P.D., angajat al SC. C. R. S. S.A., din data de 22.12.2011, ora 12:06:29;

Cu privire la acuzaţie de comitere a infracţiunii de conflict de interese aduse de inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae s-a arătat că, în calitate de secretar general al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, a desfăşurat acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută, prin persoane interpuse.

Din situaţia de fapt expusă a rezultat că inculpatul GRIGORESCU Bogdan-Nicolae, secretar general la Primăria Sectorului 1 Bucureşti, a desfăşurat acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută, prin persoane interpuse.

Activitatea comercială desfăşurată prin intermediul S.C. E. S.R.L. a presupus, printre altele, încheierea unui contract de achiziţionare a deşeurilor colectate selectiv de S.C. C. R. S. S.A., serviciu prestat de această ultimă societate comercială în beneficiul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, operaţiunea comercială anterior menţionată fiind reglementată printr-un contract.

Deşi contractul de colectare selectivă (PET, hârtie etc.) a deşeurilor între Primăria Sectorului 1 Bucureşti şi S.C. C.R.S. S.A. a fost încheiat înainte de contractul de vânzare a aceloraşi deşeuri de către societatea comercială care le colectează către S.C. E. S.R.L., reţinem că aceste contracte sunt cu executare succesivă, presupunând prestaţii periodice, fapt care ne conduce la concluzia evidentă că Primăria Sectorului 1 Bucureşti efectuează plăţi periodice către compania care îi prestează serviciul de colectare a deşeurilor.

In ceea ce priveşte atribuţiile secretarului general GRIGORESCU Bogdan-Nicolae asupra plăţilor către R., reţinem din afirmaţiile lui BETELIE Mihai: „… îmi venea să-i zic …[înjură]… tu ştii cine semnează plăţile!? …[râde]…”, „… când i-oi zice treaba asta lui BOGDAN când se întoarce!” , „dar o să îi zic când se întoarce: bă, tu ştii ce mi-a zis acesta ieri?, că ieri mi-a zis, zice domne* ştii că de fapt…, zic băi nene, stai în loc de un cântar!?”, „zic să mori tu! zic da, bine, Ok, am înţeles”, „şi o să îi zic şi eu lui BOGDAN: Fă, mă, şi tu plăţile în martie pentru decembrie! Să vedem cum le convine!…” (convorbire telefonică cu N. F., din data de 21.12.2011, ora 12:49:37;

In condiţiile în care persoana desemnată să emită dispoziţiile de plată ale Primăriei Sectorului 1 către S.C. C.R.S. S.A. este secretarul general GRIGORESCU Bogdan-Nicolae constatăm că acesta îndeplineşte în mod periodic acte prin care se realizează un folos pentru o societate comercială aflată în relaţii contractuale cu S.C. E. S.R.L., obţinută, prin persoane interpuse, de către acelaşi secretar general.

In esenţă, GRIGORESCU Bogdan-Nicolae în calitate de secretar general al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, deţine controlul asupra modalităţii de executare a contractului încheiat cu S.C. C.R.S. S.A., verificând prestaţiile efectuate, de colectare a deşeurilor, şi plata acestora, şi, în acelaşi timp, beneficiază, prin intermediul S.C. E.  S.R.L., de cumpărarea aceloraşi deşeuri.

Prin circuitul comercial descris mai sus, banii plătiţi periodic de Primăria Sectorului 1 Bucureşti, prin intermediul secretarului general GRIGORESCU Bogdan-Nicolae, ajung în posesia aceluiaşi GRIGORESCU Bogdan-Nicolae, prin societatea comercială controlată de acesta din urmă – S.C. E. S.R.L., situaţie care se circumscrie conflictului de interese, prevăzut de art. 2531 alin. (1) din Codul Penal.

Starea de fapt expusă a fost reţinută în baza următoarelor probe administrate:

– procesele verbale de sesizare din oficiu ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

– procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a celor purtate în mediul ambiental, interceptate şi înregistrate conform autorizaţiilor nr. 71/26.05.2011 (încheierea nr. 72 din 26.05.2011), nr. 85/24.06.2011 (încheierea nr. 86 din 24.06.2011), nr. 91/06.07.2011 (încheierea nr. 93 din 06.07.2011), nr. 95/21.07.2011 (încheierea nr. 97 din 21.07.2011), nr. 111/24.08.2011 (încheierea nr. 114 din 24.08.2011), nr. 122/21.09.2011 (încheierea nr. 125 din 21.09.2011), nr. 132/20.10.2011 (încheierea nr. 136 din 20.010.2011), nr. 135/27.10.2011 (încheierea nr. 139 din 27.10.2011), nr. 148/21.11.2011 (încheierea nr. 153 din 21.11.2011), nr. 156/28.11.2011 (încheierea nr. 161 din 28.11.2011), nr. 169/16.12.2011 (încheierea nr. 174 din 16.12.2011) emise de Curtea de Apel Bucureşti;

– procese-verbale de supraveghere operativă realizate de Direcţia Naţională Anticorupţie;

– procese-verbale întocmite de investigatorul cu identitate reală autorizat de procurorul din cadrul Direcţiei Naţională Anticorupţie;

– planşe -fotografice;

– declaraţia martorului N.M. seria DM nr. 0010633 din 19.01.2012

– declaraţia martorului V. M.-S. seria DM nr. 0010631 din 19.01.2012

– declaraţia martorului P.V.-F. seria DM nr. 0010637 din 19.01.2012

– declaraţia martorului R.G. seria DM nr. 0010636 din 19.01.2012 .

– declaraţia martorului H. G. seria DM nr. 0010640 din 19.01.2012

– declaraţiile martorului N.F. seria DM nr. 0010135 din 19.01.2012

– declaraţia martorului N. M.-G. seria DM nr. 0010639 din 19.01.2012 .

– declaraţia martorului A.S.L. seria DM nr. 0010634 din 19.01.2012

– declaraţia martorului SA V C-P seria DM nr. 0010635 din 19.01.2012

– declaraţia martorului T. M. seria DM nr. 0010641  din 19.01.2012

– declaraţia învinuitului BETELIE MIHAI seria A nr. 0197026 din 19.01.2012

– declaraţia inculpatului BETELIE MIHAI seria A nr. 0197027 din 19.01.2012

– declaraţia învinuitului GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE seria A nr.0197024 din 19. 01.2012

– declaraţia inculpatului GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE seria A nr.0197025 din 19. 01.2012

– declaraţia învinuitului R.C.-C. seria A nr. 0197079 din 19.01.2012

– declaraţia învinuitului T. H.P.Ş. seria A nr. 0197077 din 19.01.2012

– proces – verbal nr. 220/P/2011 din 19.01.2012 de efectuare a percheziţiei domiciliare la locuinţa martorei A.S.-L.

– proces – verbal nr. 220/P/2011 din 19.01.2012 de efectuare a percheziţiei domiciliare la imobilul unde locuieşte efectiv inculpatul BETELIE MIHAI şi a percheziţiei autoturismului folosit de acesta, împreună cu planşa foto anexă (voi. 12 filele 2-38);

– proces – verbal nr. 220/P/2011 din 19.01.2012 de efectuare a percheziţiei domiciliare la sediul S.C.E. S.R.L. din sat Vidra (comuna Vidra),

– proces – verbal nr. 220/P/2011 din 19.01.2012 de efectuare a percheziţiei în spaţiul destinat desfăşurării activităţii profesionale a inculpatului BETELIE MIHAI, împreună cu planşa foto anexă

– proces – verbal nr. 220/P/2011 din 19.01.2012 de efectuare a percheziţiei domiciliare la locuinţa învinuitului R.C.C. şi a percheziţiei autoturismului folosit de acesta

Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, a propus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului Betelie Mihai pentru cazurile prevăzute de art. 148 lit. b şi f din Cod procedură penală, şi a inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae pentru cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală.

***

Examinând actele de urmărire penală ce au fundamentat punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan Nicolae, şi propunerea de luare a măsurii arestării preventive a acestora, prin prisma exigenţelor prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, art. 148 alin. 1 lit. b şi f Cod procedură penală, art. 136 Cod procedură penală, dar şi prin prisma conformităţii măsurii solicitate cu scopul instituit prin art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenţie, Curtea, constată că:

În susţinerea acuzaţiei de comitere a infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a teza I din Legea 78/2000, există probe din care rezultă presupunerea  verosimilă că inculpatul Betelie Mihai – prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti împreună cu inculpatul Grigorescu Bogdan Nicoale – secretar general al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, au exercitat, în fapt, administrarea SC E. S. SRL, în perioada iulie 2011 – ianuarie 2012, efectuând acte de comerţ, inclusiv operaţiuni financiare legate de deschiderea, creditarea, debitarea conturilor bancare, plata filelor CEC, a ordinelor de plată şi, prin autoritatea pe care o aveau pe raza Sectorului 1 şi, respectiv Sectorului 4, prevalându-se de funcţiile publice, importante deţinute, au obţinut beneficiul cumpărării în condiţii avantajoase, a deşeurilor colectate selectiv de pe raza sectoarelor 1 şi 4 de către SC C.R.S. S.A. şi S.C. R. E. S. REBU S.A. prin încheierea unor contracte de exclusivitate şi pe o durată fermă de timp (exemplificativ: „…nu am cont. Şi tre să le alimentez contul…”convorbire telefonică dintre Betelie Mihai şi G.C. R. din data de5.10.2011, R.G. – director REBU „Să trăiţi, să trăiţi Domn procuror”, „A rămas să ne vedem astăzi cu omul dvs…..”, Betelie Mihai – „Păi vin şi eu”, convorbire telefonică din 8.08.2011, ora 11:48:07, , „Betelie Mihai” „Păi aţi spus că nu-l băgaţi în C.A.”, R.G.„Putem să-i dăm drumul pe 2 ani, pe 3 ani” dar eu aş vrea să dăm drumul la acesta, ca să începem şi noi, pe parcurs, rezolvăm restul prin anexe, că anexele nu le mai duc prin C.A.”….. şi lăsăm exclusivitatea pe 5 ani”, convorbire telefonică din 29.09.2011, ora 11:57:57, , convorbire telefonică dintre V.M.S. – director în cadrul SC C. R. S. A cu G. angajat la aceeaşi companie: „După aia mi-a dat SMS că gagiu e procuror…. Ai înţeles?… ăsta de la E.? George – V.M.S.: „ Ăla din umbră).

Constată că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae şi-a exercitat în mod direct influenţa asupra lui Necula Marin, profitând de situaţia de „debitor” al Primăriei Sectorului 1 în relaţia cu SC Compania ROMPREST Service şi, prin intermediul inculpatului Betelie Mihai asupra lui V.M.S. reprezentant al aceleiaşi companii de salubrizare, pentru derularea contractului comercial, încheiat cu SC E.  SRL, în momentul în care livrările de deşeuri reciclabile către această societate au fost stopate, datorită lipsei unui cântar la punctul de lucru din comuna Vidra (plăţile fiind efectuate de către SC R. doar pe bază de documente justificative, în acest caz a bonului de cântar), precum şi pentru lipsa unei autorizaţii de mediu.

În condiţiile în care sumele de bani încasate de SC C. R. S. SA, în baza contractului de delegare a gestiunii Serviciului Public de salubrizare, rezultă din plăţile efectuate de Primăria Sectorului 1 Bucureşti, autoritate publică în cadrul căruia inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae ocupă o importantă funcţie cu atribuţii de decizie în plan financiar, se reţine că reprezentanţii societăţii de salubrizare puteau avea serioase temeri cu privire la ivirea unor probleme legate de plata cu întârziere a facturilor.

Elocventă, în acest sens, este convorbirea dintre inculpatul Betelie Mihai şi martorul N.F. :„o să-i zic şi eu lui B.: fă mă şi tu plăţile în martie pentru decembrie!, să vedem cum le convine!”

Constată că există, de asemenea, probe, din care rezultă presupunerea rezonabilă că învinuitul T.H.P. Ş., vicepreşedinte în Biroul Politic Judeţean al Partidului Naţional Liberal, filiala Ilfov, la rugămintea inculpatului Betelie Mihai (cu care se afla în relaţii de strânsă prietenie), l-a ajutat pe acesta să identifice un spaţiu de închiriat pentru punctul de lucru al SC E. SRL, din comuna Vidra, judeţul Ilfov, printr-un consilier judeţean, membru al Partidului Naţional Liberal, filiala Ilfov, T.M. zis „M.M.”, care avea relaţii cu W. M.A. M., reprezentant al societăţii locator.

Elocventă este convorbirea telefonică purtată de Betelie Mihai cu N.F. la 30.09.2011: „.. şti că M. are control pe ….. pe arab, înţelegi, …, eu lucrez o lună cu M. şi cu firma lui de pază, după aia, o să-i dau o mare … înţelegi? Dar, ca să-l ţin aproape aicea, până intru şi eu şi sunt cunoscut în sat… „Îl ţin aproape, după aia, îi spun M., nu mai pot să-ţi plătesc” (vol. 4 filele 416-417).

Prin intermediul lui T. H. P.Ş. a primit şi ajutorul primarului P.N.L. din comuna Ciolpani judeţul Ilfov, C. B. (convorbire telefonică din 26.10.2011).

Cu privire la acuzaţia de favorizare a infractorului în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, Curtea reţine, de asemenea, că există date din care rezultă că inculpatul Betelie Mihai în baza informaţiei cu caracter clasificat „Strict Secret”, privind luarea unor măsuri specifice punerii în executare a autorizaţiei nr. 71/26.05.2011 emisă de Curtea de Apel Bucureşti, în ce priveşte convorbirile purtate în mediul ambiental în biroul procurorului B.M.I., cercetat în dosarul 120/P/2011, având ca obiect traficul de influenţă în favoarea unor hoţi de autoturisme, primită de la jandarmul R. C. C., învinuit în cauză, la data de 11/12.06.2011, s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în timpul desfăşurării activităţilor specifice, însoţit de învinuit, a supravegheat perimetrul sediului şi a fotografiat sediul şi autoturismele de serviciu ale autorităţilor de stat implicate, după care a luat legătura telefonic cu ziariştii S.O.R. şi S. (fostă A.) A.I., care au publicat ştirea primită şi fotografiile efectuate pe site–.

Reţine şi că există date din care rezultă presupunerea rezonabilă că între jandarmul R.C. C. şi inculpatul Betelie Mihai a existat o înţelegere în sensul divulgării informaţiilor legate de punerea în aplicare a măsurilor de interceptare şi înregistrare, învinuitul informându-l pe inculpatul Betelie Mihai şi la data de 13.11.2010, când au fost efectuate asemenea demersuri în dosarul nr. 352/P/2010, al D.N.A. – Serviciul Teritorial Bucureşti, aşa cum rezultă din actele ataşate în copie certificată pentru conformitate cu originalul (vol. 2 filele 107-119).

Nu sunt însă minime date din care să rezulte presupunerea că inculpatul Betelie Mihai ştia că s-a comis o infracţiune al cărui participant beneficiază de ajutorul său, iar ajutorul s-a dat pentru a împiedica descoperirea probelor.

În fine, în susţinerea acuzaţiei aduse inculpatului Grigorescu Bogdan Nicolae de comitere a infracţiunii de conflict de interese, Curtea constată că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul, în calitatea sa de secretar general al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, deţine controlul asupra modalităţii de executare a contractului încheiat cu SC C.R. S. SA, verificând prestaţiile efectuate, de colectare a deşeurilor şi plată a acestora şi în acelaşi timp, beneficiind prin intermediul E. SRL, societate pe care o administrează şi deţine, în fapt, de cumpărarea aceloraşi deşeuri, banii plătiţi de Primăria Sectorului 1 ajungând, în acest mod, în posesia inculpatului.

Prin urmare, Curtea constată întrunite exigenţele prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, în privinţa existenţei motivelor verosimile că inculpaţii în cauză este posibil să fi comis infracţiunile pentru care sunt cercetaţi.

Referitor la temeiul de drept invocat în susţinerea propunerii, art. 148 alin. 1 lit. b Cod procedură penală în privinţa inculpatului Betelie Mihai, Curtea constată că, în susţinerea acestui temei, D.N.A. – Secţia de Combatere a Corupţiei a făcut referire la posibilitatea influenţării martorilor, datorită relaţiilor dezvoltate de inculpat, în calitatea de prim procuror deţinută, în mediul de afaceri sau politic, astfel că „lipsa măsurii arestării preventive ar putea determina din partea inculpatului o atitudine şicanatorie, prin care să obţină întoarcerea „favorurilor” făcute acestora, avantajele şi serviciile primite din partea inculpatului de către martorii din dosar, fiind enumerate de la a) la k). (filele 60-69 propunere).

Unele din argumentele expuse în susţinerea temeiului prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. b Cod procedură penală vizează, realmente, împrejurări factuale ce ar putea îmbrăca tiparul unor infracţiuni de corupţie (exemplificativ: „P.M. M. a apelat la Betelie Mihai pentru soluţionarea favorabilă a două dosare aflate pe rolul A.N.R.P. pe numele N. M. V. şi A. A. G., sens în care Betelie Mihai şi-a exercitat influenţa asupra numitului Mihai Cristian Sebastian, vicepreşedintele A.N.R.P. În schimbul acestor servicii, Betelie Mihai i-a solicitat să-i facă cunoştinţă cu R.C.C., funcţionară în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, pentru a-i facilita rezolvarea unor „probleme” sau numitul M.V. a apelat la serviciile lui Betelie Mihai pentru ca acesta din urmă, în calitate de prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 să-i acorde şi să-i prelungească dreptul de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, după ce permisul de conducere i-a fost reţinut, în urma săvârşirii unei infracţiuni de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, care face obiectul dosarului 7294/P/2011, aflat în lucru, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, în schimbul acestui „favor”, inculpatul recurgând la serviciile de instalator ale numitului M. V., pentru amenajarea locuinţei”).

Au fost relatate şi relaţiile de care se bucură inculpatul în virtutea funcţiei de prim procuror, precum şi favorurile făcute unor ziarişti, pentru a beneficia din partea acestora de susţinere mediatică.

Potrivit art. 148 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului, când sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, poate fi luată în cazul în care există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.

Pentru a ne afla în prezenţa cazului prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, după începerea urmăririi penale, trebuie ca din probele existente la dosar (spre exemplu declaraţii de martori, experţi, părţi vătămate, părţi civile, declaraţii a unor coinculpaţi ori învinuiţi, procese-verbale de redare a comunicaţiilor) să rezulte că inculpatul a încercat să împiedice aflarea adevărului în cauza în care se efectuează cercetări, prin influenţarea unei părţi, a unui martor, expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă. Influenţarea unei părţi, a unui martor, ori expert, presupune constrângerea sau coruperea acestora, încercarea unei înţelegeri frauduloase între inculpaţi, îndemnurile, rugăminţile adresate acestor persoane în scopul de a zădărnici aflarea adevărului în cauza dată.

Acest caz presupune o analiză a naturii şi gravităţii de care este acuzat inculpatul, a contextului în care există bănuiala că a fost  săvârşită infracţiunea, raportat la posibilitatea exercitării unor presiuni asupra martorilor, care au dat declaraţii în acuzare şi demersurilor efectuate de inculpat în vederea identificării martorilor cu identitate protejată.

În privinţa distrugerii, alterării sau sustragerii mijloacelor materiale de probă, trebuie demonstrat că activitatea inculpatului are ca scop încercarea alterării aflării adevărului în cauză.

Din probele administrate în cursul cercetărilor, după începerea urmăririi penale, Curtea nu a identificat date din care să rezulte că inculpatul a încercat denaturarea aflării adevărului în prezenta cauză, prin influenţarea martorilor ori prin alterarea sau distrugerea unor mijloace materiale de probă.

Toate argumentele aduse de Direcţia Naţională Anticorupţie în sprijinul existenţei acestui caz, sunt pur teoretice şi dezvăluie  modalitatea în care inculpatul Betelie Mihai în calitatea sa de prim procuror s-a folosit de poziţia avută, fie pentru a obţine servicii contra altor servicii, fie pentru a „intimida” persoane care aveau interese contrare cu ale sale, în legătură cu activitatea de comerţ, pe care în mod repetat, „pe durata funcţiei” a desfăşurat-o, contrar dispoziţiilor legii.

Acest modus operandi bazat pe „relaţii” şi „interese” posibil, strict, doar în virtutea poziţiei de conducere a unui parchet, şi a legăturilor pe care inculpatul şi le-a creat cu persoane situate pe poziţii de autoritate şi influenţă, legături ce au la bază prietenii de durată, astfel cum rezultă din interceptările convorbirilor telefonice dar şi din declaraţiile inculpaţilor, învinuiţilor şi martorilor, nu demonstrează că inculpatul încearcă să zădărnicească aflarea adevărului şi că există riscul de a împiedica buna derulare a cercetărilor în cauza de faţă.

Aceste riscuri nu pot fi invocate în mod abstract, ci trebuie să se bazeze pe probe faptice astfel cum s-a arătat şi în jurisprudenţa de contencios european (Becciev împotriva Moldovei, Nr. 9190/03 pct. 59, 4 octombrie 2005).

În susţinerea temeiului arătat, cu referire la alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă, în propunere, s-a menţionat că una din faptele săvârşite de inculpatul Betelie Mihai a presupus falsificarea grosolană a unor înscrisuri sub semnătură privată, înscrisuri folosite pentru inducerea în eroare a unei entităţi private, totul pentru a o ajuta pe numita A.S.L. (ruda sa, după cum este menţionat la lit. c,în acelaşi referat), D.N.A. –  Secţia de Combatere a Corupţiei punându-şi întrebarea „Dacă pentru altă persoană inculpatul nu s-a sfiit să producă înscrisuri neconforme realităţii, ce ar fi în stare să facă pentru ameliorarea propriei situaţii juridice”.

Conform sesizării prin prezenta propunere, inculpatul Betelie Mihai nu este cercetat pentru falsuri, iar expunerea teoretică a unei împrejurări de fapt la nivel de supoziţie nu poate fi primită, ca argument.

Prin urmare, Curtea constată că, în cauza de faţă, nu s-a demonstrat existenţa cazului prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. b Cod procedură penală.

Cât priveşte cazul prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, respectiv învinuitul sau inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică:

În ce priveşte teza I a art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, constată că aceasta este îndeplinită în privinţa ambilor inculpaţi, sub aspectul minimului de gravitate prevăzut de lege.

Inculpatul Betelie Mihai este cercetat pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. a teza I din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod procedură penală, care are limite de pedeapsă de la 1 la 5 ani;  infracţiunea prevăzută de art. 264 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 17 alin. 1 lit. a şi art. 18 din Legea 78/2000, cu limite de pedeapsă de la 3 luni la 9 ani (maxim majorat cu 2 ani conform legii speciale); infracţiunea prevăzută de art. 25 raportat la art. 13 din Legea 78/2000, cu limite de pedeapsă de la 1 la 5 ani şi infracţiunea prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal raportat la art. 17 lit. d1 şi art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000, cu limite de pedeapsă de la 6 luni la 7 ani (maxim majorat cu 2 ani conform legii speciale) iar inculpatul Grigorescu Bogdan Nicolae este cercetat pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. a teza I din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod procedură penală, care are limite de pedeapsă de la 1 la 5 ani, infracţiunea prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal raportat la art. 17 lit. d1 şi art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000 , cu limite de pedeapsă de la 6 luni la 7 ani (maxim majorat cu 2 ani conform legii speciale) şi infracţiunea prevăzută de art. 2531 alin. 1 Cod penal cu limite de pedeapsă de la 6 luni la 5 ani.

Cât priveşte cea de de-a doua teză, care impune existenţa probelor, că, lăsaţi în libertate inculpaţii prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Curtea constată că, din probele de la dosar, nu rezultă că această exigenţă este întrunită.

Pornind de la criteriile dezvoltate în jurisprudenţă în susţinerea argumentului pericolului pentru ordinea publică, Curtea constată că gravitatea potenţialelor fapte comise de către inculpaţii Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan Nicolae, existând presupunerea rezonabilă, că de pe poziţiile deţinute, care le confereau acestora autoritate şi influenţă, au organizat, condus şi administrat o societate comercială în numele căreia, au încheiat, în fapt, în mod direct, contracte de exclusivitate în condiţii avantajoase, cu eludarea legii, şi s-au implicat totodată,  în mod direct, în activitatea acesteia, luând contact cu partenerii de „afaceri” în mod direct şi uzând de funcţiile publice, de autoritate pe care le deţineau (partenerii cunoscând că derulau afaceri cu un prim procuror şi respectiv, un secretar general de primărie), apelând la prieteni cu poziţii de autoritate în partide politice pe plan local, prin rugăminţi  şi promisiuni de contra servicii, la nevoie, deşi pune în lumină o conduită reprobabilă, precum şi degradarea morală a inculpaţilor, având în vedere circumstanţele factuale reţinute, nu atinge periculozitatea socială de natură să susţină aprecierea necesităţii apărării ordinii publice, în sensul reprimării infracţiunilor grave, pentru a nu întreţine opiniei publice sentimentul de insecuritate şi pentru a evita repetarea unor astfel conduite de către alte persoane, aflate pe aceleaşi poziţii de conducere.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat, în cazul tulburărilor aduse ordinii publică că, dacă un asemenea motiv poate fi luat în calcul potrivit art. 5, în circumstanţe excepţionale, şi în măsura în care dreptul intern recunoaşte această noţiune, acesta nu poate fi considerat relevant şi suficient, decât dacă se bazează pe fapte de natură să indice că eliberarea deţinutului ar tulbura cu adevărat ordinea publică (Letellier împotriva Franţei 26 iunie 1991, seria A, nr. 707, pct. 51, cauza Dumont Maliverg împotriva Franţei,Hotărarea din 31 mai 2005,pct.65-66).

Aşa cum s-a arătat, după examinarea faptelor relevante (probate prin procesele-verbale ale investigatorului cu identitate reală, autorizat de procurorul DNA – S.I., declaraţiile testimoniale date de N.M., V.M.S., P.V.F., R.G., H.G., N.F., N.M.G., T.M., declaraţiile învinuiţilor R. C.C., T.H. P.Ş., propriile declaraţii ale inculpaţilor Grigorescu Bogdan Nicolae şi Betelie Mihai – declaraţie dată în faţa judecătorului -, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a celor purtate în mediul ambiental, interceptate şi înregistrate în mod autorizat), Curtea a constatat deja că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 143 Cod procedură penală în privinţa existenţei probelor din care rezultă că inculpaţii Betelie Mihai şi Grigorescu Bogdan Nicolae au comis fapte prevăzute de legea penală.

A apreciat totodată, că nu sunt îndeplinite cazurile prevăzute de art. 148 lit. b şi f Cod procedură penală în privinţa inculpaţilor în cauză.

Curtea reaminteşte că, luarea măsurii arestării preventive presupune şi aprecierea asupra caracterului necesar al privării de libertate pentru interesul bunei desfăşurări a procesului penal, sau cu privire la proporţionalitatea măsurii cu gravitatea acuzaţiei penale formulate împotriva inculpaţilor şi scopul urmărit prin dispunerea sa.

În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant necesitatea detenţiei raportat la infracţiunile comise de inculpat, şi totodată, existenţa unei proporţionalităţi a detenţiei, raportat la alte măsuri mai puţin stringente (cazul Saadi contra Regatului Unit, Hotărârea din 14.05.2006, Vrencev contra Serbiei, Hotărârea 2361/05 din 23.09.2008, Ladent contra Poloniei, Hotărârea din 18.03.2008).

În acelaşi timp, s-a subliniat că arestarea preventivă a unei persoane, este o măsură atât de gravă încât este justificată numai în ultimă instanţă, atunci când alte măsuri mai puţin severe au fost analizate şi s-a constatat că sunt insuficiente pentru a proteja interesul public (Witold Litwa c Poloniei, Hotărârea 2662/95 din 4.06.2000, Hilda Hafsteinsdottir c Islandei, Hotărârea din 8.06.2004, Enharn c. Suediei Hotărârea din 25.01.2005).

Examinând, individual, situaţia fiecărui inculpat în cauză, profilul personal, situaţia familială, astfel cum rezultă din înscrisurile administrate în dovedirea circumstanţelor personale, ţinând seama că, la momentul procesual analizat, niciunul dintre inculpaţi nu se mai bucură de prerogativele funcţiilor încredinţate (operând suspendarea din funcţie ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale), în considerarea prev. de art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, art. 143 alin. 1 Cod procedură penală, văzând şi dispoziţiile art. 1491 alin. 12 raportat la art. 146 alin. 111 Cod procedură penală, Curtea apreciază că luarea măsurii restrictive de libertate a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, în condiţiile art. 145 Cod procedură penală este în măsură, prin impunerea obligaţiilor generale şi a celei speciale vizând interdicţia de a lua legătura direct sau indirect cu celelalte persoane învinuite, inculpaţii ori martorii în cauză, să răspundă în mod eficient imperativului bunei desfăşurări a urmăririi penale fiind necesară lămurirea cauzei sub toate aspectele de fapt şi de drept.

Măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu se apreciază a fi, pentru fiecare inculpat, necesară în vederea atingerii scopului măsurii preventive în conformitate cu art. 136 alin. 1 Cod procedură penală şi proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse, astfel cum sunt evidenţiate de faptele relevante în cauză.

Drept pentru care, Curtea În temeiul art.149 ind.1 alin.9 Cod procedură penală, va respinge propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, privind luarea măsurii arestării preventive a inculpatului BETELIE MIHAI şi a inculpatului GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE.

În baza art. 149 ind.1, alin.12 rap. la art.146 alin.11 ind.1, art.145 Cod procedură penală va dispune luarea faţă de inculpaţii BETELIE MIHAI şi GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE a măsurii obligării de a nu părăsi municipiul Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 20.I.2012 la 18.II.2012, inclusiv.

În temeiul dispoziţiilor art.145 ind.1 alin.2 Cod procedură penală rap. la art.145 alin.1 ind.1 Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi municipiul Bucureşti, fiecare dintre inculpaţii BETELIE MIHAI şi GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE va fi obligat să respecte următoarele obligaţii: a. să se prezinte la organul de urmărire penală ori de cate ori este chemat b. să se prezinte la organul de politie din raza de domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat; c. să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei care a dispus măsura; d. să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme; În baza art. 145 ind.1 alin.2 rap. la art.145 alin 1 ind.2 lit. c Cod procedură penală, fiecare dintre inculpaţii BETELIE MIHAI şi GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE este obligat să respecte următoarele obligaţii: – să nu se apropie de ceilalţi inculpaţi şi martorii din cauză, si sa nu comunice cu aceştia direct sau indirect.

Va atrage atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor încălcării cu rea credinţa a obligaţiilor stabilite prin prezenta încheiere, conform art. 145 alin.1 ind.1 raportat la art.145 alin.3 Cod procedură penală.

În temeiul dispoziţiilor art.192 alin.3 cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.

DISPOZITIV

În temeiul art.149 ind.1 alin.9 Cod procedură penală, respinge propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie- Secţia de Combatere a Corupţiei, privind luarea măsurii arestării preventive a inculpatului BETELIE MIHAI şi a inculpatului GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE, fără antecedente penale.

În baza art. 149 ind.1, alin.12 rap. la art.146 alin.11 ind.1, art.145  Cod procedură penală dispune luarea faţă de inculpaţii BETELIE MIHAI şi  GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE a măsurii obligării de a nu părăsi municipiul Bucureşti , pe o perioadă de 30 de zile, la data de  20.I.2012 la 18.II.2012, inclusiv.

În temeiul dispoziţiilor art.145 ind.1 alin.2 Cod procedură penală rap. la art.145 alin.1 ind.1  Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi municipiul Bucureşti,fiecare dintre inculpaţii BETELIE MIHAI şi  GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE este obligat să respecte următoarele obligaţii:

a. să se prezinte la organul de urmărire penală ori de cate ori este chemat

b. să se prezinte la organul de politie din raza de domiciliu, conform programului  de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;

c. să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei care a dispus măsura;

d. să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;

În baza art. 145 ind.1 alin.2 rap. la art.145 alin 1 ind.2 lit. c  Cod procedură penală, fiecare dintre inculpaţii BETELIE MIHAI şi  GRIGORESCU BOGDAN-NICOLAE este obligat să respecte următoarele obligaţii:

– să nu se apropie de  ceilalţi inculpaţi şi  martorii din cauză, si sa nu comunice cu aceştia direct sau indirect.

Atrage atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor încălcării cu rea credinţa a obligaţiilor stabilite prin prezenta încheiere, conform art. 145 alin.1 ind.1 raportat  la art.145 alin.3 Cod procedură penală.

În temeiul dispoziţiilor art.192 alin.3 cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs in  termen de 24 de ore de la pronunţare.

Cercetată în Camera de Consiliu si pronunţată în şedinţă publică, azi,  20.I.2012.

REFERAT

După   pronunţarea soluţiei în şedinţă publică,reprezentantul Ministerului Public arată că declară recurs împotriva încheierii de şedinţă.

Secţiuni: Drept penal, Jurisprudență Curți de Apel | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO