Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Legea Avocaturii. Exceptie de neconstitutionalitate admisa
30.01.2012 | Corina CIOROABĂ, Juridice.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Lege 9
JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 67 din data de 27 ianuarie 2012 a  fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1519/2011 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Exceptia a fost ridicata intr-un dosar al al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicata, avand urmatorul cuprins:
„(1) Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele, precum si la parchetele de pe langa acestea, inclusiv la Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Inalta Curte de Casatie si Justitie sau la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror, indiferent de sectia, directia, serviciul sau biroul in care isi desfasoara activitatea.”

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca motivarea formulata de autorul exceptiei evidentiaza o dubla perspectiva: pe de o parte, sub aspectul incalcarii dreptului la aparare al justitiabilului, si, pe de alta parte, prin prisma incalcarii dreptului la munca al avocatului.

I. Cu privire la incalcarea dreptului la aparare

Curtea constata ca aceasta critica este intemeiata, intrucat prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 contravin dispozitiilor art. 24 alin. (2) din Constitutie care garanteaza dreptul partilor dintr-un proces de a fi asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Astfel, legea instituie interdictia exercitarii profesiei de avocat la acele instante, precum si la parchetele de pe langa acestea la care sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror, indiferent de sectia, directia, serviciul sau biroul in care isi desfasoara activitatea, limitand dreptul la aparare al justitiabilului care apeleaza la serviciile respectivului avocat, contrar prevederilor art. 24 din Constitutie care garanteaza plenar acest drept.

In continuare, Curtea urmeaza sa verifice daca aceasta restrangere se incadreaza in conditiile prevazute de art. 53 din Constitutie, care permite limitarea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati numai atunci cand sunt intrunite cumulativ conditiile expres prevazute de textul constitutional.
Art. 53 din Constitutie prevede:
„(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.”

Dintre situatiile enumerate in art. 53 alin. (1) ca susceptibile de a justifica restrangerea se poate retine, in cazul de fata, imperativul apararii „drepturilor si a libertatilor cetatenilor”, cu referire la dreptul la un proces echitabil, care, potrivit art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, implica, in mod necesar si judecarea acestuia de catre o instanta impartiala. Sub acest aspect, textul de lege criticat are ca scop crearea premiselor existentei unei instante care sa prezinte o astfel de caracteristica.

Examinand insa urmatoarea conditie impusa de prevederile art. 53 din Constitutie, referitoare la necesitatea restrangerii intr-o societate democratica, instanta de contencios constitutional constata ca aceasta nu poate fi considerata indeplinita, intrucat finalitatea anterior aratata, constand in pastrarea impartialitatii magistratilor, este pe deplin asigurata prin alte mijloace legale. In acest sens, Codul de procedura civila si cel de procedura penala reglementeaza institutia abtinerii si cea a recuzarii judecatorilor si a procurorilor, constituind intr-o garantie suficient de puternica pentru asigurarea mentinerii impartialitatii magistratilor.

O alta conditie impusa de art. 53 este aceea ca restrangerea sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, Curtea urmand sa verfice in ce masura exista un just echilibru intre limitarea la care este supus dreptul la aparare si interesul public protejat prin aceasta limitare. Sub acest aspect, Curtea face din nou trimitere la dispozitiile Codului de procedura civila si celui de procedura penala referitoare la abtinerea ca obligatie a judecatorilor si procurorilor, corelata cu posibilitatea recuzarii acestora,  apreciind ca interzicerea dreptului avocatilor de a pleda la instantele si parchetele la care sotul sau rudele ori afinii sai functioneaza ca judecatori, respectiv procurori nu isi gaseste o justificare rezonabila prin raportare la interesul aparat, atata vreme cat mentinerea prezumtiei de impartialitate a instantei este asigurata prin dispozitiile corespunzatoare din codurile de procedura civila si penala.

Textul art. 53 din Constitutie mai prevede ca masura trebuie sa fie „aplicabila in mod nediscriminatoriu”.  Cu privire la aceasta masura, Curtea  apreciaza ca are ca efect o discriminare evidenta a avocatului care, pentru unicul considerent al relatiei rezultate din casatorie, rudenie sau afinitate cu un judecator sau procuror, este pus in imposibilitatea de a-si exercita profesia la intreaga instanta, respectiv la intregul parchet, desi indeplineste aceleasi conditii cerute de lege ca toti ceilalti avocati care sunt abilitati sa asigure asistenta juridica la acea instanta. Mai mult, Curtea arata ca interdictiile cuprinse in actul normativ analizat, reprezinta o veritabila sanctiune pentru avocatul respectiv,  impartialitatea judecatorului si a procurorului neputand fi asigurata printr-o asemenea sanctiune aplicata avocatului.

Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstitutionale, contravenind art. 24 alin. (2) coroborat cu art. 53 din Constitutie.

Cu privire la incalcarea art. 41 alin. (1) din Constitutie, care consacra dreptul la munca

Aceste dispozitii prevad ca dreptul la munca nu poate fi ingradit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.
Curtea constata ca nu o poate retine aceasta critica, fiind formulata de o persoana care nu poate justifica un interes personal in acest sens, autorul exceptiei, inculpat intr-o cauza penala, neputand invoca exceptia in interesul avocatului sau.

In principal, pentru considerentele expuse mai sus,Curtea c u majoritate de voturi, admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat sunt neconstitutionale.

Opinie separata

In dezacord cu solutia de mai sus, judecatorul Acsinte Gaspar considera ca se impunea o solutie de admitere a exceptiei cu rezerva de interpretare, in sensul constatarii neconstitutionalitatii textului de lege mentionat numai in masura in care interzice avocatului care este sot, ruda sau afin pana la gradul al treilea inclusiv cu un judecator care functioneaza la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa isi exercite profesia la toate sectiile acestei instante, iar nu doar la cea la care judecatorul respectiv isi desfasoara activitatea.
Autorul opinei separate apreciaza ca aceasta solutie se impunea, pe de o parte, intrucat in acest sens si in aceste limite a fost investita Curtea Constitutionala, iar pe de alta parte, pentru a fi respectate cerintele procedurale prevazute de Legea nr. 47/1992.
Potrivit autorului opiniei separate, in raport cu motivarea exceptiei,  Curtea trebuia sa disocieze din cuprinsul art. 21 alin. (1) reglementarea corespunzatoare asupra careia sa isi exercite controlul si nu sa il extinda si la celelalte instante judecatoresti, precum si in cazul parchetelor de pe langa acestea.
Prin extinderea controlului de constitutionalitate, Curtea, pe de o parte, si-a depasit limitele sesizarii, iar, pe de alta parte, si-a infirmat propria jurisprudenta constanta in materie.
In acest sens, se arata ca de-a lungul timpului, Curtea a fost sesizata cu mai multe exceptii de neconstitutionalitate, prin raportare la aceleasi prevederi din Legea fundamentala invocate si in cauza prezenta.
Adoptand Decizia nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, Curtea si-a reconsiderat jurisprudenta sa, fara insa a exista noi elemente care sa faca posibila modificarea acesteia, reconsiderarea jurisprudentei in aceasta materie fiind deci discutabila.

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti