BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

CEDO condamna Romania pentru ca a respectat autonomia bisericii

31.01.2012 | JURIDICE.ro, Andreea POPESCU
Abonare newsletter

CEDO a publicat astazi hotararea data in cauza «Sindicatul «Păstorul cel Bun» impotriva Romaniei (n° 2330/09), referitoare la refuzul autoritatilor romane de a acorda personalitate juridica unui sindicat constituit in majoritate din preoti ai Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), in lipsa acordul ierarhiei bisericii.

Pe 4 aprilie 2008, 31 de preoti si 4 mireni angajati ai BOR din Mitropolia Olteniei decid constituirea sindicatului «Pastorul cel Bun». Presedintele ales al sindicatului solicita Judecatoriei Craiova acordarea personalitatii juridice sindicatului si inscrierea acestuia in registrul sindicatelor. Reprezentantul Mitropoliei se opune acestei cereri, dat fiind faptul ca statutul intern al BOR, recunoscut de guvern, interzice crearea oricarei forme de asociere fara acordul prealabil al mitropolitului. In recurs, printr-o hotarare din 11 iulie 2008, Tribunalul Dolj, tinand cont de principiul autonomiei comunitatilor religioase si de dreptul acestora de a se organiza conform propriilor statute, astfel cum acestea sunt garantate de Constitutie si de legea n° 489/2006, a respins cererea de constituire a sindicatului. Tribunalul a mentionat ca notiunea de «sindicat» e straina de statutul BOR si ca preotii sunt intr-o relatie de ascultare fata de superiorii lor. El a considerat deasemeni ca interdictia de a crea orice forma de asociatie in cadrul bisericii, in absenta acordului prealabil al ierarhiei, este justificat de necesitatea protejarii traditiei crestin-ortodoxe si a dogmelor sale fondatoare si ca daca s-ar crea un sindicat, ierarhia bisericii va fi obligata sa colaboreze cu un organism nou si strain traditiei si canoanelor referitoare la luarea deciziilor in cadrul bisericii. Tribunalul a tinut cont si de faptul ca, in virtutea legii n° 54/2003, persoanele care exercita functii de conducere nu sunt autorizate sa creeaze sindicate, preotii ocupand asptfel de functii in cadrul parohiilor lor. Nemultumit de acest refuz, sindicatul s-a adresat CEDO, plangandu-se de o violare a dreptului sau la libertatea sindicala, garantat de articolul 11 al Conventiei europene a drepturilor omului.

Pe 13 decembrie 2011, cu cinci voturi pentru si doua voturi impotriva, Curtea a constatat o violare a articolului 11 al Conventiei, condamnand Romania pentru ca a respectat normele interne si internationale referitoare la distinctia dintre stat si biserica, obligand astfel statul sa intervina intr-o chestiune interna bisericii si sa ii impuna acesteia crearea unui organism nou si strain fata de doctrina si organizarea acesteia.

Aceasta hotarare este dovada unui ignorante totale fata de ceea ce este biserica si preotia si incompatibilitatea acestora cu libertatea sindicala, Curtea decizand astfel secularizarea bisericii sub doua aspecte, atat institutionala, ignorandu-se cu desavarsire dubla natura a acesteia (divina si umana), cat si dogmatica, preotii fiind tratati ca simplii angajati care se pot organiza in sindicate ca oricine altcineva. Ori Biserica est Viata lui Cristos in oameni, acestia facand parte din biserica. Biserica, ca si Cristos, fondatorul ei, este divina si umana. Divina, pentru ca viata bisericii este una de cunoastere si iubire a lui Dumnezeu care este Viata insasi. Umana, pentru ca ea e compusa din oameni care au o natura umana. Biserica este continuatoarea tainele lui Cristos. Pentru ca biserica este o societate compusa din oameni care au nevoie de semne vizibile in drumul lor spiritual, ea trebuie sa aiba o organizare si o autoritate vizibila, care sa corespunda misiunii sale spirituale. Preotia nu este o meserie, o profesie, ci un har primit in mod irevocabil la care preotul a consimtit in mod liber. Ea nu este un contract sau o functie, ci o vocatie. Preotul este un slujitor al lui Dumnezeu. De accea el nu poate fi considerat ca un simplu angajat sau ca un prestator de servicii. El primeste preotia de la biserica si numai ulterior intervine un contract de munca care sa justifice plata unei remuneratii.

Hotararea Curtii este totodata o negarea a structurii ierarhice a bisericii de catre Curte si impunerea unei structuri democratice. Ori conform principiul democratiei, puterea emana de la popor. In biserica, puterea si autoritatea emana de la Cristos, in consecinta, structura acesteia este una ierarhica care se exercita intr-o cultura colegiala (Sfantul Sinod, in cazul BOR). Colegialitatea rezulta din faptul ca Cristos a incredintat toate cele ce tin de credinta celor doisprezece apostoli. Episcopul este succesorul apostolilor, el il aduce pe Cristos oamenilor si pe oameni la Cristos prin predicare, celebrarea tainelor si guvernarea bisericii la nivel local. Preotul este colaboratorul episcopului in anuntarea Vestei celei Bune, in celebrarea tainelor, promitandu-i acestuia ascultare.

Sectia a treia a Curtii a adus deasemeni atingere unor principii bine stabilite in jurispreudenta CEDO privitoare la libertatea religioasa, precum «libertatea si autonomia doctrinara si institutionala a bisericilor », « obligatia de neutralitate si impartialitate a statului», «obligatia statului de a nu interveni intr-un conflict intern al bisericii». Toate aceste principii dupa cum le-a descris Curtea in nenumarate randuri in jurisprudenta sa, implica distinctia dintre biserica si stat, libertatea bisericilor de a impune personalului sau o obligatie de buna-credinta si de loialitate fata de etica acestora, libertatea bisericilor de a asigura sau nu preotilor si credinciosilor lor exercitiul anumitor drepturi garantate de Conventie, drepturi care se considera a fi fost exercite in momentul acceptarii sau refuzarii unei functii bisericesti sau in momentul parasirea bisericii :
«Comunitatile religioase exista in mod traditional si universal sub forma unor structuri organizate, iar atunci cand când se pune problema organizării comunităţilor religioase, art. 9 trebuie interpretat în lumina art. 11 din Convenţie, întrucât dreptul credincioşilor la libertate religioasă presupune funcţionarea comunităţii fără ingerinţe arbitrare din partea statului. Autonomia unei comunităţi religioase este indispensabilă pluralismului specific unei societati democratice şi se află în însăşi centrul sistemului de protecţie oferit de art. 9. Exceptand situatii exceptionale, dreptul la libertatea religiei exclude orice apreciere din partea statului cu privire la legitimitatea credinţelor religioase sau asupra modalităţilor deexprimare a acestora. Daca in cauza este vorba de chestiuni legate de raportul dintre stat si biserici, asupra carora, intr-o societate democratica, pot exista divergente profunde, o marja de apreciere importanta trebuie acordata autoritatilor nationale».

«Statul este supus unei obligatii de «neutralitate si impartialitate incompatibile cu orice apreciere a acestuia asupra legitimitatii credintelor religioase».
Statul nu trebuie sa intervina intr-un conflict intern al bisericii, el trebuie sa ramana «neutru si impartial» , atat in materie de constituiri de asociatii de cult , de stabilire a unor locuri de cult sau de manifestare publica a unui cult a unei biserici dizidente.

Ori este evident ca in prezenta cauza este vorba despre un conflict intern al bisericii si iesind din sfera relatiilor angajat-angajator, si aceasta datorita urmatoarelor elemente: 31 de membri ai sindicatului sunt preoti si doar 4 mireni; motivele crearii sindicatului au fost nemultumirea preotilor fata de salariul pe care acestia il primeau in raport cu salariul episcopilor si nemultumirea acestora fata de noul statut al BOR; au existat si alte tentative din partea preotilor, unii dintre ei caterisiti, de a fonda sindicate.

Curtea reproseaza autoritatilor interne faptul ca acestea nu au pus in balanta atat interesele sindicatului, cat si ale BOR, cautand un echilibru intre acestea, insa nici Curtea la randul ei nu procedeaza la acest exercitiu, analizand cauza exclusiv din prisma dreptului la libertatea de asociere a sindicatului, netinand cont de drepturile BOR garantate de Conventie.

Un alt repros al Curtii este faptul ca tribunalul Dolj si-a bazat hotararea doar pe motive de ordin religios, ori Curtea a statuat recent ca faptul ca autoritatile au acordat o pondere mai mare in decizia lor intereselor bisericii, nu pune in sine o problema din punct de vedere al Conventiei.»

De altfel, Curtea nu a mentionat si tinut cont de schimbarile intervenite in ceea ce priveste sindicatul, de la introducerea cauzei pe rolul Curtii si pana in prezent, sindicatul constituindu-se, se pare, in asociatie sub numele de «Asociatia Apostolia», in noiembrie 2010, hotararea Curtii fiind rupta de realitatea concreta a cauzei.

Elementele luate in considerare de catre Curte pentru a constata o violare a dreptului sindicatului la libertatea de asociere au fost urmatoarele:
– Contractul individual de munca in baza caruia preotii si mirenii isi exercita functiile in cadrul bisericii, beneficiind de regimul asigurarilor sociale, acestora neputandu-li-se refuza dreptul la libertatea de asociere (§§ 64 si 65);
– Statutul sindicatului, atitudinea reprezentantilor acestuia : faptul ca statut nu continea vreo critica la adresa bisericii, deasemeni si aprecierea ca reprezentantii sindicatului nu s-au aratat nerespectosi fata de credinta sau biserica, recunoasterea sindicatului neaducand vreo atingere legitimitatii credintelor religioase, nici modalitatilor de exprimare ale acestora (§§ 73 si 75);
– Motivele invocate de tribunal pentru respingerea cererii sindicatului au fost exclusiv de ordin religios (§ 77);
– Tribunalul nu a examinat amanuntit urmatoarele elemente : repercusiunile contractului de munca asupra relatiei dintre angajator si angajat, distinctia intre preoti si mireni, compatibilitatea dintre reglementarile interne si internationale in ceea ce priveste dreptul muncitorilor de a se organiza in sindicate si regulile de natura bisericeasca care le interzic (§ 78);
– Tribunalul nu a pus in balanta atat interesele sindicatului, cat si ale BOR, cautand un echilibru intre acestea (§ 80);
– Limitarea drepului la libertatea de a se constitui in sindicate era prevazuta de statutul BOR si nu de contraductul individual de munca, statut care a intrat in vigoare in 2008, ulterior preluarii functiilor in cadrul bisericii de catre membrii sindicatului (§§ 81 si 82);
– Locul pe care il ocupa religia ortodoxa in istoria si traditia statului nu justifica necesitatea limitarii acestui drept, cu atat mai mult cu cat sindicatul nu a contestat aceasta pozitie, iardreptul angajatilor BOR de a se organiza in sindicate a fost deja recunoscut, cel putin cu doua ocazii de catre tribunalele interne, chiar daca aceasta recunoastere e anterioar intrarii in vigoare a statutului BOR (§ 84).

>> Observatiile scrise ale ECLJ care a participat ca tert in procedura in fata CurtiiHotararea CEDO

Andreea POPESCU
avocat, European Centre for Law and Justice (ECLJ)

NOTA JURIDICE.ro: Judecatorii Ineta Ziemele si Nona Tsotsoria au formulat opinie separata.

Biserica Ordotoxa Romana apreziaza hotararea CEDO ca fiind inadecvata, potrivit unui comunicat.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “CEDO condamna Romania pentru ca a respectat autonomia bisericii”

  1. Bogdan HENDRE spune:

    Biserica trebuie sa se hotararasca. Ori preotii sunt angajati-mireni si atunci trebuie sa accepte legile „lumesti” care reglementeaza viata salariatilor, ori sunt clerici cu har de la Dumnezeu si atunci nu sunt au dreptul sa se asocieze. Nu poti sa te prevalezi de „misiunea divina” si de „dispozitiile” lui Christos care, in Marea Sa Intelepciune a decis ca preotii-salariati sa se chinuie printre mireni cu salariul minim pe economie sau, avand in vedere harul si misiunea pe care le au, chiar fara salariu, doar din mila lui Dumnezeu, in timp ce Inaltii Pastori ai Bisericii, sa se lafaie in vehicule cu multi asini-putere si palate aurite. Va rog sa-mi iertati eventualele metafore blasfemitoare.

  2. Costel GÎLCĂ spune:

    Judecatorii romani care au pronuntat aceasta decizie trebuie sa fie raspunzatori pentru faptul ca au pronunat o hotarare prin incalcarea clara a Declaratiei Europene a Drepturilor Omului.
    Mie, ca specialist in dreptul muncii si absolvet de seminar teologic, deci in cunostinta deplina de ceea ce inseaman drept si biserica, mi se pare solutia de fond strigatoare la cer. Ce treaba are relgia cu contractului individual de munca.
    Numai in masura in care preotii si mierenii ar fi avut o relatie de ascultare bazate pe alt temei juridic decat CIM atunci solutia instantei de fond ar fi fost corecta. Atata vrema insa, cat relatia este una de munca, fundamantandu-se pe un contract individual de munca, acestia au aceleasi drepturi ca orice alt salariat, inclusiv acela de a-si apara drepturile in mod colectiv.
    Deci, judecatorii aceia trebuie sa plateasca pentru legeritatea cu care au judecat cazul.
    In speta este limpede ca statul BOR nu este aplicabil in cazua, este de pe alta planeta gandirea judecatorilor cauzei. Statutul BOR nu este lege, el se aproba de Sfantul Sinod, care, din cate stiu eu nu este forul legislativ al Romaniei, ci Parlamentul/GUvernul (poate judecatorii cauzei au alte informatii decat am eu). Daca acel judecator judeca dupa alte legi decat cele ale legiuitorului roman, atunci sa fie bun sa si plateasca.
    Judecatorul cazului habar nu are ce inseaman autonomia Bisericii si incurca rau de tot borcanele (tocmai faptul ca fiecare cult din RO se organizeaza prin regulamente proprii – in cazul de fata Statutul BOR, inseamna autonomie). Prin acordarea personalitatii juridice unui sindicat alcatuit din persoane angajate cu contract individual de munca nu se incalca nici un principiu al autonomiei Bisericii, ci legile tarii. Este un argument al judecatorului la „hai sa ne dam cu parerea” nu la o judecata in drept.
    Revin, cred ca in acest caz judecatorii trebuie sa suporte consecinte pentru incompetenta de care au dat dovata. Incompetenta flagranta.

  3. Costel GÎLCĂ spune:

    Andreea,
    De ce am accepta ca preotii incheie un contract individual de munca prin care se stabilesc drepturi si obligatii ala partilor, dar acesti preoti nu ar putea sa isi apere aceste drepturi in mod colectiv, prin organizarea unor sindicate.
    Nici o dogma crestina nu interzice acest lucru. Daca tu poti sa imi indici o dogma care interzice preotilor sa isi apere drepturile nascute din munca lor, atunci eu renunt. Pana una alta eu iti dau un exemplu de obligatie a BOR de a plati munca preotilor. Si daca exista dreptul de a-si primi pretul muncii, atunci cred ca trebuie sa existe si dreptul de a stabili in mod just acest pret, ceea ce inseamna dreptul la negociere, precum si dreptul la organizare in vederea negocierii……..deci:
    Luca 10,7 „căci vrednic este lucrătorul de plata sa”.

    Uite aici dreptul la negociere colectiva, expres prevazut in Sfanta Scriptura:
    Matei 20,8: „Şi învoindu-se cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a trimis în via sa”. Deci, chiar Sfanta Scriptura recunoaste dreptul la negociere colectiva „invoindu-se cu lucratorii”, pai cum se putea altfel invoi decat negociind colectiv. Asadar, negocierea colectiva isi are sursele in Noul Testament. Iar BOR ar fi trebuit sa cunaosca aceste scripturi, mai ales ca pilda lucratorului la vie se invata in primii ani de seminar teologic…..

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate