Inspectia Judiciara de pe langa CSM s-a sesizat din oficiu ref. declaratii Adrian Nastase. UPDATE
18 mai 2012 | JURIDICE.ro
Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii marti, 31 ianuarie 2012, un comunicat privind sesizarea din oficiu a Inspectiei Judiciare in legatura cu declaratiile facute de Adrian Nastase cu privire la soluţia pronunţată de ÎCCJ în dosarul „Trofeul calităţii”.
UPDATE, 18 mai 2012: Joi, 17 mai 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători al Inspecţiei Judiciare, ca urmare a sesizării din oficiu, la data de 1 februarie 2012, cu privire la declaraţiile domnului Adrian Năstase, preluate de mai multe publicaţii şi posturi de televiziune în data de 31 ianuarie 2012, referitoare la soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul „Trofeul calităţii”, potrivit unui comunicat al CSM.
Astfel, „prin afirmaţiile sale publice, domnul Adrian Năstase a lăsat să se înţeleagă faptul că ar exista implicarea altor autorităţi publice în promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în soluţionarea dosarelor penale ale domniei sale. Această implicare ar fi realizată de către Preşedintele României prin intermediul procurorului şef al D.N.A. care, la rândul său, a desemnat un fost consilier al său pentru a participa la judecarea cauzelor domnului Năstase, judecător care a creat presiuni, ingerinţe, imixtiuni asupra celorlalţi membri ai completului de judecată, toate acestea în scopul pronunţării unei soluţii de condamnare.
Din verificările efectuate a reieşit că procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu are, din punct de vedere legal, nicio atribuţie în derularea procedurii de selecţie a judecătorilor candidaţi la funcţia de judecător în cadrul instanţei supreme, în modul de organizare a acesteia şi nici de a participa în cadrul deliberativ al completelor de judecată, motiv pentru care nu avea cum să aibă competenţa de a hotărî promovarea judecătorilor la instanţa supremă, de a planifica completele de judecată, de a desemna judecătorii în completele de judecată ale acestei instanţe şi de a impune o anumită soluţie în dosarul nr. 514/1/2009.
Afirmaţiile domnului Adrian Năstase privitoare la ingerinţa politicului în actul de justiţie, cu referire expresă la soluţia pronunţată în cauză, precum şi aprecierile în legătură cu probitatea profesională a celor doi magistraţi care au pronunţat soluţia de condamnare, induc opiniei publice suspiciuni cu privire la independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar şi afectează autoritatea şi prestigiul justiţiei, aceasta cu atât mai mult, cu cât se referă la judecători din cadrul instanţei supreme. De asemenea, afirmaţiile potrivit cărora judecătorii cauzei nu s-au bucurat de independenţa conferită de lege, în pronunţarea hotărârii de condamnare a inculpatului Adrian Năstase, au avut drept consecinţă scăderea încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi implicit a scăderii prestigiului magistraţilor, în această manieră fiindu-le afectată independenţa. Acest gen de afirmaţii, exprimate public, în cadrul unor intervenţii televizate, preluate şi în mai multe publicaţii naţionale sunt de natură a induce în rândul cetăţenilor ideea unei complicităţi a autorităţii judecătoreşti cu puterea politică, dar şi existenţa unei conivenţe între judecători şi procurori, cu consecinţa subminării independenţei judecătorilor şi procurorilor, dar şi a sistemului judiciar în ansamblul său.
În cauzele deduse judecăţii şi în considerarea principiului independenţei justiţiei, magistraţii trebuie să decidă în mod liber, în acord cu legea, potrivit propriei conştiinţe fără nici o restricţie şi fără a fi obiectul influenţelor, incitărilor, presiunilor, ameninţărilor, intervenţiilor neobişnuite, directe sau indirecte, indiferent din partea cui ar veni sau pentru ce motiv.
Luările publice de poziţie faţă de soluţii pronunţate de instanţele de judecată, înainte de rămânerea lor definitivă, pun sub semnul întrebării inclusiv funcţionarea normală şi eficientă a sistemului judiciar în ansamblul său şi creează o imagine şi o percepţie publică negativă asupra justiţiei, ceea ce se reflectă în mod direct în activitatea fiecărui judecător în parte şi afectează autoritatea de care aceştia trebuie să se bucure în exercitarea funcţiei de judecător.
Potrivit Recomandării (2010) 12 a Comitetului de Miniştri privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, statele membre sunt obligate să ia toate măsurile necesare pentru a respecta, promova şi proteja independenţa judecătorilor. Sensul noţiunii de „independenţa judecătorilor” nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime.
Prin afirmaţiile publice anterior menţionate, domnul Adrian Năstase a depăşit limitele admisibile ale discursului public, după cum acestea sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, care consacră libertatea de exprimare. Aceasta, deoarece dreptul la liberă exprimare nu este absolut, fiind susceptibil de anumite restrângeri în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora, activitatea justiţiei neputând fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept. În aprecierea limitelor libertăţii de exprimare când se discută aspecte privind administrarea justiţiei, Curtea Europeană a arătat că „agitarea la lumina zilei” a datelor unui proces, în aşa fel încât publicul să dea înaintea pronunţării instanţei competente a propriului verdict, riscă să conducă la pierderea respectului pentru tribunale şi a încrederii necesare în activitatea acestora.
Ca garant al justiţiei, valoare fundamentală a statului de drept, acţiunea puterii judiciare se întemeiază pe încrederea cetăţenilor, de aceea este necesară protejarea ei împotriva unor atacuri lipsite de fundament, mai ales în condiţiile în care magistraţii sunt ţinuţi de obligaţia de rezervă care-i împiedică să reacţioneze în asemenea situaţii.
Având în vedere concluziile verificărilor efectuate de către Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători al Inspecţiei Judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că, prin afirmaţiile formulate de domnul Adrian Năstase, s-a adus atingere credibilităţii justiţiei, prin prezentarea publică a unor suspiciuni cu privire la independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ambele republicate, a admis cererea de apărare a independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar.”, se arata in comunicat.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
