Legea privind comasarea alegerilor. Obiectie de neconstitutionalitate admisa cu opinie separata si opinie concurenta
6 februarie 2012 | Corina CIOROABĂ, Juridice.ro
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 90 din data de 3 februarie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 52/2012 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata de deputati apartinand grupurilor parlamentare PSD si PNL.
Obiectia de neconstitutionalitate priveste Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, adoptata prin angajarea raspunderii Guvernului.
Legea criticata cuprinde trei articole, cu urmatorul continut:
– articolul I – stabileste ca in anul 2012 alegerile pentru autoritatile administratiei publice locale vor avea loc la data alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat, exercitarea mandatului de catre alesii locali in functie pana la data validarii noilor alesi, precum si obligatia de delimitare a colegiilor uninominale in care vor avea loc alegerile (competenta autoritatilor sub acest aspect, procedura, acte, mod de contestare, termene incidente);
– articolul II – introduce in Legea nr. 35/2008 capitolul XIV1 cu denumirea „Organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat la aceeasi data cu alegerile pentru autoritatile administratiei publice locale“, care cuprinde norme referitoare la listele electorale, birourile electorale, candidaturile, campania electorala, semnele electorale, logistica electorala si votarea, precum si suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor;
– articolul III – se refera la republicarea legilor modificate prin acest act normativ, in termen de 30 de zile de la data intrarii sale in vigoare.
I. In privinta criticilor de neconstitutionalitate extrinseca
Curtea aprecizaza ca acestea sunt neintemeiate, pentru urmatoarele considerente:
Curtea constata ca Legea ce formeaza obiectul sesizarii a fost adoptata prin procedura angajarii raspunderii Guvernului, reglementata de dispozitiile art. 114 alin. (1) din Constitutie. Prin jurisprudenta sa (Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010), Curtea a precizat criteriile a caror respectare este impusa de art. 114 din Constitutie, respectiv:
– existenta unei urgente in adoptarea masurilor continute in legea asupra careia Guvernul si-a angajat raspunderea;
– necesitatea ca reglementarea in cauza sa fie adoptata cu maxima celeritate;
– importanta domeniului reglementat;
– aplicarea imediata a legii in cauza.
Curtea constata ca in cazul legii ce face obiectul sesizarii sunt intrunite, din punct de vedere formal, criteriile care, potrivit jurisprudentei mentionate, sustin recurgerea la procedura angajarii raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege.
De asemenea, Curtea a mai apreciat ca sunt neintemeiate si criticile fundamentate pe realizarea unui paralelism intre institutia angajarii raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege si institutia delegarii legislative.
II. In privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinseca
Curtea apreciaza ca acestea sunt intemeiate, pentru urmatoarele considerente:
A. Organizarea in anul 2012 a alegerilor parlamentare si locale la aceeasi data
Curtea constata ca legea criticata, modificand cu mai putin de un an inaintea alegerilor procedura de desfasurare a acestora, se abate de la dispozitiile Constitutionale ale art. 1 alin. (5) privitoare la obligatia de respectare a Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor si ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, interpretate in concordanta cu prevederile art. 21 alin. (3) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art. 3 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in aceasta materie.
Potrivit aprecierilor Curtii, o asemenea modificare legislativa intempestiva poate fi de natura sa creeze dificultati suplimentare autoritatilor insarcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptarii la procedura nou instituita si operatiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune.
Curtea retine, totodata, ca aceasta reglementare este de natura sa determine dificultati in exercitarea dreptului de vot, dificultati care pot avea ca efect, in cele din urma, restrangerea exercitiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitenta a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat si a celor pentru autoritatile administratiei publice locale cetatenii vor trebui sa-si exprime optinea pe 6 buletine de vot, ceea ce va presupune cresterea exponentiala a timpului necesar votarii pentru fiecare cetatean, astfel incat cetatenii este posibil sa reuseasca sa voteze in perioada de timp pana la inchiderea urnelor.
Curtea mai retine ca organizarea la aceeasi data a celor doua categorii de alegeri determina incalcarea dreptului de a fi ales, prevazut de art. 37 din Constitutie., intrucat pot exista situatii in care un candidat care nu a castigat un mandat de ales local sa isi exprime dorinta de a participa la alegerile pentru un mandat de parlamentar, lucru perfect posibil numai in cazul unor alegeri care se desfasoara la date diferite.
B. Prelungirea mandatului alesilor locali
Curtea precizeaza ca reglementarea criticata determina ca mandatele alesilor locali sa fie prelungite cu un termen ce poate depasi 6 luni.
Curtea face referire, in principal, la prevederile art 63 alin. (1) din Constitutie in privinta mandatelor Camerelor Parlamentului, potrivit carora „Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora“.
Potrivit Curtii, cauza prelungirii mandatelor nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile mentionate de Legea nr. 215/2001, cauze care justifica, potrivit Constitutiei, prelungirea mandatelor alesilor, incalcandu-se astfel principiul periodicitatii alegerilor si dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie, care consacra obligatia respectarii Constitutiei, suprematiei sale si a legilor.
Curtea mai precizeaza ca, redimensionand durata mandatelor in curs ale alesilor locali, legea criticata incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentala.
C. Decaderea instantelor judecatoresti din dreptul de a solutiona actiunile formulate impotriva hotararilor de Guvern mentionate de lege
Autorii obiectiei sustin ca textul de lege crticat stabileste, sub sanctiunea decaderii, o serie de termene procedurale, inclusiv in ceea ce priveste solutionarea de catre instanta de judecata a unor actiuni prevazute de lege.
Si cu privire la la acest aspect, Curtea arata ca obiectiunile autorilor sesizarii sunt intemeiate, aratand ca redactarea legii este defectuoasa, fiind de natura sa aduca atingere principiului separatiei puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si principiului independentei justitiei, consacrat de art. 124 alin. (3) din Legea fundamentala Totodata, se incalca si liberul acces la justitie al titularilor actiunilor formulate impotriva hotararilor de Guvern prin care sunt delimitate colegiile uninominale unde au loc alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, persoane care, in ipoteza in care instanta de judecata este decazuta din dreptul de a le solutiona actiunile, se afla in imposibilitatea de a-si valorifica in justitie dreptul consacrat de lege.
D. Raporturile de ordin constitutional dintre Parlament si Guvern si controlul judecatoresc al actelor care privesc aceste raporturi
Curtea constata ca textele de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5) care consacra obligatia respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, ale art. 64, referitoare la organizarea Camerelor Parlamentului, ale cap. IV – Raporturile Parlamentului cu Guvernul din titlul III al Constitutiei – Autoritatile publice si ale art. 126 alin. (6) care garanteaza controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar.
In final, Curtea subliniaza ca reglementarea sistemului electoral trebuie sa se faca, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constitutie, prin lege organica adoptata in cadrul dezbaterilor parlamentare, cu respectarea interdictiei prevazute la art. 115 alin. (6) din Legea fundamentala si cu respectarea documentelor internationale care stabilesc principiile fundamentale ale unor alegeri democratice, in special a Codului bunelor practici in materie electorala, elaborat de Comisia de la Venetia. Curtea retine ca desi acest act nu are un caracter obligatoriu, recomandarile sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, in raport cu care statele isi pot manifesta optiunea libera in materie electorala, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, in general, si a dreptului de a fi ales si de a alege, in special.
Pentru considerentele aratate, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, constata ca Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali este neconstitutionala.
Opinie separata
In dezacord, in parte, cu solutia pronuntata de Curtea Constitutionala, judecatoarea Iulia Antoanella Motoc face urmatoarele consideratii:
1. Referitor la criticile sub aspectul neconstitutionalitatii extrinseci Curtea nu a redat in mod exact propria jurisprudenta referitoare la angajarea raspunderii Guvernului.
2.Autoarea opinei separate apreciza ca pronuntarea Curtii este vaga, considerandu-se ca se aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constitutie cu argumentatia ca se incalca stabilitatea normelor juridice din domeniul electoral.
4. Invocarea de catre Curte a incalcarii art. 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice este lipsita de fundament juridic, intrucat asa cum rezulta din interpretarea cuprinsa in Comentariul General al Comitetului Drepturilor Omului, ONU, referitor la art. 25 privind dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice, de a alege si de a fi ales si de a avea acces in conditii generale de egalitate la functiile publice din tara sa, modul de organizare a alegerilor nu este considerat ca intrand in sfera de organizare a alegerilor in statele membre.
5. Modul in care a fost interpretat art. 37 din Constitutie implica faptul ca toate statele care au alegeri comasate nu respecta dreptul de a fi ales. Or, exista mai multe cazuri de comasare a diferitelor tipuri de alegeri, un exemplu recent fiind si comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European din Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, din anul 2009.
6. Referitor la prelungirea mandatului alesilor locali, autoarea opiniei precizeaza ca aceasta constituie o practica a statelor democratice, neputandu-se sustine ca s-a incalcat principiul neretroactivitatii legii, acesta fiind exclus din categoria principiilor care presupun o larga marja de apreciere a statelor.
7. Desi, Curtea invoca Codul bunelor practici in materie electorala elaborat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept de la Venetia, actul invocat nu are un caracter obligatoriu asupra statelor Uniunii Europene, neimpunand sanctiuni in eventualitatea in care statele nu implemteaza dispozitiile sale.
8. Partea finala a deciziei Curtii prin care se indica imperfectiunile sistemului electoral romanesc privind modul in care trebuie delimitate si numerotate colegiile uninominale, organizarea birourilor permanente si a comisiilor parlamentare si se indica modalitati de revizuire a legislatiei electorale excedeaza obiectului sesizarii, existand riscul unei antepronuntari a Curtii.
Opinie concurenta
Judecatorii Mircea Stefan Minea si Petre Lazaroiu sunt de acord cu admiterea – in parte – a sesizarii de neonstitutionalitate, pentru urmatoarele considerente principale:
I. Sub aspectul criticilor extrinseci, autorii opiniei concurente apreciaza ca obiectia de neconstitutionalitate este neintemeiata
Astfel, dispozitiile constitutionale ale art. 114, desi sunt lapidare, sunt foarte clare, ele conferind dreptul si disponibilitatea Guvernului de a-si angaja raspunderea asupra unui proiect de lege, fara a stabili niciun fel de restrictii, singura consecinta posibila fiind aceea a demiterii Guvernului pe calea unei motiuni de cenzura.
In acest cadru constitutional, apreciindu-se ca insuficient de precisa si detaliata reglementarea din Legea fundamentala, in jurisprudenta Curtii Constitutionale au fost retinute ca fiind necesar a fi intrunite si alte conditii pentru a se considera justificata adoptarea unei legi prin angajarea raspunderii Guvernului, conditii expuse in motivarea Curtii si care au fost indeplinite in suficienta masura in cazul legii supuse examinarii.
II. Cu privire la criticile intrinseci
1. Autorii opiniei subliniaza ca reglementarile legale, pentru a fi in „in pas cu vremea, pot fi modificate, completate sau chiar abrogate si inlocuite, pentru ca normele aflate in vigoare sa corespunda mereu noilor realitati politice, sociale si economice. Intr-o asemenea perioada de framantari determinate de criza prelungita, Guvernul a apreciat ca este necesara modificarea sistemului electoral prin angajarea raspunderii in fata Parlamentului, ceea ce nue este contrar Constitutiei, din moment ce nu exista nicio dispozitie expresa sau implicita care sa interzica ori sa restrictioneze desfasurarea in acelasi timp a celor doua categorii de alegeri.
2. Unele dintre prevederile legii supuse analizei contravin insa dispozitiilor constitutionale.
Astfel dispozitiile art. I alin. (5) si alin. (6) din aceasta lege sunt gresit redactate, ele instituind termene de decadere care vizeaza instanta judecatoreasca, ceea ce nu este posibil.
De asemenea, prevederile din lege privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat la aceeasi data cu alegerile pentru autoritatile administratiei publice locale, instituind interdictia unei persoane de a candida in acelasi timp pentru functia de primar si pentru un mandat de deputat sau de senator, contravin dispozitiilor art. 37 din Constitutie.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
