Mesajul CEDO catre Biserica Ortodoxa Romana: Daca folositi instrumente de drept al muncii, respectati drepturile fundamentale ale omului (salariatilor)
9 februarie 2012 | Alberto KURTYAN
În orânduirea socialistă, preoţii erau obligaţi la încheierea contractelor de muncă. După 1989 însă, legile s-au schimbat. BOR a rămas însă cu contractele vechi deşi acestea nu sunt adecvate realităţii juridice contemporane.
Relaţiile dintre personalul civil şi clerical şi organizaţia „Biserica Ortodoxă Română” nu sunt relaţii de muncă.
Între aceştia şi Biserică nu există o subordonare de muncă, ci o obedienţă necontestată (denumită „ascultare”).
Cu toate acestea, pentru a putea profita de beneficiile tradiţionale conferite de Codul Muncii şi subvenţiile de la Departamentul Cultelor, BOR a ales să folosească acest tip de contract.
Astfel, „muncitorii” bisericeşti pot beneficia de credite de la bănci, asigurări sociale subvenţionate de stat, etc., precum şi alte facilităţi aferente statutului de angajat.
Aceste persoane figurează ca angajaţi în analizele statistice naţionale, deşi nu sunt, în esenţă.
Bineînţeles, situaţia devine mai neplăcută pentru BOR când vine vorba de desfacerea contractelor de muncă, modificarea acestora, respectarea timpilor de muncă, a concediului, etc.
Nu contest statutele şi dreptul canonic al BOR.
BOR nu este o organizaţie democratică, ci este aidoma unei monarhii absolutiste.
Este dreptul lor legal şi îl respect ca organizaţie legală. Orice religie se poate organiza în orice fel, atâta vreme cât respectă legile laice ale ţării.
Dar nu poţi folosi instituţia centrală a dreptului muncii – contractul de muncă – doar acceptând beneficiile acesteia fără să ai nicio obligaţie.
CEDO arată, simplu, că atâta vreme cât BOR foloseşte contracte de muncă trebuie să accepte şi obligaţiile dreptului muncii împreună cu libertatea de asociere a muncitorilor.
Soluţia:
Încetarea simulaţiei contractelor de muncă pentru personalul BOR.
Relaţia dintre personal şi BOR ţine de regulile mandatului (misiune, însărcinare).
Astfel, susţinerile doctrinare ale lui Costel Gâlcă asupra subiectului precum şi comentariile în cheie mistică ale doamnei Andreea Popescu devin caduce.
CEDO nu „secularizează” biserica şi nici nu se pronunţă asupra dreptului canonic aşa cum fac unii judecători români arogându-şi în mod hilar atribuţii ale Sfântului Sinod.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
