ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Mesajul CEDO catre Biserica Ortodoxa Romana: Daca folositi instrumente de drept al muncii, respectati drepturile fundamentale ale omului (salariatilor)
09.02.2012 | Alberto KURTYAN


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

În orânduirea socialistă, preoţii erau obligaţi la încheierea contractelor de muncă. După 1989 însă, legile s-au schimbat. BOR a rămas însă cu contractele vechi deşi acestea nu sunt adecvate realităţii juridice contemporane.

Relaţiile dintre personalul civil şi clerical şi organizaţia „Biserica Ortodoxă Română” nu sunt relaţii de muncă.

Între aceştia şi Biserică nu există o subordonare de muncă, ci o obedienţă necontestată (denumită „ascultare”).
Cu toate acestea, pentru a putea profita de beneficiile tradiţionale conferite de Codul Muncii şi subvenţiile de la Departamentul Cultelor, BOR a ales să folosească acest tip de contract.

Astfel, „muncitorii” bisericeşti pot beneficia de credite de la bănci, asigurări sociale subvenţionate de stat, etc., precum şi alte facilităţi aferente statutului de angajat.

Aceste persoane figurează ca angajaţi în analizele statistice naţionale, deşi nu sunt, în esenţă.

Bineînţeles, situaţia devine mai neplăcută pentru BOR când vine vorba de desfacerea contractelor de muncă, modificarea acestora, respectarea timpilor de muncă, a concediului, etc.

Nu contest statutele şi dreptul canonic al BOR.

BOR nu este o organizaţie democratică, ci este aidoma unei monarhii absolutiste.

Este dreptul lor legal şi îl respect ca organizaţie legală. Orice religie se poate organiza în orice fel, atâta vreme cât respectă legile laice ale ţării.

Dar nu poţi folosi instituţia centrală a dreptului muncii – contractul de muncă – doar acceptând beneficiile acesteia fără să ai nicio obligaţie.

CEDO arată, simplu, că atâta vreme cât BOR foloseşte contracte de muncă trebuie să accepte şi obligaţiile dreptului muncii împreună cu libertatea de asociere a muncitorilor.

Soluţia:
Încetarea simulaţiei contractelor de muncă pentru personalul BOR.
Relaţia dintre personal şi BOR ţine de regulile mandatului (misiune, însărcinare).

Astfel, susţinerile doctrinare ale lui Costel Gâlcă asupra subiectului precum şi comentariile în cheie mistică ale doamnei Andreea Popescu devin caduce.

CEDO nu „secularizează” biserica şi nici nu se pronunţă asupra dreptului canonic aşa cum fac unii judecători români arogându-şi în mod hilar atribuţii ale Sfântului Sinod.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Mesajul CEDO catre Biserica Ortodoxa Romana: Daca folositi instrumente de drept al muncii, respectati drepturile fundamentale ale omului (salariatilor)”

  1. Costel GÎLCĂ spune:

    Alberto, esti MODERAT. Foarte MODERAT.
    Daca judecatorii incheie maine un contract de munca, asta inseaman ca se schimba raportul juridic si le sunt aplicabile dispozitiile Codului muncii? Evident ca nu. Denumirea actului partilor, nu are nici o implicatie asupra naturii juridice. Puteau sa ii spuna Pomana statului. Schimba cu ceva raportul juridic? Nu!
    Raportul juridic este stabilit de legiuitor nu de conventia partilor, acolo unde exista reglementare. IN civil…. Deus cu mila.
    Faptul ca s-au incheiat, doar in anumite protoierii contracte individuale de munca, pentru ca societatea civila ultraformalista (si ma refer aici in primul rand la banci) sunt incapabile sa treaca peste propriile reguli nu inseamna ca raportul de slujire şi misiune liber asumată se modifica in raport de munca.
    CEDO nu spune nimic, CEDO este pur simplu incapabil sa inteleaga ceva.

  2. Costel GÎLCĂ spune:

    Cu privire la desfacerea CIM nu este nici o situatie neplacuta. Pur si simplu toate instantele din tara, fara exceptie au admis exceptia necompetentei absolute a instantelor. Nici nu se pune problema.
    Apoi, preotii au propriile lor instante de judecata cu fond si recurs. Insa toate acestea fac obiectul unui studiu de peste 40 de pagini pe care il voi publica in Revista de Drept Social 2/2012 (acum in februarie).
    Relatiile preotilor sunt foarte complexe.

    PS Scze, m-am grabit. Ai perfecta dreptate in prima parte a postari tale. Concluziile sunt putin rautacioase. Pai crezi ca e vrerea preotilor sa la duca la banci contracte. Pai daca cei de al banici altceva nu stiu. Uite ca si mediul privat se dovedeste opac la elemente noi, nu doar societatea socialista.

  3. Sunt de acord cu tine Costel.

    CEDO critică judecătorii români pentru această creaţie doctrinară a „contractului de muncă clerical”.

    Acesta este un legământ religios, nu un contract civil.
    Salariul nu reflectă munca depusă. În legământul religios, adevărata plată este raiul, care nu are echivalent în dreptul civil.

    Nu există subordonare ci „ascultare”, unde salariatul este „robul lui Dumnezeu” reprezentat pe pamânt de arhierei.
    Preoţii sunt cei care ordonă, adică „fac şi desfac, precum în cer aşa şi pe pământ”.

    Dreptul canonic nu poate deroga de la codul muncii în materia contractului de muncă. Judecătorii o fac dar greşesc.

    Este semnalul CEDO către Biserici să nu se amestece în treburile civile ale statului şi să nu folosească prin simulaţie instituţii clare ale dreptului muncii pentru a acoperi alte tipuri de relaţii din sânul organizaţiei.

    „Contractul de muncă clerical” nu este definit sau detaliat de lege, ci de normele canonice şi de doctrina judecătorilor. Ori canoanele private ale unui cult nu pot deroga de la lege.

    Păi tocmai asta critică CEDO: atât judecătorii care inventează legi acolo unde nu sunt şi refuză în mod greşit să judece contractele de muncă încheiate de biserică.

    Nu poţi folosi contracte de muncă când în realitate „salariaţii” sunt „robi” sau „slujitori”.

    Este o interferenţă a lumii religioase în spaţiul civil doar pentru a folosi avantaje civile şi beneficii care rezultă din încheierea unui contract de muncă.

    În esenţă suntem de acord dar eu pun pe primul plan constituţia şi legea civilă înaintea canoanelor religioase (legea civilă are aplicabilitate generală pe când canoanele sunt doar ale adepţilor cultului)

    Nu mai folosiţi contracte de muncă! Este o încălcare a esenţei acestui instrument civil atât de bine stabilit în jurisprudenţa europeană.

    Sau inventaţi un nou contract, să zicem „contract de robie spirituală”. Normal că nu nu va exista vreodată sindicat, grevă, protest în acest caz.
    Robii lui Dumnezeu nu au acest drept fundamental al omului de a se asocia în sindicate în cadrul cultului. Şi este corect. Fiecare dispune de corpul său în mod liber.

    Fiecare om are libertatea de a fi rob.

    Dar nu numiţi această slujire „contract de muncă” şi nu o folosiţi pentru a îngrădi drepturile fundamentale ale omului.

    Este o pervertire a legii civile. Iar legea civilă este mai veche decât creştinismul sau multe alte religii.

    Folosiţi mandatul, misiunea religioasă.

    Veţi vedea că BOR nu va fi de acord pentru că interesul real nu este decât acela de a beneficia la maximum de protecţiile civile ale contractului de muncă.

    Vor folosi un contract civil specializat pe care îl vor interpreta religios.

    Este ca şi cum o asociaţie non profit îşi trece în statut norme derogatorii de la dreptul muncii, inclusiv îngrădirea dreptului de asociere a salariaţilor… iar ulterior are pretenţia de a aplica legea internă (a părţilor) încălcând normele de ordine publică.

    Nu e nicio diferenţă.

  4. Costel GÎLCĂ spune:

    Absolut de acord Alberto. Din informatiile pe care le am nu toti preotii au CIM ci doar cateva protoierii au incheiat contracte si aceasta la… solicitarea caselor de pensii (cel putin acestea sunt informatiile pe care le detin).
    Pe de alta parte, faptul ca unii dintre noi au dorit sa fie preoti nu inseamna ca trebuie exclusi din viata civila, adica au si ei dreptul de a accesa credite pentru diverse nevoi. NU e de condamnat ca pentru asta au creat la presiunea societatii civile acele contracte de munca inexistente in realitate, ei avand decizii de numire din partea chiriarhului locului si semnate Marturisirile de credinta, insa este posibil ca aceste documente sa nu fie suficiente.
    Bancile sunt foarte formaliste din pacate si nu stiu daca au instrumente si pentru preoti.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate